Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a criticat miercuri “opacitatea” practicată de Guvernul României în ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență.
“Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă de a recupera decalaje istorice față de alte țări europene. Dar ceea ce nu înțeleg este această opacitate din jurul PNRR. Toate statele europene au adoptat aceste planuri în baza unor dezbateri, sau măcar în urma prezentării acestui Plan în Parlamentele naționale. Cred că era nevoie și în cazul României de o dezbatere largă, la care să participe cât mai mulți specialiști, dar și cetățeni care să își spună punctul de vedere. Cel puțin subiectele privind domeniul sănătății, al educației și al infrastructurii de transport (autostrăzi și modernizarea căii ferate) ar fi trebuit, în opinia mea, să beneficieze de o mult mai mare transparență”, a afirmat Crețu.
Fostul comisar european a avut această reacție după ce Guvernul a mandatat miercuri Ministerul Investițiilor și Proiectele Europene să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene. Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat miercuri de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează acest minister pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.
“Înțeleg, totodată, că Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost mandatat să negocieze cu Comisia Europeană, dar nu știm ce se va negocia și nici pentru care dintre proiecte se va negocia. Cred că aceste lucruri ar trebui să fie comunicate. Mai multe clarificări ar fi utile”, a spus Crețu, în această privință.
Potrivit eurodeputatului român, la o primă lectură, PNRR cuprinde proiecte foarte generoase, dar în același timp foarte generale – ceea ce mă tem că va permite ca factorul politic să joace un rol important în alocarea acestor fonduri.
“Sper ca cetățenii să nu fie privați de șansa dezvoltării localității lor doar din cauza culorii politice a primarilor. E foarte important, așadar, să existe proiecte bine scrise, mature, realiste – de care din păcate România duce lipsă în acest moment. În plus, trebuie să avem în vedere că implementarea acestor proiecte trebuie realizată până la 31 august 2026, deci avem doar 5 ani la dispoziție, iar responsabilitatea este exclusiv a Statelor Membre. Sper să nu ne prindă termenul-limită cu aceste proiecte nefinalizate. Ratarea acestei șanse istorice ar fi o mare dezamăgire pentru toți românii“, a mai spus Crețu.
Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021. Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit de România pentru a fi negociat cu Comisia Europeană a fost prezentat la 19 martie. Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.
PNRR cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.
Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.
Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:
Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro);
Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);
Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);
Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);
Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);
Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);
