Connect with us

U.E.

Volodimir Zelenski și poporul ucrainean sunt laureații Premiului Charlemagne 2023: Luptă pentru Europa și valorile europene, nu doar pentru suveranitatea țării lor

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și poporul ucrainean sunt noii laureați ai Premiului Carol cel Mare pentru anul 2023 (Charlemagne – Karlspreis), decernat în fiecare an de municipalitatea oraşului german Aachen personalităţilor care se remarcă în promovarea valorilor şi unităţii europene, relatează vineri agenţia EFE, citat de Agerpres.

”Poporul ucrainean este victima unui război de agresiune rusesc de o brutalitate incalificabilă, care contravine dreptului internațional. Oamenii, sub conducerea președintelui lor, Volodimir Zelenski, luptă pentru a apăra nu numai suveranitatea țării lor și viețile cetățenilor săi, ci și Europa și valorile europene. Acest război este îndreptat împotriva libertății și democrației, a drepturilor omului și a multilateralismului. Este îndreptat împotriva ordinii sociale europene, a ordinii de securitate și a ordinii de pace, cu scopul de a destabiliza comunitatea europeană a popoarelor și de a promova o reorganizare politică a Europei”, explică comitetul care acordă premiul.

”Zelenski este profund atașat de obiectivele Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care Ursula von der Leyen l-a caracterizat – și pe bună dreptate – cu următoarele cuvinte: <<Ești unul dintre noi și te vrem alături de noi>>. (…) Prin acordarea Premiului Charlemagne 2023 atât președintelui, cât și poporului, Consiliul de Administrație al Societății pentru Conferirea Premiului Internațional Charlemagne de la Aachen subliniază faptul că Ucraina face parte din Europa și că populația și reprezentanții guvernului său – în frunte cu președintele Volodimir Zelenski – susțin și apără valorile europene și, prin urmare, merită această încurajare pentru a demara rapid negocierile de aderare la Uniunea Europeană”, completează acesta.

Premiul Charlemagne recompensează activitatea excepțională desfășurată în slujba unității europene. Conform statutului său, acesta este acordat unor personalități sau organisme publice “care se disting prin activitatea lor remarcabilă în favoarea unității europene sau a cooperării între statele sale”. Contribuția, după cum a subliniat Kurt Pfeiffer, fondatorul acestei distincții, poate fi ”realizată în domeniile literaturii, științei, economiei sau politicii”.

Premiul Charlemagne a devenit rapid o distincție acordată cu preponderență oamenilor politici. În consecință, politicienii domină lunga listă de laureați. Aceștia sunt oamenii care lucrează cel mai des pentru integrare – și care sunt capabili să exercite o influență politică.

Lista acestora reflectă în mod clar procesul de unificare. Părinții fondatori ai Uniunii Europene  – Jean Monnet (1953) şi Robert Schuman (1958) – se numără printre laureați, alături de arhitecți importanți ai UE, precum și de promotorii extinderilor inițiale și de reprezentanții mișcării democratice din Europa Centrală și de Est, printre ei aflându-se și președintele Klaus Iohannis (2020).

În 1969, premiul a fost acordat pentru prima dată unei instituții europene – Comisia Comunității Europene – și nu unei persoane. În 1981, Simone Veil a fost prima femeie care a primit Premiul Charlemagne, iar în 1982, Juan Carlos I a fost primul laureat care provenea din rândul regalității europene. Singurul ”Premiul Charlemagne extraordinar” a fost acordat Papei Ioan Paul al II-lea în 2004.

De la înființarea sa, premierul nu a fost acordat în zece ocazii, cu precădere în anii ’60 și ’70, când Consiliul de administrația nu a fost dispus să treacă cu vederea stagnarea procesului de unificare europeană prin nominalizarea unui candidat de rang secund.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

Published

on

© Dick Schoof / X

Premierul britanic, Keir Starmer, și omologul său olandez, Dick Schoof, s-au întâlnit joi seara la Downing Street, unde au discutat despre prietenia puternică dintre Regatul Unit și Țările de Jos și abordarea comună asupra provocărilor globale.

Potrivit comunicatului oficial, cei doi lideri au vorbit despre succesele cooperării existente în lupta împotriva crimei organizate, inclusiv asupra bandelor care se ocupă cu traficul de persoane și care contribuie la migrația ilegală. Premierul britanic a detaliat abordarea Regatului Unit în combaterea acestor provocări și a convenit aprofundarea cooperării cu Țările de Jos în acest domeniu.

Starmer a vorbit apoi despre participarea sa la întâlnirea Consiliului European Informal de la Bruxelles, din această lună, și despre ambiția sa de a întări cooperarea cu Uniunea Europeană în beneficiul reciproc, prin relansarea relațiilor dintre Regatul Unit și UE.

Discutând despre războiul ilegal al lui Putin în Ucraina, prim-ministrul britanic a reiterat sprijinul ferm al Regatului Unit, iar liderii au subliniat angajamentul lor de a colabora pentru a asigura Ucrainei cea mai puternică poziție posibilă. Aceștia au convenit să dezvolte un nou parteneriat bilateral în domeniul securității, sub conducerea miniștrilor lor de externe.

„A fost o plăcere să mă întâlnesc astăzi cu Keir Starmer la Downing Street. Regatul Unit și Țările de Jos sunt parteneri apropiați, cu legături istorice puternice. Colaborăm împreună în aproape toate domeniile. Nu este o coincidență că suntem printre primii cinci parteneri comerciali ai fiecăruia. De asemenea, adesea acționăm împreună pe arena internațională. Suntem amândoi parteneri NATO cu legături strânse cu SUA. Legăturile noastre strânse sunt mai importante ca niciodată, în această perioadă de provocări geopolitice majore și tensiuni – inclusiv în domeniul comerțului. De aceea am fost aici astăzi: pentru a mă asigura că suntem pe aceeași lungime de undă și pentru a discuta despre modalități de a întări și mai mult parteneriatul nostru”, a scris premierul olandez, pe X.

 

În ceea ce privește tehnologia și inovația, liderii au subliniat importanța acționării rapide pentru a valorifica oportunitățile oferite de noile tehnologii emergente, precum inteligența artificială, tehnologia cuantică și semiconductoarele, și au convenit să înființeze un nou parteneriat în domeniul inovației pentru a accelera dezvoltarea în tehnologiile-cheie.

Pe tema energiei, Keir Starmer și-a prezentat planurile de a simplifica procesul de construire a infrastructurii nucleare în Regatul Unit. Liderii au convenit să lucreze împreună pentru un nou acord privind energia sustenabilă, inclusiv energia nucleară, și au subliniat importanța securității energetice.

Citiți și: Keir Starmer dezvăluie un plan ambițios de expansiune a energiei nucleare. Regatul Unit vrea să construiască reactoare modulare mici pentru a alimenta centrele de date AI

De asemenea, liderii s-au bucurat de reluarea, de luni, a serviciilor directe Eurostar între Londra și Țările de Jos și au exprimat speranța de a continua discuțiile în curând.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

Published

on

© Olaf Scholz/Facebook

Cancelarul german Olaf Scholz a respins vineri, în mod categoric, planul președintelui american Donald Trump de a „prelua controlul” asupra Fâșiei Gaza și de a reloca populația palestiniană în alte țări din regiune, informează DW.

„Resping complet ceea ce președintele Trump a pus pe masă”, a declarat liderul social-democrat în timpul unui eveniment de campanie la Ludwigsburg. „Populația din Gaza nu trebuie relocată în Egipt și Iordania. Acest lucru nu este corect”, a subliniat el.

Scholz a insistat că eforturile internaționale trebuie să se concentreze pe reducerea tensiunilor actuale și pe găsirea unor soluții diplomatice pentru conflictul israeliano-palestinian, care să asigure coexistența pașnică între un viitor stat palestinian și Israel.

Miercuri, ministrul german de externe Annalena Baerbock a reiterat poziția Berlinului conform căreia Fâșia Gaza aparține palestinienilor, subliniind că orice expulzare forțată din această zonă ar contraveni dreptului internațional.

Declarațiile cancelarului german vin ca reacție la afirmațiile lui Trump făcute marți seară, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, la Casa Albă, când președintele american a propus ca populația din Gaza să fie mutată în țări precum Iordania și Egipt, iar SUA să transforme teritoriul într-o „Rivieră a Orientului Mijlociu”, după preluarea controlului enclavei palestiniene.

Propunerea a fost puternic condamnată de Palestina și respinsă categoric de numeroase țări, printre care Australia, China, Rusia, Turcia, Spania, Franța, Regatul Unit, Arabia Saudită, Egipt sau Iordania.

 

Continue Reading

U.E.

Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe

Published

on

© European Union, 2024

Ungaria preferă să achite amenda zilnică de un milion de euro pentru nerespectarea unei hotărâri a justiției europene privind încălcarea regulilor europene de azil, considerând că această opțiune este mai avantajoasă decât acceptarea imigranților, a declarat vineri premierul Viktor Orban, potrivit agenției EFE, preluată de Agerpres.

„Plătim un milion de euro pe zi. Dar dacă fac calculul cât ar costa să-i las să intre (în Ungaria), este mai ieftin să plătesc (amenda) fără a lăsa imigranții să intre”, a afirmat Orban în declarațiile sale săptămânale la radioul public Kossuth.

Liderul ungar a descris această poziție drept „o rebeliune” împotriva politicilor de migrație ale Uniunii Europene, pe care le contestă.

În decembrie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că Ungaria nu a respectat dreptul european privind procedurile de acordare a protecției internaționale și returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere neregulamentară.

Ulterior, în iunie 2024, tribunalul european a stabilit că Budapesta a refuzat deliberat să implementeze decizia din 2020, motiv pentru care i-a impus o penalitate de 200 milioane de euro, precum și o amendă suplimentară de un milion de euro pentru fiecare zi de întârziere în aplicarea hotărârii.

Ungaria a refuzat să plătească aceste sume, iar Comisia Europeană a dedus în septembrie 2024 cele 200 milioane de euro din bugetul UE destinat Ungariei, alături de alte 93 milioane de euro acumulate din neplata amenzii zilnice.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

U.E.15 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

U.E.15 hours ago

Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe

SECURITATE16 hours ago

NATO-DIANA | ICI București a prezentat la Defence and Security Days 2025 soluții avansate de securitate cibernetică 

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Sesiunea plenară a PE din februarie. Trei ani de război în Ucraina, Busola Competitiviății UE și tarifele administrației Trump, subiectele principale

U.E.16 hours ago

O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării

SUA17 hours ago

Germania înregistrează un excedent comercial record cu SUA, alimentând tensiunile cu Donald Trump

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ6 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA7 days ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.1 week ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending