Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, l-a felicitat luni pe primarul ales al Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, subliniind că “un PNL puternic, condus la nivel național de prim-ministrul Ilie Bolojan, va construi acum o capitală modernă sub conducerea lui Ciprian Ciucu”.

“Felicitări Ciprian Ciucu! Mult success la Primăria Municipiului București! Un vot pentru responsabilitate, unitate și o viziune pentru București orientată spre viitor”, a scris Weber, pe Facebook.

Ciprian Ciucu, candidatul Partidului Național Liberal și primarul Sectorului 6, a obținut 36,16% din voturi, la alegerile locale parțiale organizate duminică pentru funcția de primar general al municipiului București, conform rezultatelor finale după centralizarea tuturor celor 1.289 de procese verbale.

Ciucu a declarat că votul majoritar primit duminică îl responsabilizează și că vrea să facă din București proiectul vieții sale.

“Acest vot mă responsabilizează. Le mulțumesc foarte mult bucureștenilor pentru votul lor, le mulțumesc celor care m-au sprijinit în această campanie. Vreau să dau un mesaj de unitate pentru partidele din coaliția guvernamentală, în special pentru cele de centru dreapta. O să avem mult de muncă împreună la Primăria Municipiului București, o să avem multe proiecte de trecut. Și așa cum am spus și în această campanie, vreau să fac din București proiectul vieții mele și asta nu pentru termen scut, ci pentru termen lung”, a afirmat Ciprian Ciucu, după prezentarea primelor rezultate exit-poll.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, a co-prezidat vineri, la Chișinău, cea de-a șaisprezecea Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, potrivit unui comunicat de presă.

Împreună cu omologul său din Parlamentul Republicii Moldova, deputatul Marcel Spatari, și cu colegii din Parlamentul European și din Legislativul de la Chișinău, participanții au adoptat în unanimitate declarația reuniunii, în care se cere începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova până la finalul anului 2025.

„Luna aceasta, Consiliul Uniunii Europene trebuie să facă acest pas. Nu mai există niciun motiv tehnic să amânăm deschiderea negocierilor pe clustere. Republica Moldova este pregătită, lucru confirmat și de cel mai recent raport al Comisiei Europene privind extinderea”, a declarat Siegfried Mureșan.

„Cetățenii Republicii Moldova au votat pro-european la ultimele cinci alegeri generale consecutive, în speranța unui viitor în Uniunea Europeană și cu încrederea că partenerii europeni vor fi alături. Trebuie să le confirmăm această încredere. În plus, avansarea procesului de integrare este și în interesul Uniunii Europene. Amânarea următorului pas în procesul de negociere nu-i ajută decât pe inamicii Uniunii Europene”, a mai spus eurodeputatul.

În același timp, declarația cere Comisiei Europene să ofere mai mult sprijin Republicii Moldova în atragerea fondurilor europene din Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro.

„Am adoptat anul acesta cel mai mare instrument european de sprijin din istoria Republicii Moldova: 1,9 miliarde de euro pentru ca țara să se modernizeze, să se apropie de standarde europene și să crească nivelul de trai pentru oameni. 289 de milioane de euro au fost disbursați până acum din acest buget. Noi considerăm că atragerea acestor fonduri trebuie accelerată, iar următoarele tranșe să vină cât mai repede, pentru ca oamenii să simtă mai mult și mai rapid beneficiile acestor investiții și reforme. De aceea, cerem Comisiei Europene să se implice mai mult în a ajuta Moldova să implementeze planul și să atragă fondurile”, a mai spus Mureșan.

Nu în ultimul rând, europarlamentarii şi deputații susțin, în declarație, necesitatea întăririi siguranței Republicii Moldova în fața agresiunii externe, în special dinspre Federația Rusă.

„Rusia a încercat să influențeze alegerile din Moldova și să stopeze parcursul european al țării și a eșuat. Dar riscurile de securitate rămân și vor crește din nou. Pe măsură ce Moldova va avansa pe drumul aderării, Rusia va încerca și mai mult să stopeze acest parcurs. De aceea, cerem ca Moldova să fie implicată în măsurile comune în domeniul apărării pe care le luăm la nivel european. Uniunea Europeană este sigură doar dacă Moldova este sigură”, a adăugat europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Citiți și Siegfried Mureșan: Republica Moldova devine din ce în ce mai atractivă pentru investiții, cooperare și prezență diplomatică

Într-un interviu acordat luna trecută pentru CaleaEuropeană.ro, Mureșan a declarat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv realist în următorii ani, în condițiile în care Chișinăul a demonstrat progrese constante în modernizare și reforme, iar sprijinul politic european este covârșitor.

Eurodeputatul a explicat că, potrivit planificării actuale, Republica Moldova ar urma să primească fonduri de preaderare începând cu 1 ianuarie 2028, iar după aderare să aibă acces la fondurile structurale și agricole, la fel ca toate statele membre.

Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) a Parlamentului European a adoptat, miercuri, propunerea de regulament privind crearea credențialelor digitale de călătorie, un sistem menit să reducă timpii de așteptare la frontierele externe ale UE și să eficientizeze controalele atât pentru călători, cât și pentru autorități.

Mandatul de negociere urmează să fie anunțat în sesiunea plenară din 15–18 decembrie, urmând ca negocierile cu statele membre să înceapă dacă nu vor exista obiecții.

Cum va funcționa noul sistem de credențiale digitale

Propunerea permite călătorilor — cetățeni ai UE sau ai țărilor terțe — să creeze credențiale digitale pe baza documentului lor de identitate (pașaport biometric sau carte de identitate emisă în UE). Aceste date ar putea fi transmise în avans autorităților de frontieră, care vor efectua verificări preliminare privind validitatea documentelor sau dreptul de intrare, reducând semnificativ timpul de control la frontieră.

Credențialele vor putea fi stocate într-o aplicație europeană de călătorie, iar utilizarea sistemului va fi voluntară. Călătorii vor trebui totuși să prezinte documentul fizic la trecerea frontierei. Autoritățile vor fi obligate să accepte formatul digital odată ce sistemul devine operațional.

Cei care solicită un nou document de identitate vor putea obține credențiale digitale gratuit.

Protecția datelor: reguli mai stricte propuse de eurodeputați

Pentru a garanta un nivel ridicat de protecție a datelor personale, eurodeputații propun o serie de modificări importante:

• doar persoanele cu vârsta de peste 16 ani vor putea utiliza sistemul;
• datele călătorilor vor trebui șterse imediat din bazele naționale după trecerea cu succes a frontierei (sau în maximum 24 de ore în cazul refuzului intrării);
• cetățenii care nu folosesc aplicația digitală nu trebuie discriminați;
• consimțământul poate fi retras în orice moment, fără consecințe negative;
• aplicația trebuie să protejeze implicit confidențialitatea utilizatorilor („privacy by default”).

Interoperabilitate cu sistemele europene de control la frontieră

Noul sistem va funcționa împreună cu infrastructura digitală existentă la nivelul UE:

• Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) — pentru cetățenii țărilor terțe care călătoresc în spațiul Schengen pentru perioade scurte;
• ETIAS, sistemul de autorizare pentru călătorii din țările fără viză, programat să fie operațional în ultimul trimestru al anului 2026.

Cei care trebuie oricum să trimită date către EES sau ETIAS vor putea accelera procedurile dacă transmit informațiile în avans prin aplicația europeană.

LIBE cere ca sistemul să devină funcțional la 18 luni după intrarea în vigoare a regulamentului, mult mai devreme decât termenul propus inițial de Comisia Europeană, respectiv în 2030.

Textul care reprezintă poziția Parlamentului European a fost adoptat cu 42 voturi pentru, 13 împotrivă și 17 abțineri.

Mandatul de negociere va fi anunțat în plenul din decembrie, iar în lipsa obiecțiilor, negocierile interinstituționale vor putea începe.

Potrivit Comisiei Europene, în 2023 au fost înregistrate 593 milioane de treceri la frontierele externe ale spațiului Schengen. Creșterea volumului de călători, combinată cu necesitatea verificărilor manuale în bazele de date, a dus la timpi mari de așteptare, o problemă pe care noul sistem digital își propune să o atenueze.