Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și-a reafirmat angajamentul de “100%” față de NATO la prezentarea Strategiei SUA pentru apărare antirachetă

Published

on

Președintele american Donald Trump a promis, joi, să revigoreze și să reinventeze apărarea americană împotriva rachetelor într-un discurs care a reamintit de viziunile privind Războiul Rece din perioada înarmării nucleare, dar în care nu a menționat deloc numele Rusiei sau Chinei, cele două puteri pe care nu de puține ori le-a denumit drept ”competitori strategici” pentru Statele Unite.

Potrivit New York Times, liderul american ”a injectat noile eforturi pentru apărare antirachetă cu ambiția sa de a construi o forță a spațiului”, discursul său fâcând referire la o nouă generație de armă care evocă programul ”Războiul Stelelor” al lui Ronald Reagan din 1983, în timp ce ”planurile Pentagonului au fost mult mai incrementale”.

FOTO: White House/ Flickr

Scopul nostru este simplu: să ne asigurăm că putem detecta și distruge orice rachetă lansată împotriva Statelor Unite oriunde, oricând, în orice loc. (…) Strategia noastră este bazată pe un obiectiv imperativ: detectarea și distrugerea oricărui tip de atac de rachetă împotriva oricărei ținte americane, fie înainte, fie după lansare“, a spus Trump

De fapt, documentul Pentagon vizează, în mare măsură, distrugerea unui număr mic de rachete lansate de puterile regionale, mai degrabă decât loviturile care pot fi copleșitoare din partea Rusiei sau a Chinei.

În discursul său, Trump a abordat și o serie de alte chestiuni – precum shutdown-ul guvernamental sau problema zidului de la granița cu Mexicul -, însă liderul american s-a referit și la angajamentul SUA în NATO, un subiect delicat, inclusiv în contextul prezentării noii strategii americane antirachetă.

Trump a utilizat cadrul prezentării strategiei americane antirachetă pentru a reafirma angajamentul față de NATO

Acesta a dat asigurări că sprijină “100%” NATO, însă a cerut încă o dată celorlalte state membre să-şi crească cheltuielile militare.

Vom fi cu NATO 100%, însă, aşa cum le-am spus ţărilor (membre ale Alianţei), trebuie să schimbaţi viteza şi trebuie să plătiţi“, a declarat preşedintele american, la Pentagon, potrivit Agerpres.

Precizarea lui Trump a venit în contextul în care New York Times a relatat zilele trecute că președintele american a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței. 

Pe de altă parte, reafirmarea angajamentului față de NATO în momentul prezentării strategiei americane antirachetă capătă o valoare distinctă în condițiile în care documentul strategic apare la scurt timp după ce negocierile dintre Washington și Moscova pentru păstrarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare au eșuat, iar Statele Unite au anunțat că vor începe retragerea din acest acord de echilibru strategic în Europa ce datează din 1987.

Beneficii și pentru NATO și România

De asemenea, din angrenajul sistemului global antirachetă al SUA face parte și sistemul antirachetă al NATO, construit de Statele Unite prin angajament bilateral cu țări membre ale Alianței, precum România și Polonia.

Trebuie precizat că în bugetul militar al SUA pentru anul 2019, aprobat la mijlocul anului trecutsistemul antirachetă global al Statelor Unite se numără printre beneficiarii acestui cadru bugetar.

Bugetul militar al Pentagonului pentru anul 2019, care se ridică la 716,3 miliarde de dolari și care a fost adoptat cu o largă majoritate bipartizană, conține alocări de 12,9 miliarde pentru Agenția de Apărare Antirachetă a SUA și pentru modernizarea sistemului de apărare antirachetă global al Statelor Unite, din care face parte și facilitatea antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, din România.

Finanțările pentru sistemul antirachetă global al SUA vor fi alocate și pentru intensificarea capacității și capabilității flotei Aegis și achiziționarea a 37 de interceptori de tip SM-3, dispozitive cu care este dotat și scutul defensiv de la Deveselu.

De asemenea, noii interceptori de tip SM-3 Block IIA cu care urmează a fi echipat și sistemul antirachetă al NATO din România și din Polonia au fost testați cu succes anul trecut, când Marina americană a efectuat cu succes un test în care o rachetă balistică cu rază intermediară de acțiune a fost interceptată cu ajutor unui SM3-Block IIA.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este responsabilă de asasinarea fostului spion Alexander Litvinenko

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Rusia este responsabilă pentru asasinarea, în 2006, la Londra, a fostului agent al serviciilor de informații ruse, Alexander Litvinenko, relatează Reuters și BBC, preluat de Digi24.

„Rusia a fost responsabilă pentru asasinarea lui Alexander Litvinenko în Marea Britanie”, a declarat instanța europeană într-o declarație privind hotărârea pronunțată.

Litvinenko a fost agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), care a continuat să lucreze pentru MI6 după ce a fugit în Marea Britanie, unde a primit azil. 

Asasinarea fostului spion în vârstă de 43 ani a survenit la șase ani de la refugierea sa în Marea Britanie. Litvinenko era un critic declarat al lui Vladimir Putin. De altfel, se bănuiește că asasinarea sa a fost aprobată personal de președintele rus, însă Rusia a negat întotdeauna orice implicare.

Moartea sa a survenit la mai mult de trei săptămâni după ce a băut un ceai verde amestecat cu poloniu radioactiv la Hotelul Millennium din Londra.

Incidentul mortal a fost descris ca un atac nuclear pe teritoriul britanic și a declanșat un scandal internațional – lăsând în urmă sute de alte persoane afectate – de asemenea contaminate cu poloniul extrem de radioactiv care a fost folosit pentru a-l ucide.

Pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Putin – și i-a numit pe foștii colegi Kovtun și Lugovoy ca fiind cei care l-au otrăvit.

De asemenea, CEDO a constat că există dovezi care arată spre un atac ordonat de Moscova. 

„Curtea a constatat, în special, că existau indicii temeinice că, în otrăvirea dlui Litvinenko, dl Lugovoy și dl Kovtun au acționat ca agenți ai statului rus”, a declarat instanța europeană.

În ultimul rând, Curtea a constatat, de asemenea, că autoritățile ruse nu au efectuat o anchetă internă eficientă, capabilă să ducă la stabilirea faptelor și, dacă este cazul, la identificarea și pedepsirea celor responsabili de crimă.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, întâlnire cu Daniel Dines, CEO al UiPath: Am vorbit pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu Daniel Dines, co-fondator și CEO al UiPath, prima companie născută în România listată la bursa din New York.

„Un antreprenor român excepțional a generat o revoluție în lumea afacerilor producând roboți software. În fața succesului său uriaș, Daniel a rămas un om modest, bun și care inspiră imediat încredere pentru că e simplu și direct. El apără valori care au fost respinse ori uitate de mulţi, are curaj și crede în succesul României de mâine”, a scris Muraru, pe Facebook.

 

Ambasadorul României în Statele Unite a subliniat atașamentul profund al lui Daniel Dineș față de țara în care „generațiile familiei sale au trăit și trăiesc” și a amintit că acesta își propune să construiască un important centru de talente în România (1/3 dintre cei peste 3000 de angajați ai UiPath sunt români, deși compania a devenit una globală, cu birouri în peste 40 de țări).

„Cred că vom avea o fructuoasă colaborare în anii următori. Am vorbit cu Daniel Dines pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA și despre ce putem face ca interesele românilor să fie mai bine apărate”, a conchis Andrei Muraru.

UiPath, prima companie românească „unicorn”, a reușit să vândă, în luna aprilie, acțiuni peste intervalul de preţ ţintit cu ocazia Ofertei sale Publice Iniţiale (IPO) derulată la Bursa de la New York, strângând 1,34 de miliarde de dolari. 

Înfiinţată în România în anul 2005 sub denumirea DeskOver şi redenumită UiPath în 2015, compania are printre clienţi entităţi precum CIA, forţele navale ale SUA, McDonald’s Corp, Duracell şi Swiss Re. În anul fiscal care s-a încheiat la 31 ianuarie 2021, UiPath a înregistrat pierderi de 92,40 milioane de dolari, mai reduse decât pierderile din anul anterior, de 519,90 milioane de dolari. Veniturile au urcat la 607,60 milioane de dolari, de la 336,2 milioane de dolari.

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis susține marți un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. Șeful statului va pleda pentru o ordine internațională bazată pe reguli

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis începe marți participarea sa, pentru a cincea oară, la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde va susține un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Tema celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale este „Construirea rezilienței prin speranță vizând recuperarea după pandemia de COVID-19, reconstrucția durabilă, răspunsul la nevoile planetei, respectarea drepturilor omului și revitalizarea Organizației Națiunilor Unite”.

Segmentul de dezbateri generale la nivel înalt debutează la data de 21 septembrie 2021, fiind cel mai important eveniment internațional anual de diplomație multilaterală.

Președintele României va susține marți, 21 septembrie 2021, intervenția națională în plenul Adunării Generale, în prima zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Prezența președintelui la sediul ONU debutează cu o primire oficială din partea secretarului general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, fiind urmată de participarea la dezbaterile generale din plenul Adunării Generale. Intervenția națională va fi susținută de la ora locală 17.30 (00.30 – ora României).

“Participarea președintelui României la această sesiune va constitui o oportunitate de evidențiere a poziției țării noastre cu privire la actualele provocări globale, care necesită soluții comune, solidaritate și cooperare, bazate pe principii democratice solide și respectarea dreptului internațional. Președintele Klaus Iohannis va sublinia importanța ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și a unui multilateralism eficient și echitabil, în beneficiul tuturor cetățenilor statelor membre ONU”, a transmis Administrația Prezidențială.

La sesiunea din acest an a Adunării Generale a ONU, pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, lucrările evenimentului se vor derula cu prezența fizică a șefilor de stat sau de guvern din statele membre ONU.

Președintele Klaus Iohannis va participa, de asemenea, la „Evenimentul Informal la Nivel Înalt privind Acțiunea Transformativă pentru Natură și Oameni”, din data de 22 septembrie 2021.

Totodată, Președintele României va lua parte, la invitația Președintelui SUA, Joseph R. Biden Jr., la data de 22 septembrie 2021, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus (Global COVID-19 Summit: Ending the Pandemic and Building Back Better Health Security to Prepare for the Next), organizat de către acesta. Astfel, Președintele Klaus Iohannis va transmite un mesaj prin care vor fi reliefate eforturile țării noastre de combatere a pandemiei, precum și susținerea pentru construirea unei arhitecturi globale rezistente de securitate a sănătății, care să permită gestionarea adecvată a crizelor neprevăzute.

Programul Președintelui României cuprinde, de asemenea, o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele Klaus Iohannis, va avea o întâlnire cu reprezentanți ai Organizației American Jewish Committee (AJC).

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017), aici (2018) și aici (2019).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri, până în prezent, în 2015, 2017, 2018 și 2019.

La prima sa participare, în 2015, Klaus Iohannis s-a deplasat și la Washington, unde a fost primit la Casa Albă de vicepreședintele SUA de atunci, Joe Biden, în prima sa întrevedere oficială cu actualul președinte al Statelor Unite.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.16 mins ago

Premierul Poloniei ignoră penalitățile impuse de CJUE și anunță că activitatea minei Turów nu va fi oprită

FONDURI EUROPENE24 mins ago

MIPE: 1.680 de tineri vor fi sprijiniți să reia școala prin patru proiecte din fonduri europene în valoare de 16.8 milioane de lei

COMISIA EUROPEANA39 mins ago

UNGA: Președinta Comisiei Europene le-a cerut liderilor lumii să-și sporească cu cel puțin 100 mld. de dolari contribuțiile pentru tranziția climatică

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac privind situația comunității românești din Serbia: Răspunsul este încurajator, dar nu suficient

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a lansat noua aplicație Erasmus+, disponibilă în toate limbile UE. Aceasta va oferi fiecărui student o legitimație europeană digitală, valabilă în întreaga Uniune

RUSIA3 hours ago

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este responsabilă de asasinarea fostului spion Alexander Litvinenko

Cristian Bușoi4 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, dialog cu Ursula von der Leyen: Să construim cu adevărat o UE a Sănătății

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, întâlnire cu Daniel Dines, CEO al UiPath: Am vorbit pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA

ONU4 hours ago

Klaus Iohannis susține marți un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. Șeful statului va pleda pentru o ordine internațională bazată pe reguli

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Spania solicită Comisiei Europene să elaboreze un set de recomandări pentru a combate creșterea prețurilor la electricitate

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI3 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D6 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending