Într-o epocă în care mediile de lucru se schimbă rapid, europenii consideră învățământul și formarea profesională (VET) o cale rapidă către oportunități de angajare atractive și bine remunerate.
Un sondaj special Eurobarometru relevă că 85 % dintre europeni sunt de acord că învățământul și formarea profesională oferă competențe tehnice relevante pentru locurile de muncă.
Majoritatea respondenților consideră, de asemenea, că învățământul și formarea profesională generează oportunități reale de angajare (82 %), cu locuri de muncă bine remunerate (66 %).
Peste jumătate dintre respondenți afirmă că principalul motiv pentru care oamenii aleg acest timp de formare este acela de a începe să lucreze și să câștige bani mai repede.
Învățământul și formarea profesională combină învățarea practică și teoretică pentru a le oferi cursanților competențele practice și calificările necesare pe piața muncii.
„Acest sondaj confirmă ceea ce știm de mult timp: formarea profesională funcționează. Europenii o consideră o cale către locuri de muncă bine plătite și cariere cu perspective de viitor – iar datele le susțin punctul de vedere, absolvenții de formare profesională înregistrând rezultate solide în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Viitoarea noastră strategie privind învățământul și formarea profesională se va baza pe aceste fundamente pentru a stimula competitivitatea Europei și a deschide porțile pentru cursanții de pe întreg continentul”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru viitor.
Sondajul arată că 73 % dintre europeni consideră că acest tip de pregătire oferă o învățare de înaltă calitate, asigurată de profesori competenți (79 %) și susținută de o infrastructură modernă (78 %). Posibilitățile de acces la învățământul superior (67 %) și programele de studii în străinătate (64 %) sporesc și mai mult atractivitatea învățământului și formării profesionale.
Europenii aleg formarea profesională sub influența unor factori precum oportunitățile de angajare și veniturile potențiale (53 %), sfaturile familiei (35 %) și sfaturile profesorilor sau consilierilor (28 %).
Cu toate acestea, potrivit respondenților, învățământul și formarea profesională nu poate compensa competențele generale care se dobândesc de obicei în școală. Jumătate dintre respondenți consideră că programele de învățământ și formare profesională nu reușesc să transmită competențe de bază, precum alfabetizarea și competențele digitale, sau competențe transversale, cum ar fi comunicarea și gândirea critică.
Stereotipurile de gen limitează, de asemenea, potențialul învățământului și formării profesionale, întrucât 71 % dintre respondenți sunt de acord că femeile sunt adesea încurajate să aleagă învățământul general în detrimentul disciplinelor tehnice.
Un nou raport publicat astăzi subliniază rolul învățământului și formării profesionale (VET) în combaterea deficitului de forță de muncă și a lacunelor în materie de competențe, precum și măsurile puse în aplicare de statele membre.
Raportul arată că UE a atins două obiective-cheie: 66 % dintre absolvenții recenți ai programelor de învățământ și formare profesională au beneficiat de formare la locul de muncă (depășind obiectivul de 60 %), în timp ce 80,2 % dintre absolvenții de învățământ și formare profesională sunt angajați (aproape de obiectivul de 82 %).
În timp ce țări precum Olanda (95,4 %), Franța (93,2 %) și Germania (93,0 %) depășesc deja cu mult obiectivele privind învățarea prin muncă, altele — precum România (9,1 %), Cehia (15,2 %) și Italia (22,0 %) — rămân cu mult sub nivelul de referință.

Pentru a valorifica pe deplin potențialul VET și a răspunde cererii tot mai mari de lucrători formați în cadrul învățământului și formării profesionale, raportul solicită extinderea formării cadrelor didactice, aprofundarea colaborării cu mediul de afaceri, sporirea mobilității în scopul învățării pentru cursanții din cadrul VET și remedierea lacunelor de competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, precum și a competențelor de bază.




