Germania și Franța sunt angajate împreună pentru o ordine internațională justă și solicită “pași clari spre dezescaladare”, a declarat marți cancelarul Scholz, în cadrul unei întâlniri cu președintele Emmanuel Macron la Berlin, consacrată în principal conflictului dintre Rusia și Ucraina, în timp ce liderul francez a cerut ca “dialogul cu Rusia să continue”.
Vizita președintelui francez la cancelaria federală a fost “un semn al prieteniei strânse dintre țările noastre și al coordonării strânse între Franța și Germania în toate chestiunile importante”, a subliniat Bundesregierung într-un comunicat, evidențiind că Franța deține președinția Consiliului UE de la începutul anului, iar președinția G7 a Germaniei a început în același timp.
Scholz a indicat faptul că este necesară o acțiune comună având în vedere “situația actuală foarte dificilă de-a lungul frontierei dintre Ucraina și Rusia” și a precizat că se așteaptă “pași clari” din partea Rusiei în această direcție, mai ales că multe trupe rusești sunt staționate acolo.
“O agresiune militară ar avea consecințe grave”, a punctat el, salutând cooperarea în diferite formate, de exemplu în cadrul UE, NATO și OSCE și în formatul Normandia care reunește Rusia și Ucraina sub auspiciile Germaniei și Franței și care a produs acordurile de la Minsk din 2015.
“Este bine că oamenii vorbesc”, a rezumat Scholz, mai ales că acesta a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.
Franța respinge conceptul sferelor de influență promovat de Rusia, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.
În această notă s-a exprimat președintele Macron în cadrul vizitei sale Berlin.
“Dialogul cu Rusia trebuie să continue pentru a ne reangaja într-un proces de dezescaladare, pentru a obține garanții de securitate la frontierele Europei noastre. În formatul Normandia. Cu europenii. Cu NATO. Fără naivitate: dacă va avea loc un atac, riposta va fi acolo și va fi dură şi costul va fi foarte mare“, a declarat el, într-o conferință de presă cu Scholz.
Le dialogue avec la Russie doit se poursuivre pour réengager un processus de désescalade, obtenir des garanties sur la sécurité aux frontières de notre Europe. En format Normandie. En Européens. Avec l’OTAN. Sans naïveté : s’il devait y avoir une agression, la riposte serait là. pic.twitter.com/ZV7WJk3jxC
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 25, 2022
Macron a confirma că va vorbi cu Putin despre criza din Ucraina: “Nu putem decât să constatăm că Rusia este pe cale să devină o putere a dezechilibrului. (…) Dar nu trebuie să abandonăm dialogul cu Rusia. Voi avea o convorbire telefonică vineri dimineaţă cu preşedintele Putin pentru a face un bilanţ al întregii situaţii”.
Miercuri, la Paris, consilieri politici din Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina vor purta discuţii în Formatul Normandia pe tema soluţionării conflictului separatist din estul Ucrainei.
Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.
Atât Macron, cât și Scholz, au participat luni la o “videoconferință securizată” cu președintele american Joe Biden și cu liderii UE, NATO, Italiei, Marii Britanii și Poloniei în care au subliniat importanța unității transatlantice într-un “moment critic” pentru securitatea europeană și au precizat că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat, inclusiv prin “consolidarea securității pe flancul estic”.
Ca parte a acestor măsuri de descurajare, Franța a precizat deja că va desfășura nave și avioane în apropiere de România, în timp ce Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România.
Însă, comportamentul Germaniei stârnește preocupări, deși SUA au asigurat că Berlinul face “front unit” cu aliații. Astfel, premierul Poloniei s-a declarat îngrijorat de reacţia Berlinului la concentrarea de forţe militare ruse în apropierea frontierei Rusiei cu Ucraina, după ce au apărut informaţii că Germania blochează Estonia să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare. În schimb, ministrul german al apărării a promis sprijin prin instalarea unui spital de campanie în Ucraina, în timp ce prăpastia incertitudinii vis-a-vis de poziția Berlinului a fost adâncită după declaraţia de vineri a comandantului marinei germane – Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ”merită probabil” respect şi că peninsula Crimeea ”niciodată nu va reveni înapoi” Ucrainei.
Între timp, secretarul general al NATO a anunțat că Alianța va trimite o propunere scrisă Kremlinului în cursul acestei săptămâni pentru “a încerca să găsească o cale de urmat”, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de consolidarea trupelor rusești la granița cu Ucraina
