România are o contribuție „mare” la protejarea granițelor externe ale Uniunii Europene, prima evaluare de la intrarea în spațiul Schengen fiind „foarte bună”, a declarat, luni, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, aflat într-o vizită oficială la București.
Acesta a avut o întrevedere cu vicepremierul și ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, la sediul MAI, cei doi oficiali susținând o conferință de presă comună axată pe cooperarea în domeniul securității frontierelor și al combaterii migrației ilegale în care comisarul european i s-a adresat ministrului român cu apelativul „domnul Schengen”, cu referire la rolul lui Predoiu în negocierea aderării României la Schengen.
„Spațiul Schengen este una dintre marile realizări pe care le avem în Uniunea Europeană. Acest spațiu trebuie să continue să funcționeze, dar trebuie să continue și să crească. Am avut o primă evaluare care este foarte bună. România a făcut o treabă nemaipomenit de bună în acest sens și aș vrea să vă mulțumesc pentru toate eforturile pe care le-ați făcut pentru a înregistra toate aceste evoluții foarte bune, pozitive”, a afirmat Magnus Brunner, potrivit traducerii oficiale, după întrevederea cu Predoiu, precum și după întâlniri cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Ilie Bolojan.
Comisarul european a subliniat că granițele externe ale României sunt, de fapt, granițele externe ale Uniunii Europene și trebuie protejate ca atare. „România are o mare contribuție la protejarea acestor granițe externe”, a spus el, citat de Agerpres.
Fost ministru de finanțe în Austria, țara care s-a opus aderării României la Schengen, Brunner a apreciat, totodată, activitatea ministrului Predoiu în procesul de aderare a României la spațiul Schengen.
„Știu foarte bine eforturile pe care dânsul le-a făcut personal pentru aderarea României la spațiul Schengen. Cred că am putea să-i spunem „domnul Schengen” domnului ministru. Dânsul a avut un cuvânt greu de spus la nivel european și o contribuție semnificativă la aderarea României, și aș vrea să-i mulțumesc, încă o dată, pentru această mare realizare”, a transmis comisarul european.
În același context, Magnus Brunner a arătat că sprijinul Comisiei Europene pentru România va continua, nu doar financiar, ci și prin cooperarea cu Agenția Europeană Frontex.
„Încercăm să vă sprijinim și nu doar financiar, ci și prin funcționarea Frontex. Frontex are o prezență foarte mare și o capacitate sporită în România, ceea ce este justificat având în vedere poziția geografică a țării”, a subliniat el.
Oficialul european a evidențiat și implementarea pactului privind migrația și azilul, menționând că România este „fruntașă pe calea implementării acestei reforme”.
„Avem un sistem IT extrem de modern la punctele de trecere a frontierei, bazat pe date biometrice și amprente digitale, care ne ajută să controlăm eficient granițele. Este un pas esențial pentru limitarea accesului neautorizat la frontierele UE și ale spațiului Schengen”, a continuat el.
La rândul său, ministrul Cătălin Predoiu a arătat că România a reușit să reducă fenomenul migrației ilegale la un nivel „aproape de zero”, prin investiții în resurse umane, logistice și financiare, dar și printr-o colaborare strânsă cu statele vecine și instituțiile europene.
„MAI a alocat mai multe resurse umane, financiare și logistice către Poliția de Frontieră și a luat măsuri privind organizarea mai bună a protecției la frontierele de stat astfel încât fenomenul migrației ilegale să fie redus drastic și să ajungă acolo unde este astăzi – aproape de zero”, a spus Predoiu.
El a precizat că România cooperează „în mod constant” cu țările vecine și cu Comisia Europeană în gestionarea frontierelor.
„Avem programe bilaterale importante, acțiuni comune, echipe mixte, centre de date și de împărțire a informațiilor între polițiile de frontieră, menținând contactul permanent cu toți miniștrii de Interne din țările vecine României tocmai pentru a ține sub control acest fenomen”, a punctat oficialul român.
Predoiu a amintit că a vizitat personal frontiera bulgaro-turcă, una dintre cele mai dificile din punct de vedere operațional.
„Există rețele internaționale de traficanți de migranți ilegali, ai căror membri sunt profesioniști, bine echipați, cunosc terenul, au arme și nu de puține ori atacă polițiștii de frontieră. Am vrut să mă asigur că granița României este protejată și că avem cooperare deplină cu colegii sârbi și bulgari”, a adăugat ministrul.
Ministrul de interne a subliniat că, în prezent, migrația ilegală nu este o temă majoră în România.
„Problema migrației nu este o preocupare de prim-plan în România, pentru că țara noastră nu se confruntă cu acest fenomen. Reușim să menținem controlul frontierelor și astfel protejăm nu doar teritoriul național și securitatea cetățenilor români, ci și frontiera de est și sud-est a Uniunii Europene”,
În final, Cătălin Predoiu a anunțat că prima misiune de evaluare a modului în care România operează sistemele Schengen a fost încheiată cu succes.
„A fost finalizată prima misiune de evaluare a modului în care România operează sistemele Schengen, de data aceasta ca stat membru Schengen. Raportul oficial va fi publicat în luna noiembrie (…) Am înțeles de la domnul comisar că nu se va supăra dacă menționez deja public faptul că a fost o vizită foarte bună și că România a trecut foarte bine acest test”, a completat ministrul.
Magnus Brunner efectuează un turneu în capitalele europene în primul său an de mandat, iar vizita la București a confirmat, potrivit ambilor oficiali, rolul României ca pilon de securitate la frontiera de est a Uniunii Europene.
Reuniți pe 12 decembrie 2024 la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria au aderat pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
Miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie 2024, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
