România poate accesa în 2026 cel puțin 20 de miliarde de euro din fonduri europene, a declarat miercuri vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, subliniind că, în contextul economic dificil, banii europeni reprezintă o oportunitate de neratat și trebuie să devină un proiect ambițios al forțelor pro-europene.

Victor Negrescu a explicat că aceste fonduri pot proveni din mai multe surse europene, respectiv:

• pot fi accesate 17 miliarde de euro prin PNRR până la finalul lunii august 2026, atât granturi, cât și împrumuturi;

• 5-7 miliarde de euro prin programele de coeziune, cu un potențial de până la 10 miliarde de euro, în contextul apropierii de finalul exercițiului financiar;

• aproximativ 2 miliarde de euro pentru agricultură, subvenții pentru fermieri și proiecte de dezvoltare rurală;

• aproximativ 1 miliard de euro din alte programe europene;

• proiectele inițiale din programele europene de apărare, inclusiv SAFE (în valoare de 16 miliarde de euro), cu un potențial estimativ de 1-2 miliarde de euro;

• proiecte accesate direct la Bruxelles prin programe precum CEF, Horizon, Military Mobility etc., estimativ 1-2 miliarde de euro, prin eforturile beneficiarilor privați sau din domeniul cercetării;

• Fondul European Social pentru Climă, care ar putea deveni operațional anul acesta, cu o alocare de aproximativ 5 miliarde de euro pentru România, fiind necesară pregătirea acestui mecanism;

• alte împrumuturi sau finanțări europene prin Banca Europeană de Investiții, inclusiv pentru spitale, universități sau infrastructura de transport.

„Dacă aceste fonduri europene vor fi folosite corect și eficient atunci vor ajuta la dezvoltarea României dar și la salvarea bugetului național”, a punctat Victor Negrescu.

Potrivit europarlamentarului, realizarea unui pact național poate să fie soluția pentru a fructifica această șansă unică prin care să se prioritizeze acest efort la toate nivelurile și să se seteze un calendar clar și predictibil privind absorbția banilor europeni.

„În calitate de membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European și de responsabil pe mai multe dosare bugetare importante voi milita în continuare pentru mai multe fonduri pentru România, simplificarea și creșterea impactului acestor resurse europene. Totodată, dacă oamenii vor vedea lucruri concrete făcute cu aceste fonduri, cum sunt autostrăzile sau proiectele implementate de aleșii locali în țară, se va putea reclădi încrederea în proiectul european al României și în instituțiile democratice”, a concluzionat Victor Negrescu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni datele actualizate privind absorbția fondurilor europene și implementarea PNRR, subliniind că, în ultimele șase luni, banii europeni au început să ajungă în economie de cinci ori mai rapid și au fost puse în mișcare mecanisme ce păreau încremenite. 

„Datele de la 31 decembrie arată că, atunci când muncim profesionist, câteva luni pot recupera câțiva ani. Cifrele nu au orgolii, dar spun un adevăr necesar: am reușit să punem în mișcare mecanisme care păreau încremenite. În ultimele 6 luni, banii europeni au început să ajungă în economie de 5 ori mai rapid”, a scris Dragoș Pîslaru, pe Facebook.

Ministrul a precizat că, în ceea ce privește partea de coeziune, analiza comparativă a datelor evidențiază o accelerare masivă și fără precedent a procesului de absorbție în ultimele 6 luni, comparativ cu întreaga perioadă de la începutul exercițiului financiar 2021-2027 (1 ianuarie 2021 – 23 iunie 2025).

„La rata de absorbție curentă (sume solicitate Comisiei Europene) performanța este și mai remarcabilă – de la 3 miliarde (9,91%) am sărit la 6,3 miliarde (20,4%). Asta înseamnă o dublare a absorbției în ultimele 6 luni. Pentru sceptici, chiar și la rata de absorbție efectivă (rambursări de la Comisia Europeană) am găsit 2,9 miliarde adică 9,41% (acumulată în 4 ani și jumătate) și am reușit să o ducem la 5,2 miliarde adică 16,6% în doar 6 luni. Adică 2,3 miliarde euro intrați în conturile statului în această perioadă”, a adăugat Pîslaru. 

Potrivit datelor publicate de acesta, în perioada ianuarie 2021 – iunie 2025, care a însumat 54 de luni, plățile au fost realizate într-un ritm mediu de 86,6 milioane de euro pe lună, în timp ce în intervalul iunie 2025 – decembrie 2025, corespunzător ultimelor șase luni, ritmul plăților a crescut la 456,2 milioane de euro pe lună.

De asemenea, capacitatea de a aduce fondurile înapoi în bugetul de stat a înregistrat o creștere semnificativă, datele indicând că, în perioada anterioară, media rambursărilor a fost de aproximativ 54 de milioane de euro pe lună, în timp ce, în mandatul actual, aceasta a ajuns la 374 de milioane de euro pe lună, ceea ce reflectă o creștere a ritmului de rambursare de aproape șapte ori.

„Deși reprezintă doar 10% din timpul scurs de la începutul programului 2021-2027, ultimele 6 luni au contribuit decisiv la rezultatele totale ale României: 37% din toate plățile făcute în acest exercițiu financiar (2021-2027) au fost realizate în ultimele 6 luni de mandat. 43% din totalul rambursărilor de la Comisia Europeană pentru perioada 2021-2027 au fost încasate în acest interval scurt”, a subliniat Dragoș Pîslaru. 

Potrivit ministrului, în doar jumătate de an a fost realizată peste o treime din totalul absorbției înregistrate în precedenții patru ani și jumătate, iar ritmul mediu lunar de absorbție a crescut de peste cinci ori față de perioada 2021 – iunie 2025.

„Fondurile europene sunt singura noastră șansă reală de a compensa deficitul bugetar și de a repara efectele gestiunii populiste a banilor naționali din trecut. Ținta 2026: Vom lansa toate apelurile rămase. Obiectivul este de peste 5 miliarde € atrași doar pe coeziune anul acesta. Nu va exista o întrerupere abruptă; pregătim deja continuitatea pentru programarea 2028-2034 printr-un plan de țară coerent. Suntem deja actor activ în negocierile de la Bruxelles pe noul cadru financiar multianual și vom maximiza interesul României de a atrage peste 60 miliarde de euro bani nerambursabili”, a adăugat Dragoș Pîslaru. 

În ceea ce privește PNRR, ministrul a semnalat că în iunie 2025 acesta era într-un punct critic. Negocierile cu Comisia Europeană erau blocate, exista o cerere de plată suspendată „și o bulibășeală totală în implementare”, cu o supracontractare „fără număr și culminând cu lipsă totală de transparență și de instrumente de management care să țină lucrurile sub control”.

„Astăzi, lucrurile stau complet diferit. În ultimele 6 luni, similar cu ce am văzut pe Coeziune, am absorbit o treime din tot ce s-a încasat prin PNRR din 2021 până în prezent. La 30.06.2025 execuția era de 6,8 miliarde euro. La 31.12.2025 execuția a ajuns la 9,7 miliarde euro, cu 3 miliarde de euro mai mult, absorbiți doar în guvernarea Bolojan.  Am renegociat PNRR și l-am pus pe un făgaș responsabil pentru a maximiza absorbția. Am pus totul în transparență prin Tabloul de bord PNRR. Toate cele peste 20.000 de proiecte aflate în implementare pot fi urmărite de toată societatea. Am împins reforme importante, pe care le vom finaliza în 2026. Am depus Cererea de Plată nr. 4 în valoare de 2,62 miliarde €. Pe scurt, în sfîrșit Guvernul știe ce face, de ce face și pentru ce face lucruri pe PNRR. Și da, 2026 este Anul PNRR: Avem o țintă ambițioasă de 10 miliarde € pentru acest an”, a detaliat acesta. 

Potrivit ministrului, ținta Guvernului pentru 2026 este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene, respectiv minimum 15 miliarde de euro direcționate către investiții cheie în spitale, școli, autostrăzi, infrastructură locală și creșterea competitivității economice.

„Pe baza absorbției și a creșterii ritmului din ultimele 6 luni, este cu adevărat posibil. Un efort colectiv, patriotic dacă vreți, prin care modernizăm împreună România. Un parteneriat larg, care poate arăta că se poate și în România. Cred că asta se așteaptă lumea de la un politician, să aibă viziune, profesionalism și să știe să gestioneze corect și eficient resursele publice în interesul comunității. Rămân în serviciul României, cu obiectivul clar ca munca pe care o depunem la minister să se simtă, în sfârșit, în viața de zi cu zi a fiecărui român”, a concluzionat Dragoș Pîslaru. 

Comisia Europeană a virat marți în conturile deschise la Banca Națională a României peste 586 de milioane de euro, fonduri solicitate prin Programul Transport 2021–2027, din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, sumele provin din cheltuieli realizate inițial prin Planul Național de Redresare și Reziliență de beneficiari din domeniul transporturilor, pentru proiecte majore de infrastructură, precum autostrada Ploiești–Buzău–Focșani, dar și alte investiții importante. Alexandru Nazare a explicat că, în perioada septembrie–decembrie, Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, cu sprijinul Comisiei Europene, a transferat aceste proiecte în Programul Transport 2021–2027, pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor europene.

„Foarte important: acești bani nu provin din taxele și impozitele românilor. Sunt fonduri europene care intră direct în economia României și sunt investiții directe în infrastructură, dezvoltare regională și servicii publice. Rezultatul este posibil datorită muncii coordonate în echipă dintre Ministerul Transporturilor, prin autoritatea de management a Programului Transport 2021–2027, Ministerul Finanțelor și beneficiarii proiectelor (CNAIR, CN CFR SA, Metrorex etc.)”, a scris ministrul Finanțelor pe pagina sa de Facebook.

În paralel, pe 29 decembrie, autoritățile publice locale au efectuat, prin trezorerie, plăți de aproximativ 714 milioane de lei pe Titlul 60 – granturi PNRR, pentru investiții realizate din fonduri europene. Acestea vizează proiecte de mobilitate urbană, eficiență energetică și alte investiții destinate dezvoltării comunităților locale.

Alexandru Nazare a arătat că aceste evoluții sunt rezultatul rectificării și al construirii unui buget realist, orientat spre asigurarea fondurilor necesare pentru susținerea unei creșteri economice sănătoase. „Mulțumesc, Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat României – inclusiv în urma discuțiilor avute la vizita sa în țara noastră, când am solicitat susținere pentru accelerarea acestor plăți. Noi surse de optimism datorită nivelului ridicat al investițiilor publice și absorbției mai bune a fondurilor europene: 2026 va fi un an mai bun pentru economia României”, a subliniat ministrul Finanțelor.