Connect with us

Eugen Tomac

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Respingerea aderării României la spațiul Schengen reprezintă cea mai mare umilință la care suntem supuși în calitate de stat membru al Uniunii Europene, a declarat joi europarlamentarul Eugen Tomac, după ce Consiliul JAI a respins, prin veto-urile Austriei și Olandei, aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație.

“O umilință pe care nu o meritam. Astăzi se demonstrează cât se poate de limpede că în Uniunea Europeană regulile pot fi călcate în picioare chiar și de cei care ne dau lecții de loialitate față de valorile europene. Este cea mai mare umilință la care suntem supuși în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Poate acum va înțelege Parlamentul, Guvernul și, evident, Președintele României că relația cu Uniunea Europeană nu se rezumă doar la subvenții și drept de muncă în alte state. A conta în Europa înseamnă să faci politică europeană, nu să stai la ușă și să aștepți să decidă alții pentru tine. Personal, mă simt vinovat chiar dacă atât eu, cât și majoritatea colegilor mei din Parlamentul European, indiferent de partidul din care provin, au muncit mult pentru a reuși; drept urmare toate demersurile legate de Schengen au fost votate. Nu meritam această lecție cinică, însă nici nu trebuie să ne resemnăm. Decizia de astăzi doare și este nemeritată. Însă locul nostru este în Uniunea Europeană, locul nostru este în Schengen și vom reuși!”, a scris Tomac, pe Facebook.

 

 

Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda.

Potrivit surselor citate, Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

Croația a primit sprijinul unanim al Consiliului pentru afaceri interne și justiție. “La 1 ianuarie 2023 devenim membru al spațiului Schengen”, a afirmat premierul croat, Andrej Plenkovic, într-o postare pe Facebook.

Într-o declarație de presă comună, ministrul ceh de interne Vít Rakusan și comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, au salutat acceptarea Croației și și-au exprimat regretul că Bulgaria și România, deși respectă condițiile de aderare, nu au fost primite în spațiul Schengen.

 

Reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles este istorică pentru România, fiind pentru prima dată, în cei 15 ani de când țara noastră a aderat la UE și în cei 11 de când îndeplinește condițiile tehnice, când Bucureștiul a solicitat o discuție și un vot privind aderarea la spațiul de liberă circulație.

Anterior acestor informații au fost prezentate noi scenarii aflate pe masa tratativelor, care în cazul României ar presupune o eventuală intrare în spațiul Schengen la data de 24 martie pentru frontierele aeriene și pentru 26 octombrie pentru frontierele terestre. De asemenea, un alt scenariu propunea ca România să adere la Schengen în primăvara anului viitor cu toate frontierele.

Sosind joi la această reuniune crucială, ministrul român de interne, Lucian Bode, a subliniat mandatul său este unul clar, acela de a “solicita vot pentru aderarea României la Schengen”.

În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație.

Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a afirmat că este pentru prima dată din 2011 când avem oportunitatea să avem un nou impuls în ceea ce priveşte România şi Bulgaria şi mă aştept să avem un drum clar pentru ambele ţări către Schengen.

Însă, ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eugen Tomac invită românii să ceară despăgubiri Austriei privind refuzarea aderării României la Schengen și cere Comisiei Europene să demareze o anchetă privind importurile Austriei din Rusia, care ignoră sancțiunile UE

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac a anunțat marți o nouă acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind refuzul Austriei pentru aderarea României la Schengen, invitând persoanele juridice din România să se alăture pentru a cere despăgubiri guvernului de la Viena, în urma îngrădirii accesului la piața unică europeană.

Liderul PMP a prezentat, într-o conferință de presă susținută la sediul PMP, evoluția demersurilor întreprinse la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE în cazul refuzului Consiliul JAI de a accepta intrarea României în spațiul Schengen.

El a criticat puternic atitudinea Austriei, subliniind că a sesizat Comisia Europeană, căreia i-a solicitat să demareze o anchetă privind ignorarea de către guvernul de la Viena a politicii de sancțiuni împotriva Rusiei.

În acest context plin de provocări, cu război la frontierele României, accesul nostru în spațiul Schengen ar fi consolidat Uniunea Europeană, care a introdus 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Aceste sancțiuni sunt create pentru a slăbi baza economică a Rusiei și pentru a reduce capacitatea acesteia de a purta război. Însă nu toate statele s-au aliniat acestei poziții. Conform datelor oficiale pe care le-am obținut de la Eurostat, care și-a actualizat recent rapoartele pentru anul 2022, putem observa că, deși tendința la nivelul UE este de a reduce semnificativ schimburile comerciale cu Rusia, în cazul Austriei situația este total diferită”, a spus Tomac.

Potrivit datelor citate de eurodeputatul român, valoarea produselor importate în Austria din Rusia pentru ultimii ani arată astfel: 2019: 2,078,626,366 €; 2020: nu există date oficiale Eurostat; 2021: 3,692,264,161 € (creștere cu 77,6%); 2022: 7,333,072,139 € (creștere de 252% față de 2019 și de 98,53% față de 2021).

“În aceste condiții, practic, Austria și-a dublat cifra de schimburi economice cu bunuri importate din Rusia de la începerea războiului. Putem spune, practic, că Viena alimentează zilnic regimul criminal de la Moscova cu peste 20 milioane de euro, măsură care este în contradicție totală cu politica de sancțiuni a UE. În aceste condiții, am sesizat Comisia Europeană și am cerut să fie demarată o anchetă, astfel încât Guvernul de la Viena să explice de ce ignoră politica de sancțiuni împotriva Rusiei și sabotează Uniunea Europeană”, a subliniat Eugen Tomac.

 

Eurodeputatul a mai explicat că această nouă acțiune permite deschiderea posibilității “ca și persoanele juridice române să se poată alătura procesului” și să ceară astfel despăgubiri Austriei, „pentru că le este interzis accesul la piața liberă din Europa”. 

“Orice companie românească care se consideră discriminată pentru că nu are acces pe Piața Unică Europeană se poate alătura acestui proces și poate cere despăgubiri Austriei.n Acest nou proces le prsoanelor juridice din România să se alături acestui demers și să ceară despăguviri pentru faptul că le este îngrădit accesul pe Piața Unică Europeană. Nouă ne sunt îngrădite două libertăți fundamentale ale Uniunii Europene. (…) Pentru că asistăm la un abuz de putere, consider că toți cei care se simt discriminați au posibilitatea să își caute dreptatea alături de noi”, a subliniat Eugen Tomac, explicând faptul că Piața Unică Europeană este definită de patru libertăți: libertatea de circulație a cetățenilor, cea a bunurilor, serviciilor și capitalului.

 

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac: Parlamentul European a omagiat victimele regimului stalinist. Au fost rostite și numele românilor din Basarabia deportaţi în Siberia şi Kazahstan

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Parlamentul European a adus miercuri un omagiu tuturor victimelor regimului stalinist deportate din teritoriile anexate la URSS după Pactul Ribbentrop-Molotov.

”La iniţiativa colegilor din ţările baltice, au fost rostite numele a peste 2700 de lituanieni, letoni, estonieni sau români din Basarabia deportaţi în Siberia şi Kazahstan”, a scris eurodeputatul Eugen Tomac pe pagina sa de Facebook, evocând evenimentul comemorativ de la Strasbourg.

Lista celor pomeniţi a fost deschisă de către Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European.

”Avem obligaţia să nu-i uităm niciodată pe oamenii nevinovaţi care au fost omorâţi, deportaţi sau aruncaţi în închisoare pentru simplul fapt că nu şi-au dorit să devină cu forţa cetăţeni ai URSS”, a scris Eugen Tomac.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac a depus petiția prin care cere Parlamentului European să intervină în procesul deschis la CJUE pentru acceptarea României în Schengen

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a depus la Bruxelles petiția prin care solicită Parlamentului European să intervină, din calitate de reclamant privilegiat, în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului Uniunii Europene, ca urmare a opoziției Austriei și Olandei față de aderarea României la spațiul Schengen.

”Pentru că doar determinarea noastră, a românilor, ne poate face dreptate, am mai făcut un pas în demersul pe care l-am inițiat la Curtea de Justiție a UE în chestiunea Schengen. Ieri am depus, la Bruxelles, petiția prin care cerem Parlamentului European să intervină, în calitate de reclamant privilegiat, în procesul pe care l-am deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, a precizat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a depus împreună cu documentele necesare și dovada celor peste 50.000 de semnături adunate în favoarea acestei inițiative.

”Parlamentul European, în calitate de reclamant privilegiat, are forța necesară pentru a ne ajuta să câștigăm acest proces atât de important pentru noi. Nu am fost singur. I-am avut alături, în mod simbolic, pe toți cei peste 50.000 de români care au semnat petiția. Le mulțumesc tuturor și fiecăruia în parte”, a completat eurodeputatul.

El le-a mulțumit colegilor din Partidul Mișcarea Populară pentru ”efortul și mobilizarea din ultimele luni. Îi mulțumesc și colegului meu, europarlamentarului Vlad Botoș pentru că a fost ieri alături de noi”.

”România merită în Schengen și sunt convins că vom reuși să ne câștigăm acest drept ce ne-a fost refuzat timp de aproape 12 ani!”, a conchis Eugen Tomac.

Întrucât consideră că României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care nu anulează însă demersurile diplomatice.

Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.

România trebuie să intre în spațiul Schengen cât mai curând posibil, anul acesta, a fost răspunsul oferit recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrisorii înaintate de Eugen Tomac.

Tot recent, Comisia Europeană a prezentat cel de-al doilea raport privind starea Schengen în care a solicitat din nou Consiliului Uniunii Europene să ”consolideze în continuare unitatea europeană” prin acceptarea aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Raportul va servi drept bază pentru discuțiile politice și pentru orientarea în cadrul Consiliului Schengen din 8 iunie 2023.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Financial Times: R. Moldova sfidează Rusia și va semna un pact de securitate cu UE, care prevede inclusiv exerciții militare și achiziții de arme

CONSILIUL UE1 hour ago

Statele UE iau în calcul un “cod etic” pentru influenceri pe rețele sociale pentru a sprijini impactul pozitiv al acestora și a combate potențialul dăunător

U.E.2 hours ago

Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare

CONSILIUL UE4 hours ago

Este important ca mobilitatea sa devină parte integrantă a oricărei rute de educație și formare, a subliniat ministra Ligia Deca în cadrul reuniunii Consiliului Educație

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Netanyahu evidențiază strânsa relație de prietenie dintre România și Israel într-o intervenție online în Parlament

CHINA5 hours ago

SUA combat practicile neloiale ale Chinei cu o majorare a tarifelor vamale pentru mai multe bunuri importate din această țară. Washington impune taxe de 100% pentru vehiculele electrice din China

ENGLISH5 hours ago

The Dean of the Harvard School of Dental Medicine is attending the 21st International Congress of Dental Esthetic in Bucharest

COMUNICATE DE PRESĂ5 hours ago

Decanul Facultății de Stomatologie a Universității Harvard participă, la București, la cea de-a 21-a ediție a Congresului Internațional de Estetică Dentară

ROMÂNIA6 hours ago

Vila Minovici și Turnul Chindiei din București, incluse în colecția paneuropeană de bunuri culturale 3D lansată de CE

CONSILIUL UE6 hours ago

Consiliul UE adoptă Pactul privind migrația și azilul, un set de norme care asigură o repartizare echitabilă a sarcinilor între statele membre și proceduri eficiente și uniforme în domeniu

ROMÂNIA1 day ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL6 days ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO7 days ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO2 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20242 weeks ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL3 weeks ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA3 weeks ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

Trending