Partidul de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (fr. Rassemblement National, RN), a înregistrat câștiguri semnificative în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franța, potrivit estimărilor inițiale realizate de institutul de sondare a opiniei publice Ipsos Talon, relatează France24. Aceste rezultate sugerează că extrema dreaptă ar putea prelua puterea în Franța pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Partidul RN și aliații săi au obținut 34% din voturi în primul tur al alegerilor legislative, conform estimărilor. Noua alianță de stânga, Frontul Popular Nou, este estimată să ocupe locul al doilea cu 28,1%, în timp ce coaliția centristă a președintelui Emmanuel Macron, „ „Împreună” (fr. Ensemble), a obținut 20,3%. Partidul conservator Les Républicains, care nu a încercat să formeze o alianță cu extrema dreaptă, a fost estimat la 10,2%.
Se estimează că RN de extremă-dreapta va obține o largă majoritate în parlament
Proiecțiile sugerează că partidul lui Le Pen ar putea obține între 230 și 280 de locuri în Adunarea Națională, care are 577 de locuri. Alianța de stânga ar putea obține între 125 și 165 de locuri, iar coaliția lui Macron între 70 și 100 de locuri. Aceste proiecții sunt totuși speculative și depind de deciziile politice care vor fi luate în zilele următoare, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, programat pentru 7 iulie.
Comentând primul tur al alegerilor legislative din Franța, lidera RN, Marine le Pen, a declarat că poporul francez a plasat formațiunea în frunte și „aproape a eliminat” tabăra lui Macron. Ea a făcut apel la o majoritate absolută în turul al doilea al alegerilor, astfel încât partidul său să poată „repara Franța și restabili unitatea”.
„Nimic nu este câștigat și turul al doilea este decisiv”, le-a transmis Le Pen susținătorilor. „Avem nevoie de o majoritate absolută astfel încât Jordan Bardella să fie numit în opt zile prim-ministru de către (președintele) Emmanuel Macron”, a subliniat aceasta.
Franța a votat duminică într-un scrutin parlamentar anticipat crucial, care ar putea avea un impact răsunător în întreaga Europă și asupra piețelor. Extrema dreaptă, care este sceptică față de rolul Franței în NATO și UE, nu a fost niciodată mai aproape de putere și are șanse mari să formeze un guvern de „coabitare” sub președinția lui Macron. Emmanuel Macron va rămâne la putere până la sfârșitul mandatului său, în 2027, indiferent de rezultatul acestor alegeri.
Macron face apel la alegători să oprească ascensiunea extremei drepte
Președintele francez Emmanuel Macron a luat o decizie-șoc de a dizolva parlamentul pe 9 iunie și a convocat alegeri legislative anticipate pentru 30 iunie și 7 iulie, după ce Adunarea Națională (RN) a învins alianța sa centristă în alegerile europene.
Macron a declarat la vremea respectivă că votul va oferi „clarificări” și că „Franța are nevoie de o majoritate clară pentru a acționa într-o atmosferă de seninătate și armonie”.
Analiștii au declarat că decizia șoc a lui Macron s-a bazat probabil pe miza că, indiferent dacă Adunarea Națională obține rezultate bune, o perioadă potențial haotică și dezordonată la putere va reduce probabilitatea ca rivala sa Le Pen să preia conducerea Franței în 2027, atunci când se încheie actualul mandat prezidențial al lui Emmanuel Macron.
Însă, imediat după publicarea proiecțiilor privind rezultatele, președintele francez Emmanuel Macron i-a îndemnat pe alegători să oprească ascensiunea extremei drepte în turul al doilea decisiv al alegerilor, care va avea loc pe 7 iulie. Pentru a face acest lucru, președintele a făcut apel la o alianță „largă” între candidații „republicani și democrați”.
Alegerile pentru cele 577 de locuri din Adunarea Națională se desfășoară în două tururi. Configurația noului parlament va deveni clară după al doilea tur, pe 7 iulie.
Rata de participare în Franța continentală a fost estimată la 65,5%, conform Ipsos Talan, semnificativ mai mare decât participarea de 47,5% înregistrată în 2022.
