Connect with us

ROMÂNIA

VIDEO INTERVIU Ministrul delegat pentru Afaceri Europene Victor Negrescu: România va găzdui peste un an un summit care va decide viitorul Europei. În consecință, trebuie să își asume responsabilităţile aşa cum sunt ele

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a precizat în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro că România nu ar trebui să se mai comporte ca nou stat membru și să își asume responsabilitățile așa cum sunt ele, având în vedere că țara noastră va conta cel mai mult după ce Marea Britanie va fi părăsit Uniunea Europeană, devenind al șaselea stat ca pondere în familie europeană, dar și în contextul în carea aceasta va găzdui pe 9 mai summitul de la Sibiu în cadrul căruia ”se va decide viitorul Europei”.

Afirmațiile sale au venit în contextul în care oficialul român a participat la a cincea ediție a evenimentului ”Piaţa Statelor Membre ale Uniunii Europene”, organizat în Parcul Cișmigiu, un preambul al unui ciclu de acțiuni care vor fi organizate pe parcursul întregii săptămâni viitoare cu scopul de a celebra Ziua Europei și de a aduce mai românii mai aproape de Uniunea Europeană, având o proieție spre anul 2019, când timp de șase luni România va fi ”capitala Europei”.

Summitul de la Sibiu, moment în care se va decide viitorul Europei

Întrebat cum vede pregătirile pentru preluarea președinției rotative a Consiliului Uninii Europene de către România, la 1 ianuarie 2019, ministrul Victor Negrescu a punctat că ceea ce are rol zilele acestea anticipează ceea ce se va întâmpla anul viitor, când timp de șase luni, țara noastră va direcționa toate ”dezbaterile privind viitorul Europei, privind Cadrul Financiar Multianual post-2020, când Marea Britanie va fi părăsit Uniunea Europeană, privind viitorul Europei după Brexit, momente importante în istoria Europei”.

”Trebuie ca noi să fim siguri pe noi, siguri pe valorile noastre, siguri pe obiectivele noastre şi să mergem înainte cu un mesaj. mesajul nostru a fost foarte clar, România este statul cel mai pro-european, unde populaţia susţine cel mai mult acest proiect european şi oamenii, noi susţinem proiectul european, pentru că suntem convinşi că acest proiect comun aduce beneficii cetăţenilor, aduce beneficii în viaţa de zi cu zi şi este important ca Europa să îşi aducă aminte de aceste lucruri şi mai ales decidenţii europeni, care uneori sunt un pic departe de ce înseamnă viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, să îşi reamintească că tot ceea ce facem noi, de fapt, facem pentru aceste 500 de milioane de persoane pe care le reprezentăm acolo, la Bruxelles, în consecinţă, avem nevoie să revenim la acest element centra”, a precizat Victor Negrescu.

”Ori pentru a reveni, avem nevoie de coeziune, avem nevoie ca statele să stea la aceeaşi masă, să discute, să spună şi ceea ce le place să spună şi ceea ce nu le place, pentru a putea să găsim soluţii. Din păcate, uneori, nu discutăm în jurul aceleiaşi mese despre aceste elemente. Eu sunt convins că România va putea să pună statele în jurul unor idei comune, va putea genera consensul şi împinge înainte acest proiect european şi cred că ţara noastră va putea juca astfel un rol important pe viitor”, și-a arătat încrederea Negrescu în capacitatea României de a se ridica la înălțimea așteptărilor partenerilor europeni.

Pe perioada preşedinţiei noastre, avem şi această şansă, dar şi această provocare de a avea dosare importante, cel mai important fiind dezbaterea privind viitorul buget european. Noi vom fi acolo la masă şi poate vom genera consensul”, a completat acesta.

”Vedem varianta propusă de Comisia Europeană ( n.r. propunerea privind viitorul buget multianual post-2020) are şi lucruri pozitive şi lucruri mai puţin pozitive. Vedem că se propun acolo sume importante pentru politica de coeziune, pentru România şi politica agricolă comună. Sunt câteva lucruri la care trebuie să lucrăm, dar, în definitiv, avem nevoie să stabilim un consens şi cred că România poate juca un rol important, atunci când se va decide această tematică importantă, cu beneficii concrete pentru cetăţeni: Programul Erasmus, fondurile de coeziune, politica agricolă comună, subvenţiile pentru agricultori. Deci toate aceste lucruri vor fi dezbătute pe perioada preşedinţiei noastre, lucruri palpabile pentru oameni. De aceea, noi ne-am propus ca, după ce în luna iunie doamna prim-ministru va prezenta Parlamentului temele noastre de interes, prima versiune a temelor noastre de interes, să transformăm aceste lucruri într-un limbaj pe care toată lumea îl poate înţelege, pentru ca, în definitiv, fiecare cetăţean să fie implicat în această preşedinţie”, a mai spus Negrescu.

Cum putem opri exodul tinerilor europeni

Foto: Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu/ Facebook

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a punctat că este responsabilitatea fiecărui tânăr de a participa la construcţia României, arătându-se optimist cu privire la viitorul acesteia, calificându-l pozitiv, constructiv.

”Ştiu că nu este uşor, ştiu că zilele uneori par dificile, ştiu că munca de zi cu zi poate fi chiar stresantă, dar cred că dincolo de toate aceste aspecte, avem această datorie, ca noi să facem ca această ţară să fie pe placul nostru. De aceea, cum aţi spus foarte bine, eu am luat la un moment dat, în traseul meu personal, decizia să revin în ţară, cu această convingere, că putem schimba lucrurile. Cu lucruri mici, lucruri mari, fiecare acolo unde poate. Faptul că zici “bună ziua” schimbă lucrurile, să ştiţi. Faptul că acum noi suntem în Parcul Cişmigiu şi discutăm cu oamenii despre Europa, le răspundem la întrebări, le răspundem la probleme, discutăm cu ei, le arătăm ce înseamnă Europa. Este un pas, zic eu, înainte. Avem nevoie de ei să participe, pentru că, sincer să vă spun, România cred că va juca un rol important în ceea ce înseamnă viitorul Europei. Ori dacă vrei să influenţezi viitorul nostru comun, o poţi face aici, din ţară, fiecare acolo unde lucrează, acolo unde activează, acolo unde îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi”, a precizat Victor Negrescu, răspunzând la o întrebare legată de modalitățile de convingerea a tinerilor să rămână în țară iar cei care au plecat, să revină în România.

Importanța politicilor macroregionale

”Până la sfârşitul anului, România va avea un plan de aderare la zona euro, pe care, evident, o să îl promovăm pe perioada preşedinţiei noastre, profitând de faptul că în viitorul buget european există o sumă de bani alocată pentru ţările care vor să adere la zona euro. Deci facem lucrurile acestea având în minte lucruri concrete, adică răspunsurile financiare pentru România”, a stipulat Victor Negrescu, răspunzând la o întrebare legată de aderarea României la Zona Euro.

Făcând trimitere la Strategia Dunării, oficialul român a punctat că ”toată România face parte din această strategie macroregională şi în consecinţă, trebuie să o sprijinim adecvat, deci, din nou, paşi concreţi care vor aduce, zicem noi, rezultate palpabile pentru oameni. Noi, anul trecut, când am luat această decizie, în calitate de ministru responsabil de a aplica pentru a prelua preşedinţia Strategiei Dunării, am aplicat cu acest gând de a veni cu rezultate concrete. Săptămânile trecute m-am întâlnit cu autorităţile locale, m-am întâlnit cu societatea civilă, am discutat despre ce ne propunem. Şi acolo avem nişte proiecte concrete, pentru că trebuie să asigurăm o finanţare adecvată pentru această strategie importantă”, a menționat oficialul român.

Reducerea fondurilor europene pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune în viitorul CFM post-2020

În ceea ce privește impactul asupra României pe care îl va avea decizia Comisiei Europene de a reduce finanțarea Politicii Agricole Comune și a Politcii de Coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, ministrul Victor Negrescu a precizat că România nu va trebui să piardă din resursele deja alocate ţării noastre. ”În varianta propusă de Comisia Europeană, România nu are de pierdut în ceea ce înseamnă politica de coeziune, deci vom rămâne cu o finanţare similară şi sperăm să păstrăm acest lucru până la final, iar pentru politica agricolă comună, vedem acolo un proiect ambiţios al Comisiei Europene de a reduce decalajele între subvenţiile primite de agricultorii români şi agricultori din vestul Europei. Nu ştim dacă toată lumea va accepta”, a mai spus acesta.

Citiți și

VIDEO&TEXT Zi importantă pentru viitorul UE și al României: Comisia Europeană a prezentat propunerea de 1.279 miliarde de euro pentru cel mai mare buget din istoria Uniunii

INFOGRAFIC Comisia Europeană explică bugetul de 1.279 miliarde de euro propus astăzi. Câți bani sunt alocați pentru fiecare domeniu

Comisia Europeană propune o scădere cu 5% a fondurilor alocate pentru Politica Agricolă Comună în viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020

Comisia Europeană propune o scădere cu 7% a fondurilor alocate Politicii de Coeziune

Negrescu și-a exprimat în schimb dezacordul cu privire la plafonarea pentru fermele mari, dând asigurări că statul nostru are o echipă care lucrează la negocierile privind viitorul buget multianual, ”toate ministerele sunt implicate, avem un mandat aprobat în guvern şi semnat de preşedintele României şi susţinut de Parlamentul României, au fost discuţii cu membrii din Parlamentul României despre aceste aspecte, avem personalul tehnic care se ocupă, care deja este la Bruxelles şi care participă la grupurile de lucru”.

”România, chiar dacă nu face parte din trioul actual, participă alături de Bulgaria şi Austria la tot procesul acesta de definire a negocierilor privind viitorul buget european. Deci, suntem acolo. Chiar suntem acolo. Şi este foarte important pentru România, pentru că, nu vreau să laud foarte mult, dar este pentru prima dată când ţara noastră lucrează pro-activ la un subiect european şi participă la tot ce înseamnă mecanismele decizionale, de jos până sus”, a ținut să sublinieze oficialul român.

Noile condiții impuse de Comisia Europenă privind acordarea fondurilor europene 

Foto: Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu/ Facebook

”Cred că este important să vorbim despre ce oferă bugetul european, şi acolo, cum aţi spus mai devreme, sunt destul de multe lucruri care reprezintă optimism pentru România. Ţara noastră, şi nu o spun doar eu, au spus-o şi reprezentanţii Parlamentului României şi reprezentanţii Guvernului şi reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale, nu se află în situaţia de a fi subiectul unor astfel de condiţionalităţi”, a precizat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, fiind întrebat de poziția pe care o are privind noul mecanism de alocare a fondurilor europene introdus de Comisia Europenă, propus de comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, și anume condiționarea finanțării europene de respectarea statului de drept.

Citiți și

Bugetul UE post Brexit. Jean-Claude Juncker confirmă: Fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept

”Trebuie să facem referire şi la ceea ce propun instituţiile europene şi nu putem să nu constatăm faptul că Parlamentul European a votat prima sa variantă privind bugetul european, din care a scos orice fel de condiţionalitate, deci, în consecinţă, vedem că, într-adevăr, Comisia vine cu o variantă dar Parlamentul European nu acceptă condiţionalităţi. Deci, din Parlamentul European fac parte reprezentanţii tuturor familiilor politice şi, în consecinţă, acest lucru înseamnă că şi acolo, la Bruxelles, poate nu toată lumea este de acord şi de aceea credem noi că dezbaterea încă va continua şi suntem încă departe de a ajunge la un conses pe acest subiect privind condiţionalităţile”, a explicat Negrescu.

Referitor la Semetrul European, ministrul Victor Negrescu a ținut să puncteze că ”România este în topul ţărilor care respectă recomandările. E adevărat, sunt unele recomandări care sunt foarte greu de îndeplinit într-un timp foarte scurt, deci reforme importante. Mă refer aici, de exemplu, la incluziunea tinerilor din mediul rural – pentru noi este o prioritate. Evident, este menţionată în raport şi ne bucură acest lucru, dar avem nevoie de parcurs nişte paşi pentru a ajunge la ţinta care este fixată. Dar, de asemenea, avem o ţintă pe ocupare pe care am depăşit-o foarte mult sau o ţintă de creştere economică care, de asemenea, am depăşit-o. Deci, România înţelege aceste mecanisme, nu ne pun probleme, sunt state importante, mă refer aici la Italia, la Franţa, la alte state inclusiv din regiune care se află sub diferite mecanisme de control gestionate de Semestrul European, România nu este acolo. În consecinţă, acest lucru nu ne îngrijorează în modul în care este gândit de către Comisia Europeană”, a conchis ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Aliații din țările NATO și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia, a informat luni Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În materialul citat, NATO face o sinteză a anunțurilor pe care statele aliate le-au făcut publice cu măsuri de descurajare și desfășurări de forțe.

“NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja şi apăra toţi aliaţii, inclusiv consolidând partea de est a Alianţei. Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, mai ales prin consolidarea apărării noastre colective”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg.

Astfel, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune.

Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei, în timp ce Pentagonul a anunțat un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman. Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

O mare parte dintre aceste anunțuri vizează regiunea Mării Negre și României.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.

România și celelalte țări care au aderat la NATO după 1997 sunt vizate de pretențiile de securitate al Federației Ruse, pe care Moscova le dorește negociate cu Washingtonul.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est. Poziția lui Geoană a fost urmată de o declarație remisă presei de purtătorul cuvânt al Alianței, Oana Lungescu, prin care NATO a respins categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență.

În comunicatul în care prezintă măsurile aliate, NATO subliniază că este “o alianță defensivă” și că “drept răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO și-a sporit prezența în partea de est a alianței, inclusiv cu patru grupuri de luptă multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia”.

“Aceste unități, conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și, respectiv, Statele Unite, sunt multinaționale și pregătite de luptă. Prezența lor arată clar că un atac asupra unui aliat va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe. Înainte de 2014, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței”, conchide NATO.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European, Manfred Weber, a urat la mulți ani românilor de Ziua Unirii a Principatelor Române. 

„La mulți ani, România! La mulți ani de ziua națională tuturor românilor care sărbătoresc astăzi Unirea Principatelor Române”, a transmis europarlamentarul german într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

În toamna anului 1859, în urma alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, diplomații români ai acelor timpuri au obținut, prin eforturi intense și demersuri profesioniste abile, recunoașterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepțional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza.

Doi ani mai târziu, unirea politică și administrativă deplină a țării era de asemenea recunoscută la nivel internațional, iar la 22 ianuarie 1862, sub conducerea Prim-ministrului de orientare conservatoare Barbu Catargiu, fiind format primul guvern al României moderne. Realizarea recunoașterii internaționale a dublei alegeri a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și desăvârșirea Unirii Principatelor au reprezentat astfel primele mari demersuri reușite ale diplomației românești moderne, iar în acest scop au fost trimiși reprezentanți diplomatici însărcinați cu această misiune la Constantinopol, Paris și în alte capitale europene importante. Scriitorul, omul politic și diplomatul Vasile Alecsandri (1821-1890) a fost printre cei mai importanți și activi dintre aceștia. Printre măsurile de modernizare a statului şi a societăţii româneşti avansate de Alexandru Ioan Cuza s-a înscris şi stabilirea unui portofoliu al Afacerilor Străine, în 1862, primul titular al acestei demnităţi fiind Apostol Arsache, înaintea organizării structurii instituționale corespondente. De profesie medic, stabilit în Țara Românească în 1814, el fusese titularul portofoliului afacerilor străine al Țării Românești și în perioadele 24 aprilie 1835 – 13 mai 1837 și 30 aprilie 1861 – 21 ianuarie 1862.

Continue Reading

ROMÂNIA

24 Ianuarie | Președintele Senatului, Florin Cîțu: Liberalismul rămâne singura soluție pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri

Published

on

© Guvernul României

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a reiterat la 163 de ani de Unirea Prinicipatelor Unite că liberalismul rămâne singura soluție pentru a dezvolta România. 

„24 ianuarie reprezintă mai mult decât Unirea Principatelor Române. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate este dovada clară că avem nevoie de unitate pentru a scrie istorie. Dragi români, mesajul meu pentru voi e simplu: singura soluție pentru a dezvolta România, pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri, rămâne LIBERALISMUL. La mulți ani!” a transmis Florin Cîțu, președintele PNL.

 

În toamna anului 1859, în urma alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, diplomații români ai acelor timpuri au obținut, prin eforturi intense și demersuri profesioniste abile, recunoașterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepțional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza.

Doi ani mai târziu, unirea politică și administrativă deplină a țării era de asemenea recunoscută la nivel internațional, iar la 22 ianuarie 1862, sub conducerea Prim-ministrului de orientare conservatoare Barbu Catargiu, fiind format primul guvern al României moderne. Realizarea recunoașterii internaționale a dublei alegeri a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și desăvârșirea Unirii Principatelor au reprezentat astfel primele mari demersuri reușite ale diplomației românești moderne, iar în acest scop au fost trimiși reprezentanți diplomatici însărcinați cu această misiune la Constantinopol, Paris și în alte capitale europene importante. Scriitorul, omul politic și diplomatul Vasile Alecsandri (1821-1890) a fost printre cei mai importanți și activi dintre aceștia. Printre măsurile de modernizare a statului şi a societăţii româneşti avansate de Alexandru Ioan Cuza s-a înscris şi stabilirea unui portofoliu al Afacerilor Străine, în 1862, primul titular al acestei demnităţi fiind Apostol Arsache, înaintea organizării structurii instituționale corespondente. De profesie medic, stabilit în Țara Românească în 1814, el fusese titularul portofoliului afacerilor străine al Țării Românești și în perioadele 24 aprilie 1835 – 13 mai 1837 și 30 aprilie 1861 – 21 ianuarie 1862.

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

Securitatea europeană: Joe Biden îi reunește într-o “videoconferință securizată” pe liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei

CONSILIUL UE7 hours ago

Ministrul de externe al Ucrainei salută propunerea lui Bogdan Aurescu: Suntem pregătiți să primim o reuniune a miniștrilor de externe ai UE la Kiev

Dragoș Pîslaru10 hours ago

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

SUA11 hours ago

Un fost ambasador al SUA în România a devenit ambasadorul Statelor Unite la UE: Mark Gitenstein, primit la Bruxelles de Ursula von der Leyen

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

CONSILIUL UE11 hours ago

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană emite obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 2,5 miliarde de euro prin intermediul primei sale licitații de acest fel

CONSILIUL UE11 hours ago

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO13 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.6 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE6 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.6 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending