Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că producători germani din industria auto au decis, în ultimele zile, să își relocheze activitatea în România datorită costurilor mai reduse.

„Faptul că avem gaz ieftin contează enorm și, de aceea, ne gândim la soluții pentru a menține pentru mai mult timp prețul plafonat la gaze. Nu doar pentru economie, ci și pentru populație”, a transmis prim-ministrul.

De asemenea, Marcel Ciolacu a precizat că se observă deja investițiile în producția de energie, cu aproape 2.000 de megawați noi, dintre care aproape jumătate provin de la prosumatori.

„Fondul de Mediu anunță acum că alți 20 de mii de beneficiari pot instala panouri fotovoltaice cu bani de la stat, câte 30 de mii de lei pentru fiecare proiect”, a mai spus Ciolacu.

Citiți și: Premierul Marcel Ciolacu anunță că atragerea investițiilor străine reprezintă o prioritate pentru acest an: Săptămâna viitoare, voi discuta cu șefii unor mari fonduri de investiții americane

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) este o instituție publică sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, finanțată integral din venituri proprii, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005. AFM gestionează Fondul pentru Mediu, un instrument esențial pentru susținerea proiectelor de protecție a mediului și pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în materie de schimbări climatice.

România, prin Ministerul Afacerilor Externe, ”condamnă cu fermitate atacul iresponsabil al forțelor ruse” care a avut loc joi, când ”două drone rusești purtătoare de material explozibil au încălcat spațiul aerian și au căzut pe teritoriul României în apropierea frontierei cu Ucraina”.

Potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro, însărcinatul cu afaceri al Federației Ruse la București a fost convocat de urgență la sediul Ministerului Afacerilor Externe pentru a-i fi comunicată ”condamnarea fermă a violării repetate a spațiului aerian al României de către vehicule fără pilot ale forțelor militare Ruse care reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional de către un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU”.

Ministerul român al Afacerilor Externe ”a subliniat că aceste atacuri ilegale și iresponsabile trebuie să înceteze, România rezervându-și dreptul să ia măsurile de răspuns care se impun”.

MAE reamintește că ”aceste acțiuni sunt parte inseparabilă a agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, care de aproape trei ani generează riscuri de securitate pentru întreaga regiune a Mării Negre și a Flancului Estic al Alianței Nord Atlantice”.

MApN și MAE au informat asupra acestui nou incident structurile aliate și rămân în contact permanent cu acestea.

Citiți și: Drone rusești prăbușite pe teritoriile României și R. Moldova. Maia Sandu pledează pentru modernizarea Armatei Naționale

Potrivit unui comunicat al MApN, o echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne au efectuat joi investigații în două zone de pe teritoriul național, în proximitatea frontierei româno-ucrainene, unde au fost descoperite fragmente rezultate în urma impactului unor drone de tip Geran 1/2, folosite de Federația Rusă în atacurile executate asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.

Prima zonă în care au fost descoperite fragmente de dronă a fost localizată în apropierea frontierei, la aproximativ 5 km vest de localitatea Reni din Ucraina, la mai puțin de 1.000 m de malul stâng al Dunării.

A doua zonă de impact pe teritoriul național a fost descoperită tot în proximitatea frontierei, într-un punct situat la 500 m de malul fluviului, la o distanță de circa 5 km sud de localitatea Reni, unde, de asemenea, au fost găsite resturile unei drone.

În urma cercetărilor realizate la fața locului a fost stabilit că ambele drone au avut la bord încărcături explozive, care s-au distrus la impactul cu solul.

Ambele locații se află în afara ariilor locuite, nefiind afectate elemente de infrastructură de pe teritoriul național. Echipa de investigatori a ridicat probe de la cele două locații.

Amintim că România depune eforturi pentru a-și spori capabilitățile de apărare a spațiului aerian. O dovadă a acestui fapt este că țara noastră se află în proces de achiziționare a două sisteme de radar Sentinel de la SUA pentru detecția timpurie a dronelor cu care Rusia atacă Ucraina în apropierea graniței.

NATO a transmis joi prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.

James Appathurai, asistent al secretarului general al NATO pentru război hibrid și cibernetic, a acordat un interviu pentru publicația EU Observer, intitulat “Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România îngrijorează NATO”.

Descriind modul în care Rusia a operat la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024 din România, James Appathurai a declarat că “operaţiunea Rusiei în România a fost o înșelăciune, o campanie amplă, pentru a afecta în secret scrutinul”.

“Cu toții am văzut în România au fost conturi de social media latente de mult timp, care au fost create acolo cu ani în urmă, activate, nu atribuite, dar folosite pentru a afecta rezultatul. (…) Bani plătiți unor micro-influenceri, oameni care au 2.000 de followeri, 100 de followeri, 5.000 de followeri, dar vreo 10.000, astfel încât, în timp ce povestesc despre cum se realizează machiajul sau orice altceva să introducă, de asemenea, o vorbă în sprijinul candidatului pro-rus.  Deci, aceasta este înșelăciune. Aceasta este o campanie îndelung pregătită pentru a afecta alegerile într-un mod ascuns”, a spus el.

James Appathurai, un diplomat canadian, lucrează în cadrul NATO de peste 25 ani, din 1998. În perioada 2004-2010 a fost purtător de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice, succedat pentru următorii 13 ani de românca Oana Lungescu.

Săptămâna trecută, într-un editorial intitulat “Agonia României“, fostul ambasador al SUA în România și la Uniunea Europeană, Mark Gitenstein, a avertizat asupra impactului major al interferenței Rusiei în alegerile din România și a subliniat necesitatea unor măsuri ferme pentru protejarea democrației.

Poziția NATO vine în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.

Evocând “arhitectura de securitate distrusă” de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, raportul constată cum “regimul lui Putin emite deja amenințări nucleare și lansează atacuri hibride agresive asupra țărilor europene, inclusiv interferențe electorale, așa cum s-a văzut recent în Moldova, Georgia și România“.

Documentul sugerează, de asemena, că o “victorie a Rusiei asupra Ucrainei ar încuraja Moscova să intensifice aceste atacuri și să își urmărească ambițiile imperiale în spațiul post-sovietic“.

În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.