Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut duminică o întrevedere bilaterală cu omologul său ungar, Sándor Pintér, la sediul Ministerului ungar al Afacerilor Interne, în contextul desfășurării, în perioada 21-22 iulie 2024, la Budapesta, a Reuniunii Informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), potrivit unui comunicat.
La întâlnire, cei doi miniștri au fost însoțiți de delegațiile responsabile pentru afaceri europene și Schengen din cele două ministere.
Discuțiile s-au concentrat pe dosarul Schengen, inclusiv aspectele tactice care țin de cel mai bun moment pentru introducerea deciziei pe ordinea de zi a ședințelor JAI din această toamnă, proceduri posibile etc.
„Suntem membri ai Spațiului Schengen, deocamdată cu două frontiere și avem migrație ilegală spre zero, pusă sub control de poliția română de frontieră. Suntem printre cele mai sigure state din UE din punct de vedere al protecției frontierei, ordinii și siguranței publice, protecția civilă în situații de urgență și nu numai. De pe aceste poziții continuăm demersurile pentru accesul în Schengen și cu frontierele terestre. Succesul este posibil. Este important ca în lunile următoare, să desfășuram o ofensivă continuă de diplomație formală și informală pe toate direcțiile și de la toate nivelurile. România trebuie să intre în Schengen și cu frontiera terestră până la sfârșitul anului 2024. MAI lucrează non – stop, formal și informal, pe toate direcțiile, în multiple capitale, în acest sens”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
De la 31 martie, România este parte a spațiului Schengen cu granițele aeriene și maritime, în prezent făcându-se „eforturi diplomatice pe toate liniile de muncă, atât la Ministerul Afacerilor Interne, cât și la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a îndeplini, până la finele anului, obiectivul de a ne integra și cu granițele terestre”, declara, săptămâna trecută, ministrul Cătălin Predoiu.
În acest sens, ministrul maghiar a reiterat obiectivul președinției ungare de a obține decizia de accedere a României și Bulgariei în Spațiul Schengen și cu frontierele terestre până la finalul anului 2024.
De altfel, interesată de un vot favorabil pentru obținerea accesului pe deplin în spațiul Schengen și având o relație „foarte bună” cu ministrul ungar al Afacerilor Interne, precum și sprijinul exprimat ferm al președinției Ungariei la Consiliul UE în această privință, România nu va boicota activitățile derulate de către Ungaria în perioada în care această țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Clarificarea a fost făcută de surse din Ministerul român al Afacerilor Externe pentru caleaeuropeana.ro în contextul în care mai multe state membre ale UE aflate în apropierea graniței cu Rusia, respectiv Suedia, Finlanda, Polonia și statele baltice, au anunțat că nu vor trimite miniștri la întâlnirile guvernamentale organizate în iulie de președinția Ungariei la Consiliul UE, în semn de protest față de discuțiile premierului Viktor Orban cu Vladimir Putin la Moscova. Ministrul suedez pentru Afaceri UE, Jessika Roswall, a declarat că țările vor fi reprezentate doar de funcționari publici și că alte state membre UE iau în considerare măsuri similare.
În aceeași notă, Comisia Europeană anunțase luni că va boicota parțial cele șase luni în care Ungaria deține președinția Consiliului Uniunii Europene, urmând ca la reuniunile ministeriale informale să fie reprezentată doar la nivel de înalți funcționari civili, excluzând, astfel, prezența celor 27 de comisari europeni, inclusiv a președintei Executivului european, Ursula von der Leyen.
Prin urmare, sursele din Ministerul Afacerilor Externe au precizat că diferendele de la nivel european care pot exista între diverși factori nu pot fi depășite decât prin dialog, aceasta fiind, de altfel, și poziția oficială pe care România o va adopta.
Pe lângă subiectul accederii în Spațiul Schengen, cei doi miniștri au mai evaluat stadiul și perspectivele cooperării bilaterale, ambii interlocutori concluzionând pe baza datelor și rapoartelor din teren, inclusiv statistici, faptul că măsurile punctuale stabilite în vederea intensificării cooperării operative pentru combaterea criminalității organizate și a celei transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți și-au dovedit eficiența, rezultatele fiind foarte bune. Cifrele privind migrația ilegală au scăzut substanțial în ultimele 12 luni, rezultat direct al cooperării dintre polițiile de frontieră.
Cei doi miniștri au convenit continuarea, în aceiași parametri, a cooperării de profil în perspectiva eliminării controalelor la frontierele interne terestre, fiind exemplificate continuarea misiunilor de patrulare în comun, a întâlnirilor periodice pentru analiza situației la frontieră, precum și a activităților operative în comun pentru combaterea criminalității organizate.
De asemenea, schimbul de date și informații între structurile din cele două ministere, precum și cu agențiile de aplicare a legii din UE, este extrem de important pentru a face față provocărilor în materie de securitate.
Un alt subiect pe agenda discuțiilor, ridicat de ministrul român, a fost reprezentat de cooperarea pentru fluidizarea traficului la frontiera româno-ungară, care este unul intens având în vedere sezonul estival, pentru care cei doi demnitari au agreat un set măsuri pentru evitarea creșterii timpilor de așteptare în punctele de trecere a frontierei.
Totodată, cu prilejul deplasării la Budapesta, ministrul Afacerilor Interne a participat la programul organizat de Inspectoratul General al Poliției Ungare, ocazie cu care a avut discuții aplicate pe subiecte privind criminalitatea organizată și migrația ilegală.
După întâlnirea bilaterală, cei doi miniștri s-au deplasat la centrul de comandă al forțelor de poliție care asigură securitatea pe durata desfășurării Hungaroring, forțe între care se numără 10 polițiști români, dintre care doi motocicliști. Cu această ocazie, ministrul român a inspectat dispozitivul românesc prezent pe teritoriul Ungariei și a avut o întrevedere informală cu polițiștii români.
