Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a precizat în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro că România nu ar trebui să se mai comporte ca nou stat membru și să își asume responsabilitățile așa cum sunt ele, având în vedere că țara noastră va conta cel mai mult după ce Marea Britanie va fi părăsit Uniunea Europeană, devenind al șaselea stat ca pondere în familie europeană, dar și în contextul în carea aceasta va găzdui pe 9 mai summitul de la Sibiu în cadrul căruia ”se va decide viitorul Europei”.

Afirmațiile sale au venit în contextul în care oficialul român a participat la a cincea ediție a evenimentului ”Piaţa Statelor Membre ale Uniunii Europene”, organizat în Parcul Cișmigiu, un preambul al unui ciclu de acțiuni care vor fi organizate pe parcursul întregii săptămâni viitoare cu scopul de a celebra Ziua Europei și de a aduce mai românii mai aproape de Uniunea Europeană, având o proieție spre anul 2019, când timp de șase luni România va fi ”capitala Europei”.

Summitul de la Sibiu, moment în care se va decide viitorul Europei

Întrebat cum vede pregătirile pentru preluarea președinției rotative a Consiliului Uninii Europene de către România, la 1 ianuarie 2019, ministrul Victor Negrescu a punctat că ceea ce are rol zilele acestea anticipează ceea ce se va întâmpla anul viitor, când timp de șase luni, țara noastră va direcționa toate ”dezbaterile privind viitorul Europei, privind Cadrul Financiar Multianual post-2020, când Marea Britanie va fi părăsit Uniunea Europeană, privind viitorul Europei după Brexit, momente importante în istoria Europei”.

”Trebuie ca noi să fim siguri pe noi, siguri pe valorile noastre, siguri pe obiectivele noastre şi să mergem înainte cu un mesaj. mesajul nostru a fost foarte clar, România este statul cel mai pro-european, unde populaţia susţine cel mai mult acest proiect european şi oamenii, noi susţinem proiectul european, pentru că suntem convinşi că acest proiect comun aduce beneficii cetăţenilor, aduce beneficii în viaţa de zi cu zi şi este important ca Europa să îşi aducă aminte de aceste lucruri şi mai ales decidenţii europeni, care uneori sunt un pic departe de ce înseamnă viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, să îşi reamintească că tot ceea ce facem noi, de fapt, facem pentru aceste 500 de milioane de persoane pe care le reprezentăm acolo, la Bruxelles, în consecinţă, avem nevoie să revenim la acest element centra”, a precizat Victor Negrescu.

”Ori pentru a reveni, avem nevoie de coeziune, avem nevoie ca statele să stea la aceeaşi masă, să discute, să spună şi ceea ce le place să spună şi ceea ce nu le place, pentru a putea să găsim soluţii. Din păcate, uneori, nu discutăm în jurul aceleiaşi mese despre aceste elemente. Eu sunt convins că România va putea să pună statele în jurul unor idei comune, va putea genera consensul şi împinge înainte acest proiect european şi cred că ţara noastră va putea juca astfel un rol important pe viitor”, și-a arătat încrederea Negrescu în capacitatea României de a se ridica la înălțimea așteptărilor partenerilor europeni.

”Pe perioada preşedinţiei noastre, avem şi această şansă, dar şi această provocare de a avea dosare importante, cel mai important fiind dezbaterea privind viitorul buget european. Noi vom fi acolo la masă şi poate vom genera consensul”, a completat acesta.

”Vedem varianta propusă de Comisia Europeană ( n.r. propunerea privind viitorul buget multianual post-2020) are şi lucruri pozitive şi lucruri mai puţin pozitive. Vedem că se propun acolo sume importante pentru politica de coeziune, pentru România şi politica agricolă comună. Sunt câteva lucruri la care trebuie să lucrăm, dar, în definitiv, avem nevoie să stabilim un consens şi cred că România poate juca un rol important, atunci când se va decide această tematică importantă, cu beneficii concrete pentru cetăţeni: Programul Erasmus, fondurile de coeziune, politica agricolă comună, subvenţiile pentru agricultori. Deci toate aceste lucruri vor fi dezbătute pe perioada preşedinţiei noastre, lucruri palpabile pentru oameni. De aceea, noi ne-am propus ca, după ce în luna iunie doamna prim-ministru va prezenta Parlamentului temele noastre de interes, prima versiune a temelor noastre de interes, să transformăm aceste lucruri într-un limbaj pe care toată lumea îl poate înţelege, pentru ca, în definitiv, fiecare cetăţean să fie implicat în această preşedinţie”, a mai spus Negrescu.

Cum putem opri exodul tinerilor europeni

Foto: Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu/ Facebook

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a punctat că este responsabilitatea fiecărui tânăr de a participa la construcţia României, arătându-se optimist cu privire la viitorul acesteia, calificându-l pozitiv, constructiv.

”Ştiu că nu este uşor, ştiu că zilele uneori par dificile, ştiu că munca de zi cu zi poate fi chiar stresantă, dar cred că dincolo de toate aceste aspecte, avem această datorie, ca noi să facem ca această ţară să fie pe placul nostru. De aceea, cum aţi spus foarte bine, eu am luat la un moment dat, în traseul meu personal, decizia să revin în ţară, cu această convingere, că putem schimba lucrurile. Cu lucruri mici, lucruri mari, fiecare acolo unde poate. Faptul că zici “bună ziua” schimbă lucrurile, să ştiţi. Faptul că acum noi suntem în Parcul Cişmigiu şi discutăm cu oamenii despre Europa, le răspundem la întrebări, le răspundem la probleme, discutăm cu ei, le arătăm ce înseamnă Europa. Este un pas, zic eu, înainte. Avem nevoie de ei să participe, pentru că, sincer să vă spun, România cred că va juca un rol important în ceea ce înseamnă viitorul Europei. Ori dacă vrei să influenţezi viitorul nostru comun, o poţi face aici, din ţară, fiecare acolo unde lucrează, acolo unde activează, acolo unde îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi”, a precizat Victor Negrescu, răspunzând la o întrebare legată de modalitățile de convingerea a tinerilor să rămână în țară iar cei care au plecat, să revină în România.

Importanța politicilor macroregionale

”Până la sfârşitul anului, România va avea un plan de aderare la zona euro, pe care, evident, o să îl promovăm pe perioada preşedinţiei noastre, profitând de faptul că în viitorul buget european există o sumă de bani alocată pentru ţările care vor să adere la zona euro. Deci facem lucrurile acestea având în minte lucruri concrete, adică răspunsurile financiare pentru România”, a stipulat Victor Negrescu, răspunzând la o întrebare legată de aderarea României la Zona Euro.

Făcând trimitere la Strategia Dunării, oficialul român a punctat că ”toată România face parte din această strategie macroregională şi în consecinţă, trebuie să o sprijinim adecvat, deci, din nou, paşi concreţi care vor aduce, zicem noi, rezultate palpabile pentru oameni. Noi, anul trecut, când am luat această decizie, în calitate de ministru responsabil de a aplica pentru a prelua preşedinţia Strategiei Dunării, am aplicat cu acest gând de a veni cu rezultate concrete. Săptămânile trecute m-am întâlnit cu autorităţile locale, m-am întâlnit cu societatea civilă, am discutat despre ce ne propunem. Şi acolo avem nişte proiecte concrete, pentru că trebuie să asigurăm o finanţare adecvată pentru această strategie importantă”, a menționat oficialul român.

Reducerea fondurilor europene pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune în viitorul CFM post-2020

În ceea ce privește impactul asupra României pe care îl va avea decizia Comisiei Europene de a reduce finanțarea Politicii Agricole Comune și a Politcii de Coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, ministrul Victor Negrescu a precizat că România nu va trebui să piardă din resursele deja alocate ţării noastre. ”În varianta propusă de Comisia Europeană, România nu are de pierdut în ceea ce înseamnă politica de coeziune, deci vom rămâne cu o finanţare similară şi sperăm să păstrăm acest lucru până la final, iar pentru politica agricolă comună, vedem acolo un proiect ambiţios al Comisiei Europene de a reduce decalajele între subvenţiile primite de agricultorii români şi agricultori din vestul Europei. Nu ştim dacă toată lumea va accepta”, a mai spus acesta.

Citiți și

VIDEO&TEXT Zi importantă pentru viitorul UE și al României: Comisia Europeană a prezentat propunerea de 1.279 miliarde de euro pentru cel mai mare buget din istoria Uniunii

INFOGRAFIC Comisia Europeană explică bugetul de 1.279 miliarde de euro propus astăzi. Câți bani sunt alocați pentru fiecare domeniu

Comisia Europeană propune o scădere cu 5% a fondurilor alocate pentru Politica Agricolă Comună în viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020

Comisia Europeană propune o scădere cu 7% a fondurilor alocate Politicii de Coeziune

Negrescu și-a exprimat în schimb dezacordul cu privire la plafonarea pentru fermele mari, dând asigurări că statul nostru are o echipă care lucrează la negocierile privind viitorul buget multianual, ”toate ministerele sunt implicate, avem un mandat aprobat în guvern şi semnat de preşedintele României şi susţinut de Parlamentul României, au fost discuţii cu membrii din Parlamentul României despre aceste aspecte, avem personalul tehnic care se ocupă, care deja este la Bruxelles şi care participă la grupurile de lucru”.

”România, chiar dacă nu face parte din trioul actual, participă alături de Bulgaria şi Austria la tot procesul acesta de definire a negocierilor privind viitorul buget european. Deci, suntem acolo. Chiar suntem acolo. Şi este foarte important pentru România, pentru că, nu vreau să laud foarte mult, dar este pentru prima dată când ţara noastră lucrează pro-activ la un subiect european şi participă la tot ce înseamnă mecanismele decizionale, de jos până sus”, a ținut să sublinieze oficialul român.

Noile condiții impuse de Comisia Europenă privind acordarea fondurilor europene 

Foto: Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu/ Facebook

”Cred că este important să vorbim despre ce oferă bugetul european, şi acolo, cum aţi spus mai devreme, sunt destul de multe lucruri care reprezintă optimism pentru România. Ţara noastră, şi nu o spun doar eu, au spus-o şi reprezentanţii Parlamentului României şi reprezentanţii Guvernului şi reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale, nu se află în situaţia de a fi subiectul unor astfel de condiţionalităţi”, a precizat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, fiind întrebat de poziția pe care o are privind noul mecanism de alocare a fondurilor europene introdus de Comisia Europenă, propus de comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, și anume condiționarea finanțării europene de respectarea statului de drept.

Citiți și

Bugetul UE post Brexit. Jean-Claude Juncker confirmă: Fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept

”Trebuie să facem referire şi la ceea ce propun instituţiile europene şi nu putem să nu constatăm faptul că Parlamentul European a votat prima sa variantă privind bugetul european, din care a scos orice fel de condiţionalitate, deci, în consecinţă, vedem că, într-adevăr, Comisia vine cu o variantă dar Parlamentul European nu acceptă condiţionalităţi. Deci, din Parlamentul European fac parte reprezentanţii tuturor familiilor politice şi, în consecinţă, acest lucru înseamnă că şi acolo, la Bruxelles, poate nu toată lumea este de acord şi de aceea credem noi că dezbaterea încă va continua şi suntem încă departe de a ajunge la un conses pe acest subiect privind condiţionalităţile”, a explicat Negrescu.

Referitor la Semetrul European, ministrul Victor Negrescu a ținut să puncteze că ”România este în topul ţărilor care respectă recomandările. E adevărat, sunt unele recomandări care sunt foarte greu de îndeplinit într-un timp foarte scurt, deci reforme importante. Mă refer aici, de exemplu, la incluziunea tinerilor din mediul rural – pentru noi este o prioritate. Evident, este menţionată în raport şi ne bucură acest lucru, dar avem nevoie de parcurs nişte paşi pentru a ajunge la ţinta care este fixată. Dar, de asemenea, avem o ţintă pe ocupare pe care am depăşit-o foarte mult sau o ţintă de creştere economică care, de asemenea, am depăşit-o. Deci, România înţelege aceste mecanisme, nu ne pun probleme, sunt state importante, mă refer aici la Italia, la Franţa, la alte state inclusiv din regiune care se află sub diferite mecanisme de control gestionate de Semestrul European, România nu este acolo. În consecinţă, acest lucru nu ne îngrijorează în modul în care este gândit de către Comisia Europeană”, a conchis ministrul delegat pentru Afaceri Europene.