Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu critică Guvernul pentru “opacitatea din jurul PNRR”: Ratarea acestei șanse istorice ar fi o mare dezamăgire pentru toți românii

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a criticat miercuri “opacitatea” practicată de Guvernul României în ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență.

Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă de a recupera decalaje istorice față de alte țări europene. Dar ceea ce nu înțeleg este această opacitate din jurul PNRR. Toate statele europene au adoptat aceste planuri în baza unor dezbateri, sau măcar în urma prezentării acestui Plan în Parlamentele naționale. Cred că era nevoie și în cazul României de o dezbatere largă, la care să participe cât mai mulți specialiști, dar și cetățeni care să își spună punctul de vedere. Cel puțin subiectele privind domeniul sănătății, al educației și al infrastructurii de transport (autostrăzi și modernizarea căii ferate) ar fi trebuit, în opinia mea, să beneficieze de o mult mai mare transparență”, a afirmat Crețu.

Fostul comisar european a avut această reacție după ce Guvernul a mandatat miercuri Ministerul Investițiilor și Proiectele Europene să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene. Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat miercuri de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează acest minister pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

“Înțeleg, totodată, că Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost mandatat să negocieze cu Comisia Europeană, dar nu știm ce se va negocia și nici pentru care dintre proiecte se va negocia. Cred că aceste lucruri ar trebui să fie comunicate. Mai multe clarificări ar fi utile”, a spus Crețu, în această privință.

Potrivit eurodeputatului român, la o primă lectură, PNRR cuprinde proiecte foarte generoase, dar în același timp foarte generale – ceea ce mă tem că va permite ca factorul politic să joace un rol important în alocarea acestor fonduri.

“Sper ca cetățenii să nu fie privați de șansa dezvoltării localității lor doar din cauza culorii politice a primarilor. E foarte important, așadar, să existe proiecte bine scrise, mature, realiste – de care din păcate România duce lipsă în acest moment. În plus, trebuie să avem în vedere că implementarea acestor proiecte trebuie realizată până la 31 august 2026, deci avem doar 5 ani la dispoziție, iar responsabilitatea este exclusiv a Statelor Membre. Sper să nu ne prindă termenul-limită cu aceste proiecte nefinalizate. Ratarea acestei șanse istorice ar fi o mare dezamăgire pentru toți românii“, a mai spus Crețu.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021. Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit de România pentru a fi negociat cu Comisia Europeană a fost prezentat la 19 martie. Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

PNRR cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.

Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro); 

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Romania pare a fi singura țară care, in actualul context, subfinanțează sistemul de sănătate, in principal domeniul Terapiei Intensive, locul care poate face diferența între viața și moartea unui om, a afirmat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D).

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul român a amintit măsurile adoptate de Parlamentul European în ultimul an pentru combaterea pandemiei și sprijinirea sistemelor de sănătate din statele membre.

“Exact acum un an, am adoptat în Parlamentul European, măsuri care să ofere sprijin de urgență Statelor Membre în lupta împotriva pandemiei și care să ajute sistemele naționale de sănătate. Modificarea regulamentului privind Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 a permis mobilizarea a miliarde de euro în lupta împotriva pandemiei, bani care ar fi trebuit folosiți pentru sprijinirea sistemelor medicale naționale. Totodată, am adoptat la nivelul Parlamentului European măsuri excepționale pentru flexibilizarea folosirii fondurilor structurale și de coeziune, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea economiilor naționale și să fie protejați cetățenii în fața efectelor economice nefaste ale acestei crize. Astfel, toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune (este vorba despre Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune) pot fi redirecționate de Statele Membre – pana in anul 2023 – unde au cel mai urgent nevoie de ele, fiind posibile chiar transferurile dintre fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Totodată, cerințele de cofinanțare sunt eliminate, ceea ce reprezintă un ajutor suplimentar pentru state. In plus, in noiembrie 2020 am votat in Parlamentul European programul EU4Health pentru o Uniune Europeană a Sănătății”, a scris Crețu, pe Facebook.

În acest context, Corina Crețu a mai spus că Guvernul României ar fi trebuit sa își planifice deja de mai bine de un an modul in care folosește bugetul national și european pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

“Reamintesc ca rata de absorbție pentru exercițiul financiar 2014-2020 se afla la ora actuala la 52%, deci Romania putea, încă de acum un an sa își redirecționeze fondurile necheltuite spre domeniul sănătății, atât de important pentru cetățeni”, a conchis ea.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, pledoarie pentru IMM-urile românești: Salvarea acestora din criza economică în care se află nu suportă amânare

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Op-ed semnat de Corina Crețu, europarlamentar Pro România și S&D, comisar european pentru politică regională 2014-2019

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să reprezinte o prioritate în acest moment pentru România – și, în egală măsură, comunicarea acestuia.  Am fost, sunt și voi rămâne o susținătoare a comunicării publice, mai ales pe marginea unor teme de interes național. Iar PNRR este, fără nicio îndoială, un subiect de interes național, chiar strategic pentru țara noastră. Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă istorică pentru dezvoltarea României și pentru recuperarea decalajelor: atât cele între țara noastră și alte state europene, cât și decalajele care încă există în interiorul țării, între regiuni și județe. Din acest punct de vedere, situația cu care se confruntă România este deosebită de situația altor țări, unde dezvoltarea este mai echilibrată. Dar pe de cealaltă parte, peste tot în Europa se caută soluții pentru IMM-uri – care au fost lovite foarte puternic de pandemie.

La nivelul întregii Uniuni Europene există 24 de milioane de Întreprinderi Mici și Mijlocii și reprezintă 99% din numărul total al întreprinderilor din UE, asigurând locuri de muncă pentru 90 de milioane de cetățeni. Așadar, nu poate nimeni nega faptul că IMM-urile sunt realmente coloana vertebrală a economiei europene. La fel și în cazul României – unde sunt peste 500.000 de astfel de întreprinderi. IMM-uri prospere înseamnă și o regiune prosperă și dezvoltată, iar legătura dintre cele două este cât se poate de clară. Acesta este și motivul pentru care, în Parlamentul European, am adoptat la 16 decembrie 2020 rezoluția privind ”Noua Strategie pentru IMM-urile europene”. Această rezoluție solicită autorităților naționale să ofere IMM-urilor sprijin financiar, dar și consiliere privind opțiunile pe care le au pentru depășirea acestei perioade. Iar o atenție sporită va trebui acordată întreprinderilor din sectorul turistic, precum și celor din sectorul cultural-creativ și – foarte important – celor care funcționează la nivel local, pentru că acestea sunt cele care pe lângă furnizarea de locuri de muncă, asigură și stabilitatea economică și socială a regiunii în care funcționează. Tot prin această rezoluție s-a solicitat Statelor Membre să reducă sarcinile administrative pentru IMM-uri și să adopte un plan de acțiune pentru IMM-uri, cu obiective și calendare clare, transparente. De altfel, Parlamentul European chiar a solicitat Comisiei Europene să stabilească astfel de obiective obligatorii la nivelul întregii Uniuni Europene începând cu anul acesta. Este foarte posibil ca la nivelul Comisiei Europene să fie numit și un Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru IMM-uri, care să permită o mai bună cunoaștere a problemelor cu care se confruntă IMM-urile.

Soarta IMM-urilor din România a fost pe agenda mea încă din perioada mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. În 2016 am adoptat Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri ”2014-2020, în valoare de 100 de milioane de euro. Acest program a fost menit să sprijine întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiţii mai bune. De asemenea, această iniţiativă a permis IMM-urilor să fie mai inovatoare şi competitive. Iar apoi, la data de 17 octombrie 2018, am aprobat modificarea Programului Operațional Regional (POR) pentru România, astfel încât vechiul Program Operațional „Inițiativa pentru IMM-uri” să devină parte a Programului Operațional Regional, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane EUR. Noua – de atunci – axă prioritară 15 din cadrul POR a fost gândită pentru a răspunde cererii tot mai mari de instrumente financiare garantate de pe piață și a urmărit să contribuie la creșterea competitivității IMM-urilor din România. Domeniul IMM-urilor a fost domeniul care a avut cea mai mare perfomanță, întotdeauna cu proiecte de calitate și singurul domeniu în care banii s-au cheltuit înainte de data finală. De aceea am și aprobat această modificare a POR, fiind conștientă de competitivitatea IMM-urilor și știind că acești bani reprezintă o oportunitate care va fi cu adevărat folosită.

Având în vedere contextul pandemiei, dar și evoluția de-alungul timpului a absorbției banilor europeni de către IMM-uri, cred că firesc ar fi să existe o alocare mai mare, prin PNRR, pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii prin PNRR. Nu îmi explic de ce există o diferență de 1,4 miliarde EUR de la prima variantă a PNRR la actuala variantă. Am fost Raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență și știu foarte bine cât de intense au fost dezbaterile. M-am zbătut ca termenele-limită pentru folosirea acestor bani să fie extinse și am luptat ca cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială. Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți că foarte mult timp nu avem la dispoziție – cu atât mai mult cu cât știm cât de lent e procesul de absorbție a banilor europeni în România.

Așadar, e absolut necesar să existe un sprijin mai mare pentru IMM-uri, care chiar reușesc să folosească acești bani și ajută substanțial și economia. Urmează ca proiectul PNRR depus de România să fie dezbătut la nivelul Parlamentului European și voi urmări cu atenție acest proces. Speranța mea este aceea că, în cele din urmă, se vor aloca mai mulți bani IMM-urilor, tocmai pentru că scopul PNRR este acela de a relansa economia României, ori având în vedere toate aspectele menționate mai sus, cred că a oferi IMM-urilor posibilitatea de a folosi banii europeni înseamnă o șansă în plus – și nu orice șansă, ci una foarte solidă – de redresare economică. Aceasta este tendința majoră în Europa pe care nu avem cum să o evităm.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu propune o colaborare transpartinică pentru o strategie de combatere a sărăciei din România: Politica de coeziune și PNRR pot asigura acest obiectiv

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a propus miercuri o colaborare națională largă, trans-partinică pentru a lupta împotriva inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România. Ea a subliniat că este nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv

“Având în vedere adâncirea dramatică a inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România, propun o colaborare națională largă, trans-partinică, pentru a găsi metodele cele mai eficiente de a lupta împotriva acestei tendințe dăunătoare pentru toți cetățenii – indiferent că locuiesc la sat sau oraș”, a scris europarlamentarul român, pe Facebook.

“Sunt absolut îngrijorătoare rezultatele studiului realizat recent de către Eurostat – care indică faptul că, în România, discrepanțele dintre mediul rural și cel urban sunt tot mai accentuate. E nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv. Studiul Eurostat arată că aproape jumătate din românii de la sate se confruntă cu riscul sărăciei. Și nu orice fel de sărăcie: ci una dintre cele mai dure din întreaga Europă. Iar pandemia nu a făcut decât să înrăutățească și mai mult situația. În acest moment, în țara noastră riscul de sărăcie în mediul rural este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Activitatea economică și veniturile gospodăriilor au fost afectate grav, iar lipsa accesului la educație a multor copii din mediul rural poate contribui la prelungirea acestei situații dramatice”, a afirmat Crețu.

Ea a mai arătat că un raport recent al Băncii Mondiale atenționa asupra faptului că prelungirea pandemiei va avea potențialul de a afecta grav economia României, mai ales în domeniul agricol – ceea ce din nou are repercusiuni în primul rând asupra mediului rural.

“E nevoie de măsuri proactive, iar Politica de Coeziune și PNRR pot contribui substanțial în acest sens, dacă investițiile se vor face potrivit nevoilor populației”, a continuat Corina Crețu.

Europarlamentarul a mai indicat că va fi foarte utilă elaborarea, la nivel european, a Agendei Rurale – document la care se lucrează în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI).

“Am menționat și în plenul Parlamentului European că susțin cu toată ființa Agenda Rurală. Alături de aceasta, o strategie de dezvoltare a satului românesc, bine pusă la punct, vor contribui substanțial la combaterea sărăciei în România. E un alt subiect care nu suportă amânare pentru că orice zi pierdută este, de fapt, prelungirea acestei suferințe injuste a celor care locuiesc la țară”, a conchis ea.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA10 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu10 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA16 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța16 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ17 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ17 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending