Finlanda a aprobat joi construirea gazoductului Nord Stream 2, care va lega Rusia de Uniunea Europeană prin Germania, după ce guvernul de la Helsinki și-a dat acceptul pentru utilizarea zonei sale economice exclusive de către Gazprom, informează gigantul rus într-un comunicat.
Autorizația pentru o porțiune offshore de 374 de kilometri care trece prin zona economică exclusivă finlandeză în afara apelor teritoriale ale țării a fost eliberată de Ministerul afacerilor economice și muncii din Finlanda.
În Finlanda, Nord Stream 2 AG trebuie să obțină două autorizații pentru construirea și exploatarea conductei de gaz în zona economică exclusivă finlandeză. Al doilea permis va fi acordat în temeiul Legii apei și se așteaptă o decizie în următoarele săptămâni.
Compania a primit deja toate permisele necesare în Germania, în condițiile în care Berlinul a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream 2 pe 27 martie. Procedurile naționale de autorizare din celelalte trei țări de-a lungul rutei – Suedia, Rusia și Danemarca – se desfășoară conform planului, mai precizează Gazprom.
Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei.
Construcția Nord Stream 2 va crește livrările de gaz rusesc către UE cu 6%
Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.
Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.
În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%.
Polonia, țările baltice și SUA critică proiectul. Comisia Europeană solicitase încă de anul trecut mandat de negociere
Polonia, dar și statele baltice, au criticat proiectul care face legătura între Rusia și Germania catalogându-l drept ”o problemă politică, o mare amenințare”.
Poziția lor este împărtășită și de Statele Unite, care au avertizat că proiectul reprezintă o amenințare la adresa securității energetice a Europei și nu va face decât să sporească dependența energetică a Europei de gazul rusesc, transformându-se astfel într-un instrument de presiune politică.
Pe de altă parte, Comisia Europeană, care a cerut țărilor UE mandat pentru negocierea construcției Nord Stream 2, propune o extindere a regulilor privind piața internă a energiei din Uniunea Europeană pentru a acoperi și conductele de gaz offshore, cum este cazul gazoductului Nord Stream 2.
.
