Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și-a reafirmat angajamentul de “100%” față de NATO la prezentarea Strategiei SUA pentru apărare antirachetă

Published

on

Președintele american Donald Trump a promis, joi, să revigoreze și să reinventeze apărarea americană împotriva rachetelor într-un discurs care a reamintit de viziunile privind Războiul Rece din perioada înarmării nucleare, dar în care nu a menționat deloc numele Rusiei sau Chinei, cele două puteri pe care nu de puține ori le-a denumit drept ”competitori strategici” pentru Statele Unite.

Potrivit New York Times, liderul american ”a injectat noile eforturi pentru apărare antirachetă cu ambiția sa de a construi o forță a spațiului”, discursul său fâcând referire la o nouă generație de armă care evocă programul ”Războiul Stelelor” al lui Ronald Reagan din 1983, în timp ce ”planurile Pentagonului au fost mult mai incrementale”.

FOTO: White House/ Flickr

Scopul nostru este simplu: să ne asigurăm că putem detecta și distruge orice rachetă lansată împotriva Statelor Unite oriunde, oricând, în orice loc. (…) Strategia noastră este bazată pe un obiectiv imperativ: detectarea și distrugerea oricărui tip de atac de rachetă împotriva oricărei ținte americane, fie înainte, fie după lansare“, a spus Trump

De fapt, documentul Pentagon vizează, în mare măsură, distrugerea unui număr mic de rachete lansate de puterile regionale, mai degrabă decât loviturile care pot fi copleșitoare din partea Rusiei sau a Chinei.

În discursul său, Trump a abordat și o serie de alte chestiuni – precum shutdown-ul guvernamental sau problema zidului de la granița cu Mexicul -, însă liderul american s-a referit și la angajamentul SUA în NATO, un subiect delicat, inclusiv în contextul prezentării noii strategii americane antirachetă.

Trump a utilizat cadrul prezentării strategiei americane antirachetă pentru a reafirma angajamentul față de NATO

Acesta a dat asigurări că sprijină “100%” NATO, însă a cerut încă o dată celorlalte state membre să-şi crească cheltuielile militare.

Vom fi cu NATO 100%, însă, aşa cum le-am spus ţărilor (membre ale Alianţei), trebuie să schimbaţi viteza şi trebuie să plătiţi“, a declarat preşedintele american, la Pentagon, potrivit Agerpres.

Precizarea lui Trump a venit în contextul în care New York Times a relatat zilele trecute că președintele american a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței. 

Pe de altă parte, reafirmarea angajamentului față de NATO în momentul prezentării strategiei americane antirachetă capătă o valoare distinctă în condițiile în care documentul strategic apare la scurt timp după ce negocierile dintre Washington și Moscova pentru păstrarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare au eșuat, iar Statele Unite au anunțat că vor începe retragerea din acest acord de echilibru strategic în Europa ce datează din 1987.

Beneficii și pentru NATO și România

De asemenea, din angrenajul sistemului global antirachetă al SUA face parte și sistemul antirachetă al NATO, construit de Statele Unite prin angajament bilateral cu țări membre ale Alianței, precum România și Polonia.

Trebuie precizat că în bugetul militar al SUA pentru anul 2019, aprobat la mijlocul anului trecutsistemul antirachetă global al Statelor Unite se numără printre beneficiarii acestui cadru bugetar.

Bugetul militar al Pentagonului pentru anul 2019, care se ridică la 716,3 miliarde de dolari și care a fost adoptat cu o largă majoritate bipartizană, conține alocări de 12,9 miliarde pentru Agenția de Apărare Antirachetă a SUA și pentru modernizarea sistemului de apărare antirachetă global al Statelor Unite, din care face parte și facilitatea antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, din România.

Finanțările pentru sistemul antirachetă global al SUA vor fi alocate și pentru intensificarea capacității și capabilității flotei Aegis și achiziționarea a 37 de interceptori de tip SM-3, dispozitive cu care este dotat și scutul defensiv de la Deveselu.

De asemenea, noii interceptori de tip SM-3 Block IIA cu care urmează a fi echipat și sistemul antirachetă al NATO din România și din Polonia au fost testați cu succes anul trecut, când Marina americană a efectuat cu succes un test în care o rachetă balistică cu rază intermediară de acțiune a fost interceptată cu ajutor unui SM3-Block IIA.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NEWS

O delegație a Fondului Monetar Internațional se află în România pentru a analiza situația economiei

Published

on

O delegație a Fondului Monetar Internațional, condusă de șeful misiunii FMI pentru România, Jaewoo Lee, se va afla la București în perioada 27 mai – 7 iunie, informează Agerpres.

”Luni, o echipă FMI, condusă de Jaewoo Lee, a început o vizită de două săptămâni la Bucureşti, pentru a realiza evaluarea anuală a economiei româneşti, cunoscută sub denumirea Consultare pe Articolul IV. Echipa va discuta cu autorităţile române evoluţiile şi politicile economice. Vor avea loc întâlniri cu oficiali de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Banca Naţională a României (BNR) şi alte agenţii guvernamentale, precum şi cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale”, a declarat reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Alejandro Hajdenberg.

Misiunea va da publicității o declarație la închiderea vizitei și ar urma să susțină o conferință de presă la finalul vizitei, care se încheie pe 7 iunie, se arată într-un comunicat al Fondului Monetar Internațional.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

UPDATE Biroul Electoral Central respinge cererile pentru prelungirea programului după ora 21.00 în secțiile de vot din străinătate

Published

on

UPDATE 19.21. Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit că nu va prelungi programul de vot, după ora 21.00 în secțiile de votare din străinătate, au declarat surse ale instituției pentru Digi24 și Europa FM, invocând că acest lucru ar implica schimbarea legislației. 

Astfel, Biroul Electoral Central a respins toate solicitările de prelungire votului după ora 21.00.

Potrivit articolului 47, alineatul (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată cu modificările ulterioare: „Votarea începe la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00. La sediile secțiilor de votare se afișează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea”.


Reprezentanții Biroului Electoral Diaspora (BED) a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) aprobarea prelungirii programului secțiilor de votare din afara țării, astfel încât toți românii aflați la coadă să poată vota, informează RFI.

Dacă BEC va fi de acord cu propunerea Biroului Electoral din Diaspora, programul secţiilor de votare de peste graniţe, în special cele din Italia, ar putea fi prelungit după ora 21:00, pentru ca toţi cetăţenii aflaţi la cozi să poată vota, a transmis BED.

Până acum, din străinătate au votat un număr record de români, de peste 180.000, înregistrîndu-se cozi în Italia, Germania şi Marea Britanie. În total, peste 6 milioane de români şi-au exprimat opţiunea la alegerile parlamentare sau/şi referndum.

Potrivit informațiilor Digi.24, cozi mari sunt la: Nurnberg, Londra, Roma, Viena, Torino, Bruxelles, Paris, Marsilia, Ulm, Lutton, Dublin, Valencia, Limassol, Praga, Bristol, Munchen Berlin, Stuttgart, Oslo, Lille, Barcelona, Haga, Wurzburg, Castellon, Luxemburg, Leipzig, Stockholm, Copenhaga, Geneva și Coslada.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj pentru românii care stau la cozi interminabile în diaspora și încearcă să ajungă în cabina de vot. „Vă rog, nu vă pierdeți răbdarea, nu renunțați la votul dumneavoastră din cauza unui guvern incompetent”, a scris președintele României pe Facebook. De asemenea, Klaus Iohannis face apel la autorități pentru a lua „de urgență” măsuri astfel încât toți românii să poată vota.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele Franței Emmanuel Macron a votat la alegerile europene, scrutin cât o luptă pentru sufletul Europei

Published

on

©️ Emmanuel Macron/ Facebook

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a votat la primăria din Le Touquet, în jurul orelor prânzului, pentru alegerile europarlamentare, într-un scrutin care prevestește un duel cu partidul de extrema dreapta al lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (RN), informează Le Figaro.fr.

Peste 47 de milioane de alegători francezi sunt așteptați la urne pentru a decide cine sunt cei 79 de europarlamentari care vor reprezenta Franța în viitoarea Legislatură europeană care se reunește în noul format la 2 iulie.

Potrivit estimărilor Ministerului francez de Interne , participarea la vot se ridica la ora 12.00. (ora României) la 19.26%, comparativ cu 15.70%, în 2014, și 14.81% în 2009.


Considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene. alegerile europarlamentare au început la, 23 mai și se vor desfășura până duminică, 26 mai. 427 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația” și care vor reprezenta primul pas al unui proces ce va conduce la schimbarea garniturii de lideri din ierarhia principalelor instituţii ale UE până la finalul lui 2019.

Primii dintre cei 427 de milioane de alegători europeni care se prezintă la vot sunt britanicii şi olandezii, care vor face acest lucru joi, 23 mai. Vineri au votat alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Cehia, votul s-a desfăşurat în două zile, vineri şi sâmbătă. Restul de 21 de state, inclusiv Germania, Franța și România, au deschis urnele duminică, 26 mai.

În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis. Ultimele urne se vor închide în Italia, duminică, la ora 23:00.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending