Connect with us

#RO2019EU

Eugen Teodorovici, despre noul pachet legislativ privind cerințele de capital: Datorită noilor norme, capitalizarea băncilor se va îmbunătăți, acestea fiind mai bine pregătite pentru a rezista la turbulențele de pe piață

Published

on

Riscurile în sectorul bancar vor fi mai reduse, iar capacitatea băncilor de a face față unor potențiale șocuri va fi consolidată începând cu 2021, datorită unui pachet legislativ adoptat astăzi de Consiliul Uniunii Europene. 

Pachetul aduce legislației privind cerințele de capital (Regulamentul nr. 575/2013 și Directiva 2013/36/UE) modificări care consolidează pozițiile de capital și de lichiditate ale băncilor și întărește cadrul de redresare și de rezoluție a băncilor aflate în dificultate (Directiva 2014/59/UE și Regulamentul nr. 806/2014).

,,Astăzi am adoptat un element central al agendei de reformă financiară a Europei. Este o piatră de temelie în aprofundarea uniunii economice și monetare. De asemenea, aliniază UE la angajamentele sale internaționale. Ca urmare a introducerii unor măsuri-cheie, cum ar fi indicatorul obligatoriu al efectului de levier pentru toate băncile și o „capacitate totală de absorbție a pierderilor” pentru cele mai mari instituții, capitalizarea băncilor se va îmbunătăți, acestea fiind mai bine pregătite pentru a rezista la turbulențele de pe piață”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor al României, statul care deține în prezent președinția Consiliului.

Propunerile pun în aplicare reformele convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008, în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor rămase la adresa stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Pachetul include, în special, următoarele măsuri-cheie:

  • o cerință privind indicatorul efectului de levier pentru toate instituțiile, precum și un amortizor pentru indicatorul efectului de levier pentru toate instituțiile de importanță sistemică globală;
  • o cerință de finanțare stabilă netă;
  • un nou cadru privind riscul de piață în scopuri de raportare, inclusiv măsuri de reducere a cerințelor de raportare și publicare și de simplificare a normelor privind riscul de piață și lichiditatea pentru băncile mici și cu un grad redus de complexitate, pentru a asigura un cadru proporțional pentru toate băncile din interiorul UE;
  • cerința ca instituțiile din țări terțe care desfășoară activități semnificative în UE să aibă o întreprindere-mamă din UE intermediară;
  • o nouă cerință privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (TLAC) pentru instituțiile de importanță sistemică globală;
  • reguli de subordonare consolidate privind cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL) pentru instituțiile de importanță sistemică globală (G-SII) și alte bănci mari;
  • o nouă competență privind moratoriul pentru autoritatea de rezoluție.

Pachetul bancar include, de asemenea, o serie de măsuri specifice care răspund particularităților UE, cum ar fi stimulentele pentru investiții în infrastructuri publice și în IMM-uri sau un cadru al riscului de credit care să faciliteze eliminarea creditelor neperformante.

Legislația ar trebui să intre în vigoare spre finele lunii iunie, însă majoritatea noilor norme se vor aplica începând cu jumătatea anului 2021.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Consiliul UE, prezidat de România, l-a numit pe vicepremierul Viorel Ștefan în funcția de membru la Curtea de Conturi Europeană, deși Parlamentul European a respins propunerea printr-un vot consultativ

Published

on

© Guvernul României

Consiliul Uniunii Europene a numit marţi în funcţie un nou membru la Curtea de Conturi Europeană (ECA): vicepremierul României, Viorel Ştefan, care îl va înlocui pe George Pufan, al cărui mandat urmează să expire, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Mandatul lui Viorel Ştefan va începe la 1 iulie 2019 şi se va încheia la 30 iunie 2025. Amintim faptul că luna trecută, în ultima sesiune plenară a Parlamentului European din acest mandat, eurodeputații au respins candidatura vicepremierului Viorel Ștefan pentru Curtea Europeană de Conturi, cu 372 de voturi împotrivă și 222 pentru, însă votul europarlamentarilor în această chestiune are caracter consultativ.

Tot marţi, Ivana Maletic, din Croaţia, a primit un mandat ce va începe la 15 iulie 2019 şi se va încheia la 14 iulie 2025. Aceasta îl va înlocui pe Neven Mates, membrul croat al cărui mandat expiră.

În conformitate cu tratatul, membrii trebuie să îşi exercite îndatoririle în deplină independenţă şi în interesul general al Uniunii Europene.

Consiliul a luat aceste decizii pe baza propunerilor formulate de statele membre din care aceştia provin şi după consultarea Parlamentului European.

Colegiul membrilor, prezidat de Klaus-Heiner Lehne, preşedintele Curţii de Conturi Europene, se va reuni în noua sa componenţă pentru a stabili atribuţiile specifice care vor reveni celor doi noi membri. Ivana Maletic şi Viorel Ştefan vor depune jurământul în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene la o dată ulterioară, se arată în comunicatul instituţiei. 

Continue Reading

#RO2019EU

Comisia Europeană salută o ”decizie istorică” a Consiliului UE adoptată în timpul Președinției române: Zece produse din plastic de unică folosință vor fi interzise din 2021

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Comisia Europeană a salutat marți decizia istorică a Consiliului Uniunii Europene privind interzicerea, din 2021, a anumitor produse din plastic de unică folosință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro care amintește că aceste măsuri ambițioase au fost propuse de executivul european cu scopul de a reduce deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă care introduce noi restricții pentru anumite materiale plastice de unică folosință și prin care UE își consolidează măsurile de combatere a poluării cu materiale plastice. Decizia Consiliului UE, prezidat de România, urmează votului din Parlamentul European din luna martie, când 560 eurodeputați au votat în favoarea acestui acord.

”Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”, a afirmat, în context, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

– o interdicție începând cu anul 2021 privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;

– măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;

– scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;

– un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri: interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare; dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei; obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Este oficial: Produsele de plastic de unică folosință vor dispărea până în 2021, în baza noilor măsuri de combatere a poluării adoptate de UE

Published

on

Noile restricții pentru anumite materiale plastice de unică folosință au fost adoptate astăzi de Consiliul UE, reprezentând etapa finală a procedurii legislative inițiată prin prezentarea unei propuneri de către Comisia Europeană în această perioadă, anul trecut, potrivit unui comunicat. Astfel, UE își consolidează măsurile de combatere a poluării cu materiale plastice.

Directiva privind materialele plastice de unică folosință se bazează pe legislația existentă a UE în materie de deșeuri, dar o depășește prin faptul că stabilește norme mai stricte pentru acele tipuri de produse și de ambalaje care se află printre primele zece articole poluante ca frecvență a apariției pe plajele europene.

Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosință pentru care există alternative. În plus, sunt introduse măsuri specifice de reducere a utilizării produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzător.

Produsele din plastic de unică folosință sunt fabricate integral sau parțial din materiale plastice și, de regulă, sunt destinate a fi utilizate doar o dată sau pentru o perioadă scurtă înainte să fie aruncate.

Unul dintre principalele obiective ale acestei directive este reducerea cantității de deșeuri de plastic pe care le generăm. Conform noilor norme, până în 2021 vor fi interzise, printre produsele din plastic de unică folosință, farfuriile, tacâmurile, paiele, bețele pentru baloane și bețișoarele pentru urechi.

Statele membre au convenit să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029, iar sticlele din plastic vor trebui să conțină, până în 2025, cel puțin 25% material reciclat, iar până în 2030 cel puțin 30%.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending