Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și ministrul britanic de externe, David Lammy, anunță sfârșitul beneficiilor păcii stabilite după Războiul Rece, moment ce reclamă ”o nouă eră în cooperarea între Uniunea Europeană și Regatul Unit în materie de securitate și apărare”.

”Acesta este un moment unic într-o generație pentru securitatea europeană. Beneficiile păcii de după Războiul Rece s-au încheiat cu siguranță. Având în vedere că securitatea noastră se află în pericol, europenii trebuie acum să își asume o mai mare responsabilitate pentru apărarea continentului nostru”, este apelul de trezire lansat de cei doi oficiali într-un material de opinie publicat în Politico Europe.

Din punctul lor de vedere, punctul de plecare este ”un adevăr evident”, și anume că ”securitatea europeană este indivizibilă”.

”Este posibil ca Regatul Unit să nu mai fie membru al UE, dar atunci când vine vorba de menținerea continentului nostru în siguranță, Europa nu își poate permite să fie mai puțin decât suma părților sale”, semnalează Lammy și Kallas.

Cei doi amintesc de cooperare excelentă dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, accelerată în contextul unei noi administrații la Londra și la Bruxelles.

”Toamna trecută, David a fost primul ministru britanic de externe care a avut un schimb de opinii cu omologii săi europeni în cadrul Consiliului Faceri Externe de când Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană. Astăzi, Kaja efectuează, în contrapartidă, prima vizită bilaterală a unui Înalt Reprezentant la Londra” de la producerea Brexit-ului, este accentuat în articolul de opinie.

Dovadă a cooperării strânse dintre cele două părți despărțite geografic de Canalul Mânecii, dar unite în valori și principii, stau recentele eforturi comune în cadrul dialogului G7 și prezența Uniunii Europene, reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, la reuniunile organizate de premierul britanic Keir Starmer, la Londra, dedicate apărării europene și intensificării eforturilor pentru sprijinirea Ucrainei în contextul demarării discuțiilor referitoare la o viitoare potențială pace în războiul declanșat de Rusia în februarie 2022, privind spre un orizont nu foarte îndepărat: primul summit UE-Regatul Unit post-Brexit, programat pentru 19 mai. 

”Pentru a răspunde acestui moment, ar trebui să mergem mai departe. Aceasta înseamnă modernizarea politicii externe și a relațiilor de securitate dintre UE și Regatul Unit, astfel încât să ne putem maximiza impactul într-o lume incertă. Valorile și interesele noastre comune fac din noi parteneri strategici naturali”, arată ministrul britanic de externe și Înaltul Reprezentant al UE.

Aceștia reconfirmă că ”NATO este piatra de temelie a apărării colective în Europa”.

”Ponderea financiară și puterea de reglementare a UE, instrumentele sale de securitate și apărare, precum și capacitățile de apărare ale statelor sale membre aduc o contribuție esențială la securitatea europeană. Regatul Unit este unul dintre principalii actori europeni în domeniul apărării, cu expertiză și capacități unice. Împreună, avem un rol crucial de jucat în protejarea securității continentului nostru”, evidențiază cei doi oficiali.

Prioritatea lor principală este aceea de a securiza ”o pace justă și durabilă în Ucraina” prin accelerarea sprijinului pentru ca această țară să sporească presiunea asupra Rusiei invadatoare.

În același timp, ”trebuie să sporim cheltuielile pentru apărare și să consolidăm industria europeană de apărare” pentru a ”descuraja amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru întreaga Europă”, subliniază Lammy și Kallas.

În evaluarea lor, ei nu se opresc doar la aspectele militare.

”Aceasta este o eră a amenințărilor hibride, cu o avalanșă de știri false în mass-media noastră și o creștere a sabotajului și a atacurilor hibride maligne. Și în acest caz, UE și Regatul Unit împărtășesc interese comune care pot fi ușor transpuse în acțiuni comune mai hotărâte. În sens mai larg, o cooperare mai strânsă între UE și Regatul Unit trebuie să continue să sprijine multilateralismul și ordinea internațională bazată pe norme consacrată în Carta Organizației Națiunilor Unite. Trebuie să ne unim eforturile cu alți parteneri internaționali în urmărirea obiectivelor globale, inclusiv abordarea provocărilor schimbărilor climatice, promovarea dezvoltării internaționale și protejarea drepturilor omului”, consideră aceștia.

Ministrul britanic de externe și Înaltul Reprezentat al UE încheie articolul de opinie cu un apel la pragmatism.

”În politică, momentele de criză pot deschide, de asemenea, oportunități. Miza este prea mare pentru ca noi să ignorăm oportunitatea care ni se oferă. Într-o lume în flăcări, o nouă eră în cooperarea în materie de securitate și apărare între UE și Regatul Unit este esențială pentru a ne menține țările și cetățenii în siguranță”, concluzionează oficialii.

Regatul Unit, primul stat care a decis printr-un referendum organizat în iunie 2016 să părăsească Uniunea Europeană, este conștient că este în interesul național să aibă o relație mai cooperată cu familia europeană de care s-a despărțit după un travaliu al negocierilor care a durat ani.

Astfel, Londra îi va găzdui la 19 mai pe liderii UE, primul de acest fel după cinci ani de la Brexit, axat pe planurile sale de a reseta relația cu Uniunea Europeană, în centrul obiectivelor aflându-se un parteneriat de securitate.

Canada trebuie să își “diversifice” relațiile comerciale și de securitate, a afirmat luni, la Londra, noul premier canadian Mark Carney, considerând că în prezent sunt “prea concentrate pe Statele Unite”

Carney a declarat că Canada își poate apăra propria suveranitate ca răspuns la discuțiile privind anexarea din partea administrației americane, în timp ce își încheia prima sa călătorie internațională, una transatlantică la Londra și la Paris.

Carney s-a întâlnit cu Regele Charles al III-lea și cu prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, la Londra, luni seara, după ce s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron la Paris, mai devreme în cursul zilei. Totodată, primele convorbiri telefonice internaționale ale noului prim-ministru canadian au fost cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Vorbind cu reporterii după întâlnirea cu Starmer, Carney a fost întrebat dacă este îngrijorat de faptul că aliații ar trebui să fie mai energici în apărarea Canadei, deoarece președintele american Donald Trump continuă să insiste ca țara să devină al 51-lea stat.

“Nu cred că cineva trebuie să răspundă la fiecare comentariu despre o altă țară”, a spus Carney ca reacție, citat de CBC.

“Canada este puternică, ne putem apăra singuri. Am făcut apel la aceste comentarii. Sunt lipsite de respect, nu sunt de ajutor și trebuie să înceteze”, a continuat el.

În timp ce vorbea de la Canada House din Londra, noul șef al guvernului de la Ottawa a declarat că afirma’iile “lipsite de respect” ale președintelui american Donald Trump, care a numit Canada al 51-lea stat, “vor trebui să înceteze înainte de a ne așeza și a purta o conversație despre parteneriatul nostru mai larg cu Statele Unite”.

După întrevederea de la Paris cu Emmanuel Macron, vizita la Londra a fost un fel de întoarcere acasă, deoarece Carney a devenit primul guvernator din afara Marii Britanii din istoria de 319 ani a Băncii Angliei când a preluat funcția de conducere la 1 iulie 2013. Acesta a rămas în funcție până la 15 martie 2020.

Audiența la regele Charles al III-lea la Palatul Buckingham a fost urmată de întâlnirea dintre Mark Carney și Keir Starmer la Downing Street 10, reședința premierului britanic. Aceștia au făcut scurte declarații, dar nu au răspuns la nicio întrebare.

Carney a numit relația diplomatică de lungă durată dintre Canada și Regatul Unit “remarcabilă”, spunând că se bazează pe valori comune.

“Ne aflăm într-un moment al istoriei în care lumea este reordonată”, a spus Carney, adăugând că “cooperarea în domeniul securității dintre cele două țări, care este fără cusur, este esențială”, în timp ce cele două țări lucrează în cadrul G7 pentru a contribui la “remodelarea lumii”.

Starmer i-a mulțumit lui Carney pentru că a exprimat sprijinul continuu al Canadei pentru Ucraina. “Nu mă surprinde faptul că cele două țări ale noastre văd acest lucru printr-o perspectivă similară, cu aceleași obiective”, a declarat premierul britanic.

Un rezumat al întâlnirii, furnizat de biroul lui Starmer, precizează că prim-ministrul britanic a menționat că cele două țări “sunt cei mai apropiați aliați suverani și prieteni”.

“Ancorat în alianțe de lungă durată, istorii comune și legături durabile, liderii au convenit că parteneriatul dintre Canada și Regatul Unit va deveni din ce în ce mai puternic”, a transmis și biroul premierului canadian după întrevedere.

Premierul britanic Keir Starmer a cerut sâmbătă ca “armele să tacă în Ucraina” și a declarat că puterile militare europene se vor întâlni săptămâna viitoare, în timp ce planurile de asigurare a unui acord de pace trec la o “fază operațională”.

Starmer a vorbit într-o conferință de presă în Downing Street, după o reuniune virtuală a “coaliției celor dispuși” pe care liderul britanic a convocat-o și la care au participat liderii instituțiilor Uniunii Europene, cei ai națiunilor europene, inclusiv României, ai NATO, Canadei, Ucrainei, Australiei și Noii Zeelande.

La reuniune au luat cuvântul Starmer, președintele francez, Emmanuel Macron, președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Prim-ministrul britanic a declarat că abordarea “da, dar” a lui Vladimir Putin cu privire la o propunere de încetare a focului nu este suficient de bună, iar președintele rus va trebui să negocieze “mai devreme sau mai târziu”.

El l-a acuzat pe Putin că încearcă să amâne pacea și a declarat că aceasta trebuie să devină o realitate după mai mult de trei ani de război.

“Mai devreme sau mai târziu, Putin va trebui să vină la masă. Așa că acesta este momentul. Lăsați armele să tacă, lăsați atacurile barbare asupra Ucrainei să înceteze odată pentru totdeauna și fiți de acord cu o încetare a focului acum. Acum este momentul să ne angajăm în discuții cu privire la un mecanism de gestionare și monitorizare a unei încetări complete a focului și să fim de acord cu negocieri serioase nu doar pentru o pauză, ci pentru o pace durabilă, susținută de acorduri de securitate puternice prin intermediul coaliției noastre de voință”, a mai punctat Starmer.

Astfel, șefii militari din aproximativ 30 de aliați ai Kievului vor organiza joi, la Londra, o nouă “reuniune de planificare operațională” pentru a stabili modul în care vor trimite trupe de menținere a păcii într-o Ucraină postbelică.

El a declarat că reuniunea a condus la “noi angajamente”, inclusiv în ceea ce privește apărarea și securitatea mai largă a Europei.

“Nu vom sta deoparte și nu vom aștepta ca Putin să acționeze. În schimb, vom continua să mergem înainte, astfel încât grupul pe care l-am convocat astăzi este mai important ca niciodată. Am convenit că vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei, să menținem fluxul de ajutor militar către Ucraina și să continuăm să înăsprim restricțiile asupra economiei Rusiei pentru a slăbi mașinăria de război a lui Putin și pentru a-l aduce la masă. Și am convenit să accelerăm activitatea noastră practică pentru a sprijini un potențial acord. Așa că vom trece acum la o fază operațională”, a spus premierul britanic, la finalul unei reuniuni virtuale.

Conform unei declarații emise de Starmer după reuniune și publicată de Downing Street, liderii participanți și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina. Aceștia au salutat progresele înregistrate în negocierile de pace de la Jeddah și angajamentul președintelui Zelenski față de un armistițiu de 30 de zile, sub rezerva acordului Rusiei.

Liderii au subliniat că responsabilitatea revine acum Moscovei, mingea fiind în terenul Rusiei, și că președintele Putin trebuie să demonstreze că dorește cu adevărat pacea. Totodată, au convenit asupra necesității unor aranjamente solide de securitate pentru a preveni viitoare agresiuni rusești. În cazul unui acord de pace, o “coaliție a celor dispuși” va sprijini Ucraina la sol, pe mare și în aer.

Liderii au insistat asupra unui mecanism strict de monitorizare a armistițiului și au discutat despre intensificarea sancțiunilor și a sprijinului militar în cazul în care Rusia refuză un acord.

Dialogul va continua în zilele următoare pentru a asigura o pace durabilă în Ucraina.

Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.

Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că există o “șansă foarte bună” ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se poată încheia după discuțiile “productive” de joi pe care emisarul american Steve Witkoff le-a avut la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.

Reuniunea prin videoconferință convocată de Starmer vine și după ce presa a relatat că prim-ministrul britanic și consilierul său principal pe probleme de securitate au lucrat intens pentru a salva relația afectată dintre Kiev și Washington, elaborând un plan de armistițiu care ar putea într-o zi să deschidă calea către pace. De altfel, șeful guvernului britanic l-a vizitat pe Trump la Casa Albă cu o zi înainte de confruntarea verbală aprinsă din Biroul Oval dintre președintele american și cel ucrainean.

Ulterior, la două zile distanță de la acel moment negativ, premierul britanic i-a găzduit pe aliații europeni și pe președintele Volodimir Zelenski la un summit la Londra.

Summitul de la Londra al aliaților Ucrainei s-a încheiat cu liderii europeni vorbind “pe aceeași voce” într-un “moment de răscruce al istoriei” și cu premierul britanic Keir Starmer, gazda reuniunii, confirmând planurile de a asambla “o coaliție de voință” pentru a pune în aplicare un acord de pace între Rusia și Ucraina și a o garanta, cu sprijinul Statelor Unite. Premierul Keir Starmer a anunțat atunci că liderii prezenți au fost de acord să mențină fluxul de ajutor militar și să crească presiunea economică asupra Rusiei și că vor insista asupra faptului că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor de pace. De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Parisul și Londra propun un armistițiu ruso-ucrainean de o lună “în aer, pe mare și infrastructură energetică”.