Connect with us

U.E.

Curtea de Justiție a UE: Ungaria a acționat ilegal prin reținerea solicitanților de azil în zona de tranzit de la frontiera cu Serbia

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, joi, că închiderea în centrele din zonele de tranzit la granița cu Serbia-Ungaria a solicitanților de azil din țări terțe care fac obiectul unei „decizii de returnare” „trebuie să fie clasificată drept detenție”. În plus, Curtea a constatat că cei reținuți fără niciun motiv de către autoritățile ungare trebuie eliberați imediat, în urma unei analize judiciare de către o instanță națională, informează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

Hotărârea a fost dată privind un caz combinat cu două familii din Afganistan și Iran, care au ajuns în Ungaria prin Serbia. Fiecare familie a solicitat statutul de refugiat în zona de tranzit Röszke. Cererile lor au fost refuzate, în conformitate cu legislația maghiară, și li s-a ordonat să se întoarcă în Serbia. Autoritatea de control al străinilor din Ungaria a ordonat familiilor să rămână într-un loc specific, respectiv zona de tranzit Röszke. După câteva luni, Serbia a refuzat să readmită familiile în țară. Oficialii maghiari au modificat apoi cererile respinse și au îndrumat familiile să se întoarcă în țările lor de origine.

Familiile au introdus acțiuni împotriva guvernului ungar „pentru lipsa de acțiune legată de reținerea lor și prezența continuă în zona de tranzit Röszke.” Conform unui rezumat al faptelor, zona de tranzit Röszke este o zonă înconjurată de un zid înalt cu sârmă ghimpată. Cei reținuți în această facilitate o pot părăsi sectorul doar din motive medicale sau administrative „și, prin urmare, sunt aproape izolați de lumea exterioară”.

Curtea a stabilit că condițiile în zona de tranzit Röszke sunt „echivalente cu o privare de libertate, printre altele, deoarece persoanele în cauză nu pot părăsi în mod legal și de bunăvoie acea zonă în orice direcție”. De asemenea,  a concluzionat că reținerea persoanelor în zone de tranzit precum Röszke se referă la măsuri de detenție – încălcând în mod expres directivele Parlamentului European. În acest sens, Curtea a subliniat că legislația UE existentă prevede că țările nu pot reține solicitanții de azil și nici resortisanții țărilor terțe supuși unei „decizii de returnare” doar pe motiv că nu-și pot satisface propriile nevoi din cauza lipsei materiale de resurse.

Guvernul maghiar, condus de premierul Viktor Orban, a intrat sub presiune europeană din cauza tratamentului aplicat de autoritățile ungare refugiaților. Amintim că în timpul crizei migrației din 2015, Orban a dispus construirea unui gard de frontieră pentru a împiedica solicitanții de azil să intre prin Serbia, prin așa-numita rută balcanică.

În acel an, Human Rights Watch a descris condițiile de la tabăr Roszke, unde sunt ținuți solicitanții de azil ca fiind „murdare” și „supraaglomerate”, iar migranții sunt „flămânzi și lipsiți de îngrijiri medicale”.

În condițiile hotărârii Curții de Justiție a UE, Ungaria va fi nevoită să desființeze aceste zone ilegale de detenție de la granița cu Serbia, deși „Guvernul ungar dezaprobă decizia”: „O considerăm un risc la adresa securităţii europene”, a declarat Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, într-o conferinţă de presă transmisă online. Totuși, „ca stat membru al UE, vom respecta toate deciziile instanţei”, a adăugat oficialul. 

De asemenea, acesta a precizat că, odată ce zonele de tranzit vor fi desfiinţate, cererile de azil pot fi înaintate doar la ambasadele şi consulatele ungare din străinătate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Eurobarometru: 76% dintre români consideră că independența sistemului judiciar este afectată de interferența politicienilor și a Guvernului

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Potrivit datelor oferite de ediția 2020 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană, 76% dintre români consideră interferența și presiunea din partea Guvernului și a politicienilor, principalele motive pentru problemele legate de indendența sistemului judiciar din România.

 

© Eurobarometru

49% dintre români consideră că interferența și presiunea din partea Guvernului și a politicienilor afectează ”foarte mult” independența justiției în România, iar 27% considerea că aceastea afectează ”într-un fel sau altul” sistemul.

Comisia Europeană a publicat ediția din 2020 a tabloului de bord privind justiția în UE – o imagine de ansamblu comparativă a eficienței, a calității și a independenței sistemelor de justiție din toate statele membre ale UE. Tabloul de bord din acest an arată o îmbunătățire continuă a eficienței sistemelor de justiție într-un număr mare de state membre. În același timp, potrivit rezultatelor unui sondaj Eurobarometru publicat astăzi, percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul cetățenilor din mai multe state membre a continuat să se înrăutățească, se mai arată în comunicatul oficial. 

Întrebați ce părere au despre sistemul de justiție din România în ceea ce privește independța lui, doar 4% dintre români consideră că acesta este unul ”foarte bun”.

© Eurobarometru

Printre principalele constatări ale ediției din 2020 se numără:

  • Tendințe pozitive în ceea ce privește eficiența sistemelor de justiție: Din 2012 se pot observa evoluții pozitive în majoritatea statelor membre în cazul cărora s-au identificat provocări specifice în cadrul semestrului european. În aproape toate aceste state membre, durata procedurilor în primă instanță a scăzut sau cel puțin a rămas stabilă. Aproape toate statele membre au raportat o rată ridicată de soluționare a cauzelor (peste 97 %), ceea ce înseamnă că instanțele sunt în general în măsură să țină pasul cu dosarele noi, realizând în același timp progrese în ceea ce privește întârzierile acumulate din anii precedenți. Tabloul de bord analizează, de asemenea, eficiența în domenii specifice ale legislației UE, selectate datorită relevanței acestora pentru piața unică și mediul de afaceri. Printre acestea se numără legislația privind protecția consumatorilor, de exemplu, materie în care în șapte state membre procedurile au durat mai puțin de trei luni până la pronunțarea unei hotărâri, precum și spălarea de bani, infracțiune în cazul căreia durata procedurilor judiciare în primă instanță variază de la un an, în medie, în jumătate din statele membre, până la doi ani în mai multe state membre care se confruntă cu provocări în ceea ce privește urmărirea penală a acestei infracțiuni.
  • Percepția asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în comparație cu 2019: Potrivit rezultatelor unui nou sondaj Eurobarometru publicat astăzi, în două treimi din statele membre, percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul cetățenilor s-a îmbunătățit, începând din 2016. Cu toate acestea, în comparație cu anul trecut, percepția publicului asupra independenței justiției s-a înrăutățit în aproximativ două cincimi din totalul statelor membre și în aproximativ jumătate dintre statele membre care se confruntă cu provocări specifice. Amestecul sau presiunea din partea guvernului și a politicienilor a fost motivul cel mai frecvent invocat pentru lipsa de independență percepută a instanțelor și a judecătorilor, urmat de presiunea exercitată de interesele economice sau de alte interese specifice.
  • Îmbunătățirea accesibilității și a egalității de gen: Aproape toate statele membre oferă acces online la unele informații despre sistemul lor judiciar și majoritatea oferă informații persoanelor cu deficiențe de vedere sau de auz, precum și vorbitorilor nenativi. Statele membre încep să pună la dispoziție mecanisme de citire automată a hotărârilor, dar există diferențe între statele membre în ceea ce privește gradul de avansare al acestor proiecte. Hotărârile judecătorești în acest format sunt mai ușor de utilizat și mai accesibile publicului larg. Aproape toate statele membre oferă cel puțin o serie de facilități pentru copii, de exemplu prin intermediul unor ședințe de judecată adaptate acestora. Însă în mai puțin de jumătate dintre statele membre există site-uri web adaptate copiilor, cu informații despre sistemul de justiție. În cele din urmă, deși femeile reprezintă în continuare mai puțin de 50 % din numărul de judecători în majoritatea instanțelor supreme ale statelor membre, începând din 2010, cifrele continuă să crească în majoritatea statelor membre.

Continue Reading

U.E.

Austria, noi condiții pentru aprobarea ”controversatului” pachet de recuperare economică a UE post-pandemie

Published

on

© Sebastian Kurz/ Twitter

Înaintea summit-ului extraordinar de la Bruxelles, care îi va reuni pe șefii de stat și de Guvern ai statelor membre pentru a decide finanțarea UE post-criză, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a prezentat condiţiile în care ar aproba controversatul pachet de recuperare economică post-pandemie al Uniunii Europene, în declaraţii consemnate de ziarul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, informează dpa și Agerpres.

“Când cheltuim sume mari din banii statului, trebuie cel puţin să ne asigurăm că aceşti bani se duc la sectoarele potrivite (…). Cel mai important, mai mult pentru cercetare şi dezvoltare în vederea (edificării) unei infrastructuri digitale bune, inclusiv pentru tranziţia tehnologică necesară unei mai bune protecţii a mediului”, a subliniat Kurz.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate

Austria este, alături de Olanda, Danemarca şi Suedia, una dintre ţările membre ale UE cele mai critice faţă de fondul de redresare propus de Comisia Europeană pentru a ajuta statele membre să depăşească criza generată de COVID-19, în special statele cele mai afectate de această pandemie, cum ar fi Italia şi Spania.

Cancelarul Germaniei, țara care a preluat la 1 iulie 2020 președinția rotativă a Consiliului UE, a reafirmat că țara sa este determinată să sprijine încheierea rapidă a unui acord, în consonanță cu opiniile exprimate de mai mulți lideri și enunțate astfel de președinții Comisiei Europene și Consiliului European, însă a indicat că încă există îngrijorări.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care a debutat la 1 iulie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Social-democrații din Parlamentul European: ”Vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul UE”

Published

on

© S&D

În urma votului din plen pentru rezoluția privind viitoarea strategie a Uniunii Europene în domeniul sănătății, Grupul S&D își exprimă satisfacția profundă pentru promovarea conceptului de Uniune Europeană a Sănătății, care include multe propuneri concrete de îmbunătățire a răspunsului la nivel european și național la COVID-19, eventualele pandemii viitoare și alte provocări pentru sănătate.

”Suntem mândri că Parlamentul European a susținut ideea noastră de o Uniune Europeană a Sănătății. Pandemia COVID-19 a fost o tragedie pentru toate țările UE și vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul Uniunii Europene și  pentru a preveni viitoarele crize și a reacționa împreună într-un mod mai eficient”, a transmis negociatorul S&D și purtătorul de cuvânt al comisiei pentru mediu, Jytte Guteland.

”Acesta este un prim succes și dorim acum să reacționeze Comisia și să aducă la viață Uniunea Europenă a Sănătății”, se mai arată în comunicatul S&D, remis Caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending