Europa are încă „numeroase lacune” în materie de echipamente și capacități militare, în special în ceea ce privește adaptarea la noile tehnologii testate pe frontul din Ucraina, arată ediția 2026 a raportului Military Balance, publicat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
După patru ani de război în Ucraina, conflictul a schimbat radical modul în care se duc luptele moderne: drone ieftine, atacuri coordonate cu inteligență artificială, lovituri asupra infrastructurii energetice și operațiuni hibride. În acest context, multe armate europene sunt considerate „prost pregătite” pentru a face față unor atacuri de amploare similare celor cu care se confruntă Ucraina.
Cheltuieli record în Europa, sub presiunea NATO și a SUA
Potrivit raportului, în 2025 cheltuielile militare globale au ajuns la 2.630 miliarde de dolari, în creștere față de 2.480 miliarde în 2024. În termeni reali, creșterea a fost de 2,5%.
Europa s-a remarcat însă printr-o creștere mult mai accelerată. Statele europene au alocat aproape 563 miliarde de dolari pentru apărare în 2025, cu aproape 100 miliarde mai mult decât în anul precedent, ceea ce reprezintă o majorare reală de 12,6%. Regiunea ajunge astfel să reprezinte peste 21% din totalul cheltuielilor militare globale, față de 17% în 2022.
Motorul principal al acestei creșteri este Germania, care și-a majorat bugetul apărării cu 18% în termeni reali în 2025, după o creștere de 23% în 2024. Țările nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia) și-au dublat practic cheltuielile față de 2020.
Aceste majorări sunt legate direct de angajamentul asumat la summitul NATO de la Haga, unde statele aliate au promis că vor crește cheltuielile pentru apărare și securitate la 5% din PIB până în 2035. Totuși, IISS avertizează că multe guverne au marje bugetare limitate, iar menținerea acestui ritm ar putea pune presiune pe finanțele publice.
NATO își întărește flancul estic
Raportul subliniază că NATO își consolidează flancul estic în fața riscurilor crescute, inclusiv după incidente precum intruziunile cu drone în Danemarca sau Polonia în 2025. Printre proiectele menționate se numără: „Scutul estic” al Poloniei; „Linia de apărare baltică; investiții masive în apărare antiaeriană și antirachetă: sau dezvoltarea unor sisteme antidronă.
Secretarul general al NATO a cerut în iunie o creștere cu 400% a capacităților integrate de apărare antiaeriană și antirachetă, semn că Alianța consideră actualul nivel insuficient în fața amenințărilor moderne.
În paralel, Europa încearcă să reducă dependența de SUA în domenii critice, precum sateliții militari și sistemele spațiale, domenii în care Washingtonul rămâne dominant. IISS avertizează că, fără investiții accelerate, Europa riscă să rămână în urmă în competiția tehnologică cu China și Rusia.
UE capătă un rol mai mare în apărare
Invazia Rusiei a determinat și o schimbare majoră la nivelul Uniunii Europene. Statele membre au acceptat ca Bruxelles-ul să joace un rol mai activ în coordonarea investițiilor în industria de apărare.
Au fost lansate programe pentru creșterea producției de muniție; scheme pentru achiziții comune; fonduri dedicate industriei de apărare și planul „ReArm Europe / Readiness 2030”, care ar putea mobiliza până la 800 miliarde de euro în investiții pentru consolidarea apărării europene.
Deși statele membre păstrează controlul asupra deciziilor strategice, tendința este pentru mai multă coordonare europeană, mai ales în domeniul achizițiilor comune și al finanțării.
Patru ani de război în Ucraina
Raportul este publicat la patru ani de la invazia rusă. IISS consideră că este dificil de imaginat un final rapid al conflictului, întrucât „nicio parte nu pare pregătită să-și schimbe suficient poziția”.
Deși Rusia a suferit pierderi semnificative și se confruntă cu sancțiuni, a reușit să își mențină capacitățile militare. În 2025, cheltuielile oficiale ale Rusiei pentru apărare au crescut doar cu 3% în termeni reali, după saltul masiv din 2024, dar ele reprezintă în continuare peste 7% din PIB , adică de peste două ori nivelul dinaintea invaziei.
Ucraina, în schimb, alocă peste 20% din PIB pentru apărare, ceea ce face ca sprijinul extern să fie vital pentru supraviețuirea sa militară și economică.
Totodată, conflictul a devenit un laborator pentru noile tehnologii militare. Operațiuni precum atacul ucrainean „Spiderweb” din iunie 2025, care a vizat aviația rusă cu drone, ilustrează modul în care războiul modern este din ce în ce mai digitalizat și automatizat.
China accelerează modernizarea militară, Iranul pierde din influență
În Asia, temerile privind ambițiile Chinei au alimentat modernizarea armatelor din regiune. Bugetul militar al Beijingului reprezintă 44% din totalul cheltuielilor asiatice, iar China și-a reafirmat statutul de putere nucleară completă, cu „triada” aeriană, navală și terestră.
În Orientul Mijlociu, Iranul a suferit reculuri semnificative în urma conflictului cu Israel și a loviturilor din 2025 asupra infrastructurii sale nucleare și balistice, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea de a-și menține influența regională.
