Guvernul german respinge creșterea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru 2028-2034 și prelungirea perioadei de implementare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, argumentând cu privire la acesta din urmă că reprezintă un instrument „extraordinar și temporar”, anunță EFE, citat de Agerpres.
„În viitorul apropiat, marja de manevră financiară a statelor membre va continua să fie limitată. Nu există o bază pentru creșterea volumului MFP prin alocarea din veniturile naționale. Contribuțiile statelor membre trebuie să rămână sustenabile pe termen lung, predictibile și adecvate”, se arată în acel document.
Chiar dacă Germania se opune creșterii bugetului multianual al UE, aceasta îi acordă un rol central în sporirea securității.
Așadar, Berlinul militează pentru un buget UE post-2027 simplificat, flexibil, neîmpovărat de birocrație, deoarece acesta are „potențialul de a acoperi lacunele de capacitate ale UE, în principal prin consolidarea industriei de securitate și apărare prin agregarea cererii și stimularea dezvoltării, producției și achizițiilor colective”.
Referindu-se la două dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene, Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune, care însumează aproximativ două treimi din bugetul total al UE, Germania militează pentru o adaptare a lor la viitor, punând accentul pe reforme și modernizare, pregătind astfel blocul european pentru primirea de noi membri, precum Ucraina, Republica Moldova și țări din Balcanii de Vest.
Guvernul german consideră că Politica de Coeziune ar trebui să rămână un fond independent și finanțat corespunzător, dar adaugă că ar trebui, de asemenea, să fie introduse „stimulente mai puternice pentru ca statele membre să adopte reforme”, adică un sistem de condiționalitate asemănător celui reprezentat de jaloanele din PNRR.
Când vine vorba de implementarea PNRR, plan care cuprinde jaloane și ținte pe care statele trebuie să le implementeze până în august 2026, Berlinul consideră că o prelungire a acestuia este „exclusă din punct de vedere legal”.
Cadrul financiar multianual (CFM) este realizat pentru o perioadă de șapte ani și stabilește plafoanele maxime de cheltuieli pentru diferite domenii de politică.
Actualul buget pe termen lung al UE se ridică în prezent la 1,2 trilioane de euro și expiră la 31 decembrie 2027.
Printre acestea, se numără:
- un buget multianual post-2027 adaptat la realitățile geopolitice, economice și de mediu;
- respingerea ideii Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare și reziliență printr-un ”plan național pentru fiecare stat”. Eurodeputații sunt mai degrabă în favoarea unei structuri care să asigure transparența și responsabilitatea parlamentară și implicarea autorităților regionale și locale și a tuturor actorilor relevanți.
- crearea unui fond nou, specific, menit să mobilizeze investițiile private și publice pentru finanțarea competitivității și apărării UE
- un buget mai transparent, mai flexibil, care să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute.
- condiționarea accesului la fonduri de respectarea valorilor UE și a statului de drept printr-un mecanism inteligent care să nu pedepsească beneficiarii pentru acțiunile guvernelor
- noi surse reale de venituri pentru a rambursa costurile de împrumut ale NextGenerationEU, astfel încât prioritățile-cheie ale UE să nu aibă de suferit
Comisia Europeană urmează să publice propunerea sa privind următorul buget pe termen lung al UE în iulie 2025.
În ceea ce privește Fondul de redresare și reziliență, acesta a fost lansat în 2021 ca răspuns la COVID-19 pentru a sprijini țările în fața consecințelor economice și sociale generate de pandemie.
Acesta se ridică la valoarea de 650 de miliarde de euro, bani ce iau forma granturilor și împrumuturilor. În conformitate cu termenele legale și cu natura temporară a mecanismului, statele membre trebuie să îndeplinească toate etapele și obiectivele până la 31 august 2026, iar Comisia trebuie să efectueze plățile finale până la 31 decembrie 2026.
Conform celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, țările au reușit să absoarbă 315 miliarde de euro, diferența de 335 de miliarde de euro fiind încă disponibilă.
Sunt unele țări care au performat, Germania sau Franța numărându-se printre ele, în vreme ce alte state precum Luxemburg, Ungaria sau Suedia confruntându-se cu dificultăți în implementarea PNRR-urilor.
În prezent, Parlamentul European depune eforturi pentru a prelungi termenul de implementare cu 18 luni, oferindu-le astfel țărilor mai mult timp pentru a atrage fondurile de redresare.
În ambele cazuri, și când vine vorba de bugetul multianual al UE, și când vorbim de prelungirea implementării Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, Consiliul Uniunii Europene, adică statele membre, trebuie să își dea acordul.
