Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Executivul European adoptă orientări adresate instanțelor naționale în ceea ce privește modul de tratare a informațiilor confidențiale ce pot fi divulgate

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind protecția informațiilor confidențiale de către instanțele naționale în cadrul procedurilor de asigurare a respectării legislației UE în materie de concurență la nivel privat.

Aceasta vine ca urmare a unei consultări publice specifice, lansată de Comisie la 29 iulie 2019, prin care părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile cu privire la proiectul de comunicare. Pe parcursul consultării publice, Comisia a primit contribuții de la diverse părți interesate care au confirmat necesitatea unor orientări suplimentare în ceea ce privește divulgarea elementelor de probă, se arată în comunicatul Executivului.

Directiva privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust ajută cetățenii și întreprinderile care sunt victime ale încălcării normelor antitrust ale UE să ceară despăgubiri.

În această privință, este probabil ca instanțele naționale să primească cereri de divulgare a elementelor de probă care conțin informații confidențiale. Conform Directivei privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust, statele membre trebuie să se asigure că instanțele naționale au competența de a dispune divulgarea acestor elemente de probă, cu condiția ca cererea pentru acordarea de despăgubiri să fie plauzibilă, elementele de probă solicitate să fie relevante, iar cererea de divulgare să fie proporțională. În cazul în care aceste condiții sunt îndeplinite, iar măsurile de protecție a informațiilor confidențiale sunt în vigoare, instanțele naționale pot dispune divulgarea probelor. În același timp, în conformitate cu Directiva privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust, statele membre trebuie să se asigure că instanțele naționale dispun de măsuri eficace de protejare a unor astfel de informații confidențiale.

Între legislațiile naționale pot exista diferențe în ceea ce privește accesul la informațiile confidențiale și protecția acestora. Este foarte important ca instanțele naționale să găsească un bun echilibru între dreptul reclamanților de a avea acces la informații relevante și dreptul uneia dintre părți de a-și proteja informațiile confidențiale.

Pentru a sprijini instanțele naționale în îndeplinirea acestei sarcini, Comisia a adoptat o comunicare prin care urmărește să ofere instanțelor naționale orientări practice în ceea ce privește selectarea unor măsuri de protecție eficace, luând în considerare, printre altele, circumstanțele specifice ale cazului, tipul de informații solicitate, amploarea informațiilor urmând a fi divulgate, părțile implicate și relațiile vizate, precum și eventualele sarcini administrative și implicații în materie de costuri.

Comunicarea prezintă o serie de măsuri (de exemplu expurgări, cercuri de confidențialitate, consultarea unor experți, audieri cu ușile închise) la care instanțele naționale pot recurge, în funcție de cadrul lor procedural, pentru a proteja informațiile confidențiale în contextul cererilor de divulgare atât pe parcursul procedurii, cât și după închiderea acesteia; comunicarea precizează, de asemenea, modul și momentul în care astfel de măsuri ar putea fi eficace.

Aceasta nu are un caracter obligatoriu pentru instanțele naționale și nu modifică normele procedurale aplicabile procedurilor civile în diferitele state membre.

Comunicarea poate fi consultată aici în toate limbile oficiale.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus miercuri noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligențe artificiale (IA) de încredere, prin îmbinarea primului cadru juridic privind IA cu un nou plan coordonat cu statele membre  care va garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, consolidând totodată adoptarea IA, precum și investițiile și inovarea în domeniul IA în întreaga UE.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, această abordare va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse.

”În ceea ce privește inteligența artificială, încrederea constituie o necesitate absolută, nu un element opțional. Odată cu adoptarea acestor norme de referință, UE va impulsiona elaborarea unor noi reguli la nivel mondial care să asigure că inteligența artificială este de încredere. Prin definirea standardelor, putem să deschidem calea către o tehnologie etică în întreaga lume și să ne asigurăm că UE își menține competitivitatea pe termen lung. Adaptate exigențelor viitorului și favorabile inovării, normele noastre vor interveni în cazurile în care este strict necesar: atunci când sunt în joc siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor UE”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Mesajul acesteia este dublat de cel transmis de comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

”Inteligența artificială reprezintă un mijloc, nu un scop în sine. Este prezentă în viața noastră de zeci de ani, însă în momentul de față a atins noi capacități, alimentate de puterea de procesare, oferind un potențial imens în domenii foarte diverse, cum ar sănătatea, transporturile, energia, agricultura, turismul sau securitatea cibernetică. Totodată, inteligența artificială implică o serie de riscuri. Propunerile prezentate astăzi au ca obiect să consolideze poziția Europei în calitate de pol mondial al excelenței în domeniul inteligenței artificiale, de la laborator la piață, să asigure faptul că, în Europa, inteligența artificială respectă valorile și normele noastre și să valorifice potențialul inteligenței artificiale pentru utilizare industrială”, a precizat acesta.

Datorită noului Regulament privind IA, europenii vor putea avea încredere în oportunitățile pe care le oferă IA. Normele proporționale și flexibile vor aborda riscurile specifice pe care le prezintă sistemele de IA și vor stabili cele mai înalte standarde pe plan mondial. 

Planul coordonat prezintă schimbările de politică și investițiile necesare la nivelul statelor membre pentru a consolida poziția de lider a Europei în dezvoltarea unei IA centrate pe factorul uman, durabile, sigure, favorabile incluziunii și de încredere.

Abordarea europeană privind o inteligență artificială de încredere

Noile norme vor fi aplicate direct în același mod în toate statele membre, pe baza unei definiții a IA adaptate exigențelor viitorului, și urmează o abordare bazată pe riscuri:

Risc inacceptabil: Comisia Europeană propune interzicerea sistemelor de IA considerate o amenințare clară la adresa siguranței, a mijloacelor de subzistență și a drepturilor persoanelor.

Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile de IA care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să își exercite liberul arbitru (de exemplu, jucării care utilizează asistența vocală încurajând un comportament periculos din partea minorilor) și sistemele care permit guvernelor să efectueze o evaluare a comportamentului social („social scoring”).

Risc ridicat: Sunt considerate ca prezentând un grad ridicat de risc sistemele în care tehnologia IA este utilizată în:

  • infrastructurile critice (de exemplu, transporturile), care ar putea pune în pericol viața și sănătatea cetățenilor;
  • formarea educațională sau profesională, care poate determina accesul la educație și traiectoria profesională a unei persoane (de exemplu, sistemul de notare utilizat în cadrul examenelor);
  • componentele de siguranță ale produselor (de exemplu, o aplicație a IA utilizată în chirurgia robotică);
  • ocuparea forței de muncă, gestionarea lucrătorilor și accesul la activități independente (de exemplu, software de selecție a CV-urilor pentru procedurile de recrutare);
  • serviciile publice și private esențiale (de exemplu, evaluarea bonității care îi împiedică pe cetățeni să aibă posibilitatea de a obține un împrumut);
  • activitatea de asigurare a respectării legii care poate aduce atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor (de exemplu, evaluarea fiabilității probelor);
  • gestionarea migrației, a azilului și a controlului la frontiere (de exemplu, verificarea autenticității documentelor de călătorie);
  • administrarea justiției și procesele democratice (de exemplu, aplicarea legii în cazul unui set concret de date factuale).

Înainte de a putea fi introduse pe piață, sistemele de IA care prezintă un grad ridicat de risc vor face obiectul unor obligații stricte, astfel încât să se asigure următoarele:

  • sisteme adecvate de evaluare și reducere a riscurilor;
  • calitatea ridicată a seturilor de date care alimentează sistemul, pentru a se reduce la minimum riscurile și rezultatele discriminatorii;
  • înregistrarea activității pentru a asigura trasabilitatea rezultatelor;
  • documentația detaliată care să furnizeze toate informațiile necesare privind sistemul și scopul acestuia, pentru ca autoritățile să poată evalua conformitatea sistemului în cauză;
  • informații clare și adecvate pentru utilizatori;
  • măsuri care să garanteze o supraveghere umană corespunzătoare, în vederea reducerii la minimum a riscului;
  • un nivel ridicat de robustețe, securitate și precizie.

În special, se consideră că toate sistemele de identificare biometrică la distanță prezintă un grad ridicat de risc și fac obiectul unor cerințe stricte. În principiu, este interzisă utilizarea lor în timp real în spații accesibile publicului în scopuri de asigurare a respectării legii. Sunt prevăzute câteva excepții limitate, strict definite și reglementate (cum ar fi utilizarea în cazurile în care este strict necesar pentru a căuta un copil dispărut, pentru a preveni o amenințare teroristă specifică și iminentă sau pentru a detecta, a localiza, a identifica sau a urmări în justiție persoane care au comis ori sunt suspectate că au comis infracțiuni grave). O astfel de utilizare este condiționată de obținerea unei autorizații din partea unui organism judiciar sau a unui alt organism independent și de termene adecvate, de acoperirea geografică și de bazele de date în care se efectuează căutări.

Risc limitat, și anume sistemele de IA care fac obiectul unor obligații specifice în materie de transparență: Atunci când utilizează sisteme de IA, cum ar fi roboții de chat, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că interacționează cu un aparat, astfel încât să aibă posibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză: fie să folosească în continuare respectivul sistem de IA, fie să renunțe la serviciile acestuia.

Risc minim: Propunerea legislativă permite utilizarea gratuită a unor aplicații cum ar fi jocurile video bazate pe IA sau filtrele antispam. Marea majoritate a sistemelor de IA se încadrează în această categorie. Proiectul de regulament nu intervine aici, întrucât aceste sisteme de IA prezintă doar un grad de risc minim sau nu prezintă niciun risc pentru drepturile sau siguranța cetățenilor.

În ceea ce privește guvernanța, Comisia propune ca autoritățile naționale competente de supraveghere a pieței să asigure respectarea noilor norme. Instituirea Comitetului european pentru inteligența artificială va facilita punerea în aplicare a noilor norme și va stimula elaborarea de standarde în domeniul IA. În plus, se propun coduri de conduită voluntare pentru sistemele de IA care nu prezintă un grad ridicat de risc, precum și spații de testare în materie de reglementare pentru a facilita inovarea responsabilă.

Abordarea europeană privind excelența în domeniul inteligenței artificiale

Coordonarea va consolida poziția de lider a Europei în ceea ce privește o IA centrată pe factorul uman, durabilă, sigură, favorabilă incluziunii și de încredere. Pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, Comisia se angajează să promoveze inovarea în dezvoltarea și utilizarea tehnologiei IA în toate sectoarele, în toate statele membre.

Publicat pentru prima dată în 2018, cu scopul de a defini măsuri și instrumente de finanțare pentru dezvoltarea și adoptarea IA, Planul coordonat privind IA a permis dezvoltarea unor strategii naționale dinamice și acordarea de finanțare din partea UE pentru parteneriatele public-privat și pentru rețelele de cercetare și inovare. Actualizarea cuprinzătoare a Planului coordonat propune măsuri comune concrete de colaborare, care să asigure că toate eforturile sunt aliniate la Strategia europeană privind IA și la Pactul verde european, ținând seama totodată de noile provocări generate de pandemia de COVID-19. Actualizarea menționată prezintă o viziune de accelerare a investițiilor în domeniul IA, care poate contribui la redresare. De asemenea, actualizarea vizează să stimuleze punerea în aplicare a strategiilor naționale privind IA, să elimine fragmentarea și să se abordeze provocările mondiale.

Planul coordonat actualizat va utiliza fondurile alocate prin intermediul programelor Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, care prevede un obiectiv de 20 % pentru cheltuielile din domeniul digital și prin programele politicii de coeziune, în următoarele scopuri:

  • crearea unor condiții propice pentru dezvoltarea și adoptarea IA prin schimbul de informații privind politicile, partajarea de date și investițiile în capacitățile informatice critice;
  • promovarea excelenței în domeniul IA, „din laborator pe piață”, prin instituirea unui parteneriat public-privat, construirea și mobilizarea capacităților de cercetare, dezvoltare și inovare și punerea la dispoziția IMM-urilor și a administrațiilor publice a infrastructurilor de testare și experimentare, precum și a centrelor de inovare digitală;
  • asigurarea faptului că IA este în serviciul cetățenilor și constituie o forță pozitivă pentru societate, fiind în avangarda dezvoltării și a implementării unei IA de încredere, stimulând talentele și competențele prin sprijinirea stagiilor, a rețelelor de studii doctorale și a burselor de studii postdoctorale în domeniile digitale, integrând încrederea în politicile din domeniul IA și promovând la nivel mondial viziunea europeană privind o IA durabilă și de încredere;
  • consolidarea poziției de lider strategic în sectoarele și tehnologiile cu un impact puternic, inclusiv în domeniul mediului, punând accentul pe contribuția IA în ceea privește producția durabilă, sănătatea – prin extinderea schimbului transfrontalier de informații –, sectorul public, mobilitatea, afacerile interne, agricultura și robotica.

Abordarea europeană privind noile echipamente tehnice

Echipamentele tehnice acoperă o gamă largă de produse de consum și profesionale, de la roboți la mașini de tuns iarba, imprimante 3D, utilaje de construcții și linii de producție industrială. Directiva privind echipamentele tehnice, înlocuită de noul Regulament privind echipamentele tehnice, a definit cerințele de sănătate și siguranță pentru echipamentele tehnice.

Acest nou Regulament privind echipamentele tehnice va asigura faptul că noua generație de echipamente tehnice garantează siguranța utilizatorilor și a consumatorilor și încurajează inovarea.

În timp ce noul Regulament privind IA va aborda riscurile în materie de siguranță ale sistemelor de IA, Regulamentul privind echipamentele tehnice va asigura integrarea în siguranță a sistemelor de IA în toate echipamentele tehnice. Întreprinderile vor trebui să efectueze doar o singură evaluare a conformității. 

În plus, noul Regulament privind echipamentele tehnice va răspunde nevoilor pieței prin sporirea clarității juridice a dispozițiilor actuale, prin reducerea sarcinii administrative și a costurilor suportate de întreprinderi prin autorizarea formatelor digitale pentru documentație și prin adaptarea taxelor achitate de IMM-uri pentru evaluarea conformității, asigurând totodată coerența cu cadrul legislativ al UE pentru produse.

Propunerile Comisiei privind o abordare europeană în domeniile inteligenței artificiale și echipamentelor tehnice urmează să fie adoptate de Parlamentul European și statele membre în cadrul procedurii legislative ordinare.

Odată adoptate, regulamentele vor fi direct aplicabile în întreaga UE. În paralel, Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a pune în aplicare măsurile anunțate în Planul coordonat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde de euro, potrivit unei postări pe Twitter din partea președintei Ursula von der Leyen.

„Salut decizia Curții Constituționale germane.UE rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește redresarea economică, după această pandemie fără precedent. NextGenerationEU va pava calea către o Uniune Europeană verde, digitală și mai rezilientă”,  a transmis șefa Comisiei Europene.

 

Curtea Constituțională germană a decis miercuri să respingă contestațiile împotriva planului de redresare al UE, deschizând astfel calea pentru ca stimulentele fără precedent să fie aplicate în întreaga regiune.

La sfârșitul lunii martie, instanța supremă din Germania a ridicat semne de întrebare cu privire la planul UE de a strânge 750 de miliarde de euro (900 de miliarde de dolari) de pe piețele financiare pentru a finanța proiecte de reforme și a reduce astfel șocul economic provocat de criza Covid-19, după ce un grup de cetățeni eurosceptici a subliniat îngrijorarea că împrumuturile ar putea deveni o caracteristică permanentă în procesul de elaborare a politicilor UE.

Cu toate acestea, comunicatul de miercuri al Curții Constituționale germane subliniază că decizia luată de cei 27 de șefi de stat în iulie are un caracter temporar. Acest detaliu este deosebit de important pentru eurosceptici, care tind să fie îngrijorați de o prea mare integrare între cele 27 de state membre ale UE.

„Există limite care se aplică în ceea ce privește volumul, durata și scopul împrumuturilor pentru care este autorizată Comisia Europeană (…) În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a declarat Curtea Constituțională în avizul său de miercuri.

De asemenea, instanța supremă a arătat că „decizia Consiliului de autorizare a Comisiei Europene de a împrumuta până la 750 de miliarde EUR la prețurile din 2018 de pe piețele de capital nu creează obligații directe pentru Germania sau pentru bugetul federal al acesteia”.

„O astfel de răspundere ar putea apărea doar dacă creditele autorizate înscrise în bugetul UE nu ar fi suficiente pentru ca Uniunea Europeană să își îndeplinească obligațiile care rezultă din împrumut și dacă Comisia Europeană nu ar putea genera lichiditățile necesare prin activarea altor măsuri, cum ar fi recurgerea la finanțare pe termen scurt pe piețele de capital.„În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a explicat instanța.

Decizia de miercuri permite Germaniei să încheie etapele legislative necesare pentru ca plățile să poată avea loc în cursul acestui an. Săptămâna trecută, Austria, Germania, Estonia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, Polonia și România încă desfășurau procedurile naționale necesare pentru ca Executivul European să poată mobiliza banii pentru redresare de pe piețele financiare, potrivit Agerpres.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Certificatul verde digital nu reprezintă o condiție prealabilă pentru libera circulație, ci un facilitator al călătoriilor, a lămurit comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, marți, în cadrul conferinței online “Noua adeverinţă electronică verde în context COVID-19. Facilitarea liberei circulaţii în UE”, organizată de Biroul Parlamentului European în România, relatează Agerpres.

„Certificatul verde digital nu este un paşaport care determină statele membre să permită sau nu o călătorie, nu e condiţie prealabilă pentru libera circulaţie, care este un drept fundamental al cetăţenilor în UE. Totuşi, în condiţiile actuale, în care ţările cer diferite documente, în diferite maniere, un document standard, interoperabil, acceptat de toate statele membre ale Uniunii Europene, care să ateste vaccinarea, testarea sau recuperarea după boală va funcţiona ca un facilitator al călătoriilor”, a spus Adina Vălean.

Comisarul european a subliniat că unul dintre principiile importante care stau la baza concepţiei acestui certificat este cel al nediscriminării, iar în cazul impunerii de măsuri sanitare suplimentare pentru deținătorii acestui certificat de către un stat membru, respectiva țară „trebuie să notifice Comisia şi celelalte state membre şi să explice această decizie, să furnizeze baza ştiinţifică pentru asemenea decizie”.

Adina Vălean a mai precizat că aceste certificate vor respecta toate regulile de protecţie a datelor personale, vor conţine doar informaţii esenţiale care nu vor fi păstrate de nicio altă ţară decât cea emitentă. Cetăţenii vor cere autorităţilor naţionale eliberarea unui certificat, care poate fi stocat pe un dispozitiv mobil, pe telefon, sau poate fi în formă fizică, pe hârtie.

“În acest moment suntem în discuţii tehnice la nivel european şi global pentru a dezvolta proceduri cât mai simple, pentru aeroporturi, gări, autogări…De pildă, lucrăm la o modalitate de verificare a acestui certificat verde digital în momentul check- in-ului online, astfel încât să evităm cozile în aeroport. Pentru pasagerii care opteaza pentru varianta pe hârtie a certificatului el va fi verificat la biroul de îmbarcare şi check-in prin citirea codului unic de bare imprimat. La nivel instituţional aş spune că lucrurile se mişca foarte repede. Aşteptăm un vot pozitiv în plen săptămâna viitoare. Consiliul European a dat deja mandat în 14 aprilie pentru începerea negocierilor”, a punctat comisarul european.

Comisia Europeană a propus crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea. Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor.

Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod și călătorilor care dețin o adeverință electronică verde.

Săptămâna trecută, ambasadorii statelor membre reunite în Consiliul UE au stabilit mandatul de negociere cu Parlamentul European privind textele legislative care vor sta la baza acestei adeverințe și au adus câteva modificări clarificatoare. Una dintre ele se referă la faptul că un certificat verde digital nu este o condiție prealabilă pentru exercitarea drepturilor de liberă circulație și nu este un document de călătorie, pentru a sublinia principiul nediscriminării, în special față de persoanele nevaccinate.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Nicolae Ștefănuță13 mins ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.29 mins ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

ROMÂNIA29 mins ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA30 mins ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

NATO38 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

ROMÂNIA1 hour ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA1 hour ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.3 hours ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ3 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

COMISIA EUROPEANA30 mins ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending