Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia nu își dorește un război cu puterile europene, dar este pregătită să lupte dacă Europa își dorește un conflict direct cu Moscova, relatează Reuters.

Liderul de la Kremlin a acuzat puterile europene că împiedică încercările președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, prezentând propuneri despre care știau că vor fi „absolut inacceptabile” pentru Moscova, astfel încât să poată acuza apoi Rusia că nu dorește pace.

Vorbind în fața presei la un eveniment desfășurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, președintele rus le-a reproșat susținătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane și pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei știu că sunt „absolut inacceptabile” pentru Rusia, doar pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.

Aliații europeni ai Ucrainei „sunt vexați că au fost excluși de la negocieri, dar ei înșiși s-au exclus din negocierile de pace și, în același timp, pun obstacole președintelui Trump. Ei nu au o agendă a păcii, ei sunt de partea războiului”, a remarcat Putin, potrivit AFP, relatează și Agerpres.

„Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum. Aici nu trebuie să existe nicio îndoială”, a adăugat liderul de la Kremlin.

„Nu avem intenția de a ataca Europa. Am spus-o de o sută de ori”, a insistat președintele rus, conform căruia europenii trăiesc cu „iluzia” că ar putea aplica Rusiei o „înfrângere strategică” și i-a îndemnat „să revină la realitate, ținând cont de situația de pe teren”.

Pe de altă parte, el a acuzat Ucraina de piraterie în urma atacurilor cu drone asupra unor navelor comerciale rusești în Marea Neagră și a amenințat că Rusia își va „extinde paleta loviturilor împotriva navelor care intră în porturile ucrainene”, adică va recurge la represalii atât împotriva navelor ucrainene, cât și a navelor din țările occidentale care ajută Kievul în efectuarea acestor atacuri.

„Dacă acestea continuă, vom lua în considerare – nu spun că o vom face, dar vom lua în considerare – măsuri de represalii împotriva navelor acelor țări care ajută Ucraina să comită aceste acte de piraterie”, a avertizat Putin.

El a amenințat de asemenea Ucraina cu tăierea completă a accesului acesteia la Marea Neagră. „Cea mai radicală soluție este tăierea accesului Ucrainei la mare, atunci pirateria va deveni imposibilă, în principiu”, crede președintele rus.

Industria de apărare a Rusiei a înregistrat o creștere substanțială a veniturilor anul trecut, în ciuda sancțiunilor occidentale și a prăbușirii exporturilor, susține raportul publicat luni de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Creșterea vine pe fondul cererii explozive din partea armatei ruse, care alimentează războiul din Ucraina.

Potrivit raportului, „cele două companii rusești din Top 100, Rostec și United Shipbuilding Corporation, și-au majorat veniturile combinate din armament cu 23%, până la 31,2 miliarde de dolari, în ciuda sancțiunilor internaționale care au provocat o penurie de componente”. SIPRI notează că „cererea internă a fost suficientă pentru a compensa veniturile pierdute din cauza scăderii exporturilor de armament”.

Pentru a-și susține efortul militar, Rusia a produs în 2024 aproximativ 1,3 milioane de obuze de artilerie de 152 mm, o creștere de 420% față de 2022, precum și 700 de rachete balistice Iskander cu rază scurtă de acțiune.

© SIPRI

La nivel mondial, veniturile industriei de armament au ajuns la 679 miliarde de dolari în 2024, un record și o creștere de 5,9%. Majoritatea creșterii provine din Europa și SUA, însă, pentru prima dată, nouă companii din primele 100 sunt din Orientul Mijlociu. Cererea este alimentată de războaiele din Ucraina și Gaza și de reînarmarea accelerată a Europei.

© SIPRI

Două companii și-au dublat veniturile, respectiv Czechoslovak Group, pe fondul inițiativei Pragăi de a furniza muniție Ucrainei, și SpaceX, compania lui Elon Musk, care a intrat pentru prima dată în topul SIPRI al producătorilor globali de armament.

Pentru a răspunde cererii tot mai mari, 17 companii europene au creat noi subsidiare, au achiziționat alte afaceri sau au deschis noi fabrici și linii de producție.

© SIPRI

SIPRI avertizează, însă, că restricțiile Chinei asupra exporturilor de materii prime ar putea frâna ritmul reînarmării europene, prin blocaje de aprovizionare. Mai multe companii europene, între care Leonardo și Thales, au identificat explicit acest risc.

„Penuriile actuale vor continua să prelungească timpii de producție și să crească costurile de achiziție, care în unele cazuri sunt deja mult peste buget”, avertizează raportul.

Cele mai mari cinci companii americane și-au majorat veniturile pentru prima dată din 2018, însă se confruntă cu întârzieri masive și depășiri de costuri, în special în programele Lockheed Martin.

Programul F-35 a suferit întârzieri de aproape 238 de zile per avion în 2024, afectând state europene precum Danemarca, Norvegia și Belgia.

Programul submarinelor Columbia-class, destinat Marinei SUA, este estimat la 17 miliarde de dolari peste buget și are deja un decalaj de cel puțin 16 luni pentru prima navă.

Aceste întârzieri duc la „redirecționarea și mai multor resurse ale guvernului [american] de la alte priorități de cheltuieli și subminează planificarea bugetară și militară pe termen lung”, avertizează SIPRI.

Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, va avea marți după-amiază o întâlnire la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul eforturilor diplomatice ale Washingtonului de a promova un plan de pace pentru Ucraina, a anunțat luni Kremlinul, citat de AFP și Reuters, preluat de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a precizat că „întrevederea cu Witkoff este prevăzută pentru mâine” și că aceasta va avea loc „în a doua parte a zilei”.

Vizita survine după negocierile bilaterale desfășurate duminică în Florida între delegațiile americană și ucraineană, discuții descrise drept „productive” de secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul a atenționat însă că „mai este mult de lucru” până la conturarea unui acord final.

La rândul său, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat importanța critică a săptămânii care începe pentru viitorul Ucrainei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron urmează să-l primească luni la Paris pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski.

Zelenski se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a accepta un acord de încetare a ostilităților, pe fondul unui grav scandal de corupție care a afectat puternic credibilitatea guvernului său.

Duminică, președintele Donald Trump a apreciat că Ucraina „nu este într-o poziție de forță” din cauza scandalului care l-a determinat pe Zelenski să-l demită pe Andrii Iermak, omul său de încredere și coordonatorul negocierilor cu SUA.

SUA și Ucraina au ajuns la un acord asupra punctelor cele mai importante din planul de pace cu Rusia propus de președintele american Donald Trump, care urmează să se întâlnească luna aceasta la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a încheia un acord în acest sens.

Statele Unite au formulat un plan de pace perceput drept controversat. Proiectul unui plan de pace între Rusia și Ucraina în 28 de puncte, susținut de președintele Donald Trump, prevedea concesii majore pentru Rusia în schimbul unor noi garanții de securitate pentru Ucraina, iar acesta a fost prezentat joia trecută președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kiev afișându-se pregătit să lucreze „onest” la planul de pace susținut de SUA, în timp ce europenii au avertizat că „pacea nu poate fi o capitulare”.