Parlamentul European a lansat joi mesajul oficial de campanie pentru alegerile europene care vor avea loc peste o lună, în luna mai, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Videoclipul are drept scop încurajarea participării la vot la următoarele alegeri europene, îndemnând la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații, a căror viață va fi influențată de acest vot, într-un context european cel puțin complicat, marcat de ascensiunea forțelor populiste și de extremă dreapta, dar și de Brexit.

Pus în scenă de către titratul regizor Frédéric Planchon, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor.

Videoclipul este narat de o fetiță din Danermarca în vârstă de 11 ani. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, spune aceasta.

Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene.

Toate scenele de naştere sunt reale, însă cele de dinainte şi după au fost aranjate sau reacreate pentru a completa linia narativă.

În total, 15 viitori părinţi au fost filmaţi în Grecia (4 femei care nu sunt actriţe), Danemarca (6 femei şi rude, patru naşteri), Cehia (cinci femei actriţe însărcinate) şi Ungaria (4 femei care nu sunt actriţe). Videoclipul a fost filmat timp de 12 zile în cinci spitale din cele patru ţări.

De la început, realizatorii au avut ideea de a filma în cel puţin trei ţări din Europa, acoperind zona de nord, centru şi sud. Au fost alese spitalele care s-au arătat cele mai dornice să participe la proiect. Au fost contactate 20 de spitale din 13 ţări europene.

Începând cu 6 mai şi până pe 23 şi 26 mai, în funcţie de ziua în care vor avea loc alegerile în Europa, clipul va fi difuzat la TV şi în săli de cinema, şi va fi adaptat pentru radio El va fi prezentat, înaintea proiecţiilor de filme, în reţeaua Europa Cinemas, care cuprinde aproximativ 1.200 de săli în Uniunea Europeană.

„Choose Your Future” va fi subtitrat în toate limbile oficiale ale UE şi anumite dialecte, dar şi în arabă, chineză, rusă, hindi şi turcă.

Vor exista şi versiuni mai scurte: un spot TV de 30 de secunde, dublat în 32 de limbi, unul pentru cinema, de 35 de secunde, dublat de asemenea, şi unul pentru radio, de 20 de secunde, produs în 21 de limbi.

Tema solidarității (”suntem împreună”) se suprapune rezultatelor unui sondaj de opinie prin telefon realizat de Parlament în aprilie, potrivit căruia 80% dintre cetățenii UE susțin că ceea ce îi unește pe europeni este mai important decât ceea ce îi desparte. Negocierile asupra Brexit-ului au demonstrat existența incertitudinilor față de o eventuală separare și a riscurilor asociate ieșirii de sub aripa protectoare a Uniunii. Întrebați care sunt primele sentimente ce le vin în minte atunci când se gândesc la UE, majoritatea europenilor menționează speranța sau încrederea (55% în total), în timp ce incertitudinea legată de viitorul Europei este sentimentul predominant pentru o treime din europenii intervievați. Dintre români, 70% au un sentiment pozitiv față de UE (40% speranță, 30% încredere).

Dezbaterea asupra Brexit-ului a arătat de asemenea cât de strânse au devenit relațiile dintre țările membre de-a lungul anilor de cooperare reciprocă, precum și multitudinea de avantaje ce derivă din calitatea de membru al unui club larg. Aceste avantaje sunt de multe ori evidente doar când ne aflăm în situația de a le pierde. Potrivit ultimelor cifre ale Eurobarometrului (din februarie 2019), două treimi dintre europeni (68%) cred că UE a adus avantaje țării lor (tabelul 3), în timp ce 61% susțin că apartenența la UE este un lucru pozitiv. Dintre români, 57% consideră că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun, în creștere semnificativă față de 49% în septembrie 2018. De asemenea, 72% dintre români (față de 64% în septembrie 2018) cred că România a beneficiat de pe urma calității de membră UE.

În același timp, presiunile externe din partea unor țări terțe fac și mai necesară solidaritatea între statele membre, în dorința de a-și menține influența și de a avea o poziție puternică în noua ordine mondială. Studiul Eurobarometru arată că cetățenii sunt cel mai mult interesați de situația economiei, de posibilitățile de angajare, de migrație, de schimbări climatice și de lupta împotriva terorismului, toate acestea indicând nevoia de o mai bună cooperare și acțiune comună.

Cum va arăta Europa în viitor este în mâna celor care vor merge la vot în alegerile europene de pe 23-26 mai. Chiar dacă Eurobarometrul de la sfârșitul lui februarie arată că mai mult de o treime din cetățenii europeni sunt convinși că vor ieși la vot (35%; 30% în România), o altă treime (32%; 34% în România) rămân nesiguri de prezența la scrutin. În cazul tinerilor cu drept de vot, chiar dacă au în mod consecvent o atitudine pozitivă față de UE (74%), numai 21 % vor ieși cu siguranță la vot, în timp ce 34% nu sunt încă hotărâți.

Alegerile europarlamentare vor avea loc în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 23 – 26 mai. Campania va începe pe 26 aprilie.

Pe 15 mai, candidaţii principali vor participa la o dezbatere la Bruxelles, iar alegerile vor începe pe 23 mai, în Olanda, şi vor fi încheiate în Italia, unde, pe 26 mai, urnele vor fi închise la ora locală 22.00. În România, sunt programate pentru 26 mai.

Data de 2 iulie va fi prima zi a noului Parlament European.

Politicianul german Manfred Weber, candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene și aliatul din Bavaria al cancelarului Angela Merkel, este clasat pe locul al treilea într-un top al candidaților germani la alegerile europene care sunt cunoscuți în rândul electoratului, potrivit unui sondaj citat de DPA și Politico Europe.

Weber, membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria și care este susținut de Angela Merkel pentru a deveni viitorul președinte al Comisiei Europene, a fost devansat în sondajul YouGov de actualul ministrul Justiţiei, Katharina Barley, care deschide lista social-democraţilor germani, și de candidatul Alternativei pentru Germania (AfD, extrema-dreaptă), Jörg Meuthen, membru al Parlamentului European din 2017.

Conform măsurătorii sociologice, 39% dintre cei intervievați au susținut că o cunosc pe Katharina Barley, în vreme ce Jörg Meuthen este cunoscut de 35% dintre cetățeni.

Manfred Weber, europarlamentar din anul 2004 și lider al grupului PPE în Parlamentul European, este cunoscut de numai 26% dintre persoanele chestionate.

Surprinzătoare este considerată a fi devansarea lui Manfred Weber de către Jörg Meuthen, candidatul cap de listă al AfD, principala forță de opoziție din Germania și partidul care a inclus în programul său electoral pentru alegerile europarlamentare opțiunea ”DEXIT” (n.r. – ieșirea Germaniei din UE) în cazul în care Uniunea Europeană nu ar fi reformată până în 2025.

Rezultatele acestui sondaj apar la o zi distanță după ce Manfred Weber, candidatul din partea celei mai importante alianțe politice din Germania și a celei mai mari familii politice europene, și-a lansat, la Atena, un plan format din 12 priorități pentru o ”Europă puternică, inteligentă și bună” în următorii cinci ani.

Toţi competitorii electorali trebuie să elimine bannerele şi materialele publicitare utilizate în activitatea de promovare până pe data de 26 aprilie, la ora 24,00, altfel vor fi sancţionaţi, a declarat miercuri preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Florin Mituleţu-Buică, relatează Agerpres.

Înt-o conferință de presă, presedintele Autorității Electorale Permanente, a precizat că „În această perioadă preelectorală au fost o serie de dezbateri cu privire la aceste bannere şi alte materiale publicitare utilizate de partidele politice în activitatea de promovare, dar începând cu prima zi de campanie electorală, 27 aprilie, regulile se vor schimba. În sensul în care în data de 26 aprilie, până la ora 24,00, acestea trebuie să fie eliminate, altfel toţi competitorii electorali vor fi sancţionaţi dacă aceste materiale vor rămâne în spaţiul public.”

Potrivit lui Florin Mituleţu-Buică, în cazul în care aceste materiale vor exista în spaţiul public în campania electorală, se vor putea depune sesizări la Birourile electorale judeţene, iar de eliminarea lor se vor ocupa organele de poliţie sau primarii.

„În 27 aprilie, dacă aceste materiale sunt, la nivelul Birourilor electorale judeţene vor putea depune sesizări, plângeri cu privire la utilizarea altor materiale de campanie electorală în această perioadă. În măsură cu privire la eliminarea materialelor de propagandă sunt Birourile electorale judeţene şi organele de poliţie la nivel local şi teritorial. Dacă aceste materiale electorale există în data de 27 şi în timpul campaniei electorale, aceste birouri judeţene vor avea posibilitatea să soluţioneze plângeri şi sesizări cu privire la acestea, în măsură fiind pentru eliminarea acestora organele de poliţie sau primarii la nivelul localităţilor – comună, oraş, municipiu – şi în ce priveşte aplicarea sancţiunilor corespunzătoare utilizării altor materiale de propagandă în perioada campaniei electorale AEP”, a explicat el.

Florin Mituleţu-Buică a spus că în timpul campaniei electorale sunt permise numai afişele cu dimensiunile prevăzute de Legea 334 şi în locurile speciale de afişaj electoral, dispuse prin decizia primarului, alte materiale de propagandă fiind interzise.

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare începe sâmbătă, 27 aprilie.

Citiți și: Ultimele estimări înainte de alegeri privind componența Parlamentului European. Grupul PPE rămâne cea mai mare familie politică

Foto: europarl.eu

Alegerile pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai 2019 vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri europene, desfășurate în 1979, fiind marcate de o perioadă în care incertitudinile privind Brexit, discuțiile legate de viitorul Europei și agenda strategică 2019-2024.

În România alegerile europene au loc pe data de 26 mai.

Mai mult, alegerile europene vor da startul unei ample negocieri politice în condițiile în care de rezultatele lor va depinde nominalizarea viitorului președinte al Comisiei Europene, care va fi însărcinat să își construiască un nou Colegiu al Comisarilor.

În context, distribuția puterii politice între marile familii europene la nivelul Parlamentului European și a Comisiei Europene va fi relevantă și pentru alegerea noului președinte al Consiliului European.