Franța și Polonia vor semna un tratat privind garanții reciproce de securitate la 9 mai, de Ziua Europei, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, în timp ce cele două națiuni încearcă să își aprofundeze legăturile în domeniul apărării, pe fondul temerilor legate de Rusia și al îndoielilor privind angajamentul SUA față de NATO, relatează TVP World.

Tratatul va fi semnat la Nancy, în nord-estul Franței, a adăugat Macron.

Acordul, care este în curs de pregătire de luni de zile, va înlocui tratatul existent semnat între cele două țări la începutul anilor 1990, după sfârșitul regimului comunist în Polonia.

Luna trecută, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că tratatul, pe care l-a descris drept “un punct de cotitură în ceea ce privește garanțiile de siguranță reciprocă”, se află în stadiul final, dar nu a dezvăluit detalii despre acord.

Ulterior, Tusk și Macron au avut o convorbire telefonică la începutul lunii aprilie, stabilind că tratatul bilateral franco-polonez privind apărarea, securitatea, energia și energia nucleară va fi semnat la Nancy.

Vorbind pentru agenția de presă de stat poloneză PAP, ambasadorul francez la Varșovia, Étienne de Poncins, a declarat că noul tratat ar urma să aprofundeze în mod semnificativ legăturile dintre cele două state membre ale UE.

“Acum trebuie să ridicăm relațiile franco-polone la același nivel cu cele pe care le menținem cu partenerii noștri cheie din UE: Italia, Spania și Germania”, a declarat Poncins, după ce în ultimii șase ani Macron a semnat în numele Franței tratate bilaterale cu toate țările amintite, respectiv cu Germania la Aachen (2019), cu Italia la Quirinale (2021) și cu Spania la Barcelona (2023).

Polonia va fi prima țară non-vecină cu care Franța semnează un astfel de acord la nivel înalt sau, după cum a spus Poncins, un “tratat premium”.

Semnarea acestui tratat vine și într-un context în care în Polonia se discută despre umbrela nucleară franceză pe care președintele Emmanuel Macron a propus să o extindă la alte țări din UE.

În vreme ce premierul Donald Tusk a salutat ideea lui Emmanuel Macron de a extinde umbrela nucleară a Franței și către alte țări europene, el a adăugat că preferă ca Polonia să primească și dreptul de a decide cu privire la potențiala utilizare a acestor arme nucleare franceze.

Totodată, președintele Andrzej Duda, aflat la final de mandat și în opoziție cu guvernul, a subliniat că arsenalul nuclear al Franței ar putea contribui la protejarea Poloniei.

Premierul ungar Viktor Orban și omologul său slovac Robert Fico au avertizat luni Uniunea Europeană cu privire la o eventuală abolire a regulii unanimității, opțiune evocată de diplomați pentru a contracara veto-ul Budapestei privind aderarea Ucrainei la UE, transmit AFP și MTI, potrivit Agerpres.

”Imaginați-vă că unanimitatea nu ar fi necesară în materie de politică externă. Am putea atunci să fim antrenați într-un război, astfel că nici cetățenii noștri, nici guvernele noastre nu doresc asta”, a declarat Orban într-o vizită oficială la Bratislava.

”Aceasta ar însemna negarea suveranității statelor noastre”, a adăugat șeful executivului ungar, care a dat asigurări că Ungaria este ”un membru constructiv al Uniunii Europene” care nu își apără doar propriile interese.

”Democrația nu este în Bruxelles, ci în statele membre. Competențele statelor membre sunt limitate constant de amendamente ascunse și de interpretări greșite sau reinterpretări ale tratatului fundamental. Vrem ca Bruxellesul să arate respect față de statele membre, nu doar în mod simbolic, ci respectându-le interesele”, a subliniat Viktor Orban.

Citiți și Premierul ungar Viktor Orban: Dacă Ucraina aderă la UE, în Ungaria nu vor mai ajunge bani europeni

La rândul său, Robert Fico, care la fel ca Orban este un apropiat al Kremlinului și se opune oricărui ajutor militar pentru Kiev, s-a declarat îngrijorat de ”evoluțiile în desfășurare în UE”.

”A aboli dreptul de veto este un pas către abolirea Uniunii”, a spus el, care a lansat ”un apel la marii actori”. ”Nu luați măsuri care ar amenința distrugerea blocului”, a cerut liderul slovac.

În acest stadiu, 14 dintre cele 27 de state membre UE susțin o schimbare a regulilor, potrivit comisarului european pentru extindere Marta Kos, o perspectivă ce pare totuși puțin realistă dat fiind că însăși această reformă presupune un vot cu unanimitate. 

În ultimii ani, Parlamentul European s-a pronunțat pentru eliminarea dreptului de veto al statelor membre, o decizie care revine acestora din urmă, care compun Consiliul UE și Consiliul European. În ceea ce privește statele membre, președintele francez Emmanuel Macron s-a declarat în favoarea unei reforme, iar cancelarul german demisionar Olaf Scholz, care va fi înlocuit în curând din funcție, a exprimat o opinie similară.

Viitorul cancelar german Friedrich Merz a atenționat luni că „Europa unită este amenințată” în egală măsură de războiul dus de Rusia contra Ucrainei și de ascensiunea electorală a extremei drepte pe plan extern, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Europa este amenințată din exterior de un război imperialist și autoritar la Est și, de asemenea, în interior, de cetățeni înspăimântați și incerți, chiar radicalizați”, a declarat Merz în timpul congresului partidului său, Uniunea Creștin-Democrată (CDU).

El le-a cerut cetățenilor germani să sprijine în continuare Ucraina în fața agresiunii ruse, apreciind că sunt în joc „pacea și libertatea” în Germania însăși.

„Lupta Ucrainei împotriva agresiunii Rusiei este în același timp o luptă pentru menținerea păcii și a libertății în țara noastră”, întrucât ofensiva Moscovei „se referă la ordinea politică a continentului european în ansamblul său”, a spus Merz.

Citiți și: Merz anunță primele numiri în noul guvern german: CDU revine la conducerea Ministerului de Externe după 60 de ani prin Johann Wadephul. Gunther Krichbaum va fi ministru de stat pentru Europa

Viitorul șef al executivului de la Berlin a deplâns lipsa de încredere în democrație în țara sa, indicator ajuns în prezent la un nivel minim după Al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, liderul CDU le-a cerut celor aproximativ 150 de delegați să aprobe acordul de coaliție încheiat cu Partidul Social-Democrat (SPD), după ce conservatorii germani au obținut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din 23 februarie.

Aprobarea din partea delegaților CDU este așteptată luni seară, după ce aliatul său tradițional bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), și-a dat deja acceptul.

Acordul de coaliție va fi baza unui „guvern stabil și capabil de acțiune”, a explicat Friedrich Merz, care ar urma să preia mandatul de cancelar în 6 mai, după ce membrii Bundestagului (camera inferioară a parlamentului federal) îi vor fi dat votul.

Până atunci, un ultim obstacol constă în votul pe care membrii SPD ar trebui să îl dea acordului până marți seară.

Dacă SPD și o majoritate a deputaților vor aproba noul guvern, „vom putea în cele din urmă să începem rezolvarea problemelor țării noastre”, a declarat Merz.