Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și poporul ucrainean sunt noii laureați ai Premiului Carol cel Mare pentru anul 2023 (Charlemagne – Karlspreis), decernat în fiecare an de municipalitatea oraşului german Aachen personalităţilor care se remarcă în promovarea valorilor şi unităţii europene, relatează vineri agenţia EFE, citat de Agerpres.
”Poporul ucrainean este victima unui război de agresiune rusesc de o brutalitate incalificabilă, care contravine dreptului internațional. Oamenii, sub conducerea președintelui lor, Volodimir Zelenski, luptă pentru a apăra nu numai suveranitatea țării lor și viețile cetățenilor săi, ci și Europa și valorile europene. Acest război este îndreptat împotriva libertății și democrației, a drepturilor omului și a multilateralismului. Este îndreptat împotriva ordinii sociale europene, a ordinii de securitate și a ordinii de pace, cu scopul de a destabiliza comunitatea europeană a popoarelor și de a promova o reorganizare politică a Europei”, explică comitetul care acordă premiul.
”Zelenski este profund atașat de obiectivele Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care Ursula von der Leyen l-a caracterizat – și pe bună dreptate – cu următoarele cuvinte: <<Ești unul dintre noi și te vrem alături de noi>>. (…) Prin acordarea Premiului Charlemagne 2023 atât președintelui, cât și poporului, Consiliul de Administrație al Societății pentru Conferirea Premiului Internațional Charlemagne de la Aachen subliniază faptul că Ucraina face parte din Europa și că populația și reprezentanții guvernului său – în frunte cu președintele Volodimir Zelenski – susțin și apără valorile europene și, prin urmare, merită această încurajare pentru a demara rapid negocierile de aderare la Uniunea Europeană”, completează acesta.
Premiul Charlemagne recompensează activitatea excepțională desfășurată în slujba unității europene. Conform statutului său, acesta este acordat unor personalități sau organisme publice “care se disting prin activitatea lor remarcabilă în favoarea unității europene sau a cooperării între statele sale”. Contribuția, după cum a subliniat Kurt Pfeiffer, fondatorul acestei distincții, poate fi ”realizată în domeniile literaturii, științei, economiei sau politicii”.
Premiul Charlemagne a devenit rapid o distincție acordată cu preponderență oamenilor politici. În consecință, politicienii domină lunga listă de laureați. Aceștia sunt oamenii care lucrează cel mai des pentru integrare – și care sunt capabili să exercite o influență politică.
Lista acestora reflectă în mod clar procesul de unificare. Părinții fondatori ai Uniunii Europene – Jean Monnet (1953) şi Robert Schuman (1958) – se numără printre laureați, alături de arhitecți importanți ai UE, precum și de promotorii extinderilor inițiale și de reprezentanții mișcării democratice din Europa Centrală și de Est, printre ei aflându-se și președintele Klaus Iohannis (2020).
În 1969, premiul a fost acordat pentru prima dată unei instituții europene – Comisia Comunității Europene – și nu unei persoane. În 1981, Simone Veil a fost prima femeie care a primit Premiul Charlemagne, iar în 1982, Juan Carlos I a fost primul laureat care provenea din rândul regalității europene. Singurul ”Premiul Charlemagne extraordinar” a fost acordat Papei Ioan Paul al II-lea în 2004.
De la înființarea sa, premierul nu a fost acordat în zece ocazii, cu precădere în anii ’60 și ’70, când Consiliul de administrația nu a fost dispus să treacă cu vederea stagnarea procesului de unificare europeană prin nominalizarea unui candidat de rang secund.
