Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a deschis o acţiune împotriva Consiliului Uniunii Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu scopul de a constata nelegalitatea deciziei Consiliului JAI prin care a fost respinsă aderarea României la spațiul Schengen
Eurodeputatul a explicat, într-o postare pe Facebook, de ce a luat decizia de a acţiona în instanţă Consiliul UE la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
”Pentru că suntem toţi cetăţeni europeni cu drepturi egale. Pentru că niciun stat nu are dreptul să sfideze Tratatele UE. Pentru că nimeni nu are dreptul să refuze un drept câştigat de peste 20 de milioane de cetăţeni europeni. Pentru că este obligaţia noastră să luptăm pentru Dreptate, Demnitate şi Libertate. Pentru că România merită în Schengen”, a afirmat el, într-un video publicat pe pagina sa de Facebook.
Tomac cere instanței UE să constate nelegalitatea deciziei prin care Consiliul JAI a respins, pe data de 8 decembrie 2022, aderarea României la spațiul Schengen.
Eurodeputatul român explică faptul că acţiunea sa nu opreşte procesul de negociere a României cu Austria şi nici al Bulgariei cu Olanda.
”El doar va scoate în evidenţă lipsa de loialitate a unor guverne şi instituţii europene faţă de Tratat şi legislaţia europeană” şi ”va obliga Consiliul Uniunii Europene să adopte decizia corectă de acces al României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, proces amânat nejustificat de mai bine de 12 ani”, a mai adăugat europarlamentarul.
Tomac susţine că decizia a fost luată după consultarea cu jurişti din mai multe state.
Potrivit acestuia, există o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de Austria și de Olanda în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie:
- Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, protocolul 1, art. 4 alin. (2);
- Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE);
- Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE);
- Principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE);
- Principiul nediscriminării (art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene).
Săptămâna trecută, eurodeputatul PPE a solicitat premierului Nicolae Ciucă, printr-o scrisoare deschisă, să ”demareze procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos” cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, evocând aceleași dispoziții legale.
La Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen.
Între timp, Comisia Europeană a prezentat noul său plan de intensificare a returnării migranților în țările din afara Uniunii Europene.
Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Mai mult, în contextul presiunilor migratorii, premierul olandez Mark Rutte și cancelarul Austriei Karl Nehammer au evocat o opoziție privind extinderea spațiului Schengen, însă Haga a asigurat că susține ferm România în efortul de aderare la Schengen.
