Connect with us

CHINA

INTERVIU Studentul chinez, stabilit în România, Feihong Pascu explică impactul prejudecăților asupra diasporei din Asia de Est, în contextul epidemiei cu coronavirus

Published

on

© Feihong Pascu - Instagram

În contextul epidemiei provocate de coronavirus, unul dintre impacturile iminente ale acestei boli sunt semnele timpurii ale unei reacții xenofobe împotriva diasporei din Asia de Est.

Presa internațională a relatat despre difierite cazuri înregistrate în Franța și Italia, iar în interviul acordat în exclusivitate pentru Calea Europeană, studentul chinez, Feihong Pascu, stabilit în România încă din anul 2011, explică cum aceste reacții  apar inevitabil și în România.

Feihong Pascu s-a mutat în România în anul 2011, fost concurent al Vocei României, este în prezent student la Facultatea de Limbi și Literaturi străine.

Cu o atitudine obiectivă, Feihong a povestit despre schimbările recente din viața de zi cu zi în contextul răspânidirii coronaviruslui, despre modul în care autoritățile chineze gestionează întreaga situație, dar mai ales despre cum nu ar trebui să judecăm.

Sentimentul de nesiguranță este de înțeles

”Încerc să fiu cât mai obiectiv posibil, dacă aș fi fost român și aș fi văzut un cetățean chinez pe stradă, aș fi avut o stare de puțină nesiguranță. Dar dacă nu reacționezi mai mult de atât, este în regulă. Sentimentul de nesiguranță este de înțeles”.

Studentul în vârstă de 21 de ani consideră că dezinformarea este factorul principal al prejudecăților în acest context.

”Dezinformarea este unul dintre ceai mari factori în cazul prejudecăților în acest context. Mulți au criticat măsura luată de autoritățiile chineze când au decis să închidă orașul Wuhan și că au spus că acestea nu au ținut cont de drepturile cetățenilor, dar nu este chiar așa, este o măsură corectă faptul că au decis să închidă orașul Wuhan și să intre în carantină. Situația în Wuhan s-a îmbunătățit și  orașul a primit foarte multe donații, au cumpărat echipamente și au construit chiar un spital în două săptămâni.”

Feihong Pascu explică cum românii percep toată această situație și cum reacționează atunci când văd sau stau în preajma unui cetățean chinez.

”Există și în România reacții la adresa cetățenilor chinezi. Atunci când folosesc un mijloc de transport, de obicei se îndepărtează, sau mi s-a spus ”a venit să ne îmbolnăvească”, sau strigă ”corona”. Cu toate acestea am avut parte și de reacții normale și am fost încurajat și întrebat de exemplu, dacă familia este în siguranță.”

În cazul SARS, Feihong ne-a povestit că în primele luni nu se știa cât de grav este: ”Atunci, noi nu locuiam în apropierea focarului de infecție, am stat destul de mult izolat în casă cu mama, am rezistat așa aproape 2 luni.”

Ce s-a schimbat în viața lui de zi cu zi

”Primul lucru care s-a schimbat este starea psihică, este mult mai instabilă, în fiecare dimineața verific bilanțul celor care nu au rezistat virusului, dar mă bucur să văd că numărul celor care se refac este în creștere și îl depășesc pe ce al victimelor”.

Discursul incitant la ură, mai prezent în mediul virtual

”Am avut parte de momente amuzante sau bizare, este doar strict enervant ce se întâmplă. O teorie pe care nu accept este aceasta: ”este foarte bine, să se mai reducă din populație”. Atunci realizez cât de imatură este gândirea lor, spun doar lucruri fără să își asume răul pe care nu îl mai pot repara. Mă surprinde foarte mult. Într-adevăr, cele mai multe cazuri se întâmplă în mediul virtual.”

O soluție de compromis pentru a preveni reacțiile xenofobe

”Există clar soluții, dar pe termen lung. O soluție de compromis este ca frica să existe, de preferat la un nivel minim, dar în același timp oamenii să reacționeze responsabil și cu limite.”

Obiectivitatea în relatarea știrilor, necesară

”Avem nevoie de obiectivitate în relatarea știrilor și nu de exagerări. Este foarte important să înțelegem cum oamenii sunt obișnuiți să citească un articol și cum aleg să se informeze. Nu te judecă nimeni pentru propia opinie, dar este cel mai bine să nu exagerezi. Dacă cineva ar vrea sa dezbată cu mine,de exemplu modul cum autoritățiile chineze au gestionat toată această epidemie, este mult mai productiv și benefic, atât pentru mine, cât și pentru ei.”


Context și scurt istoric

La sfârșitul lunii decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV în Wuhan, China, care provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată. 

La câteva săptâmni distanță, Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia provocată de noul coronavirus apărut în China ”o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional”.

OMS declară o urgență de sănătate publică la nivel internațional atunci când există ”un eveniment extraordinar și care constituie un risc pentru sănătatea publică pentru alte state prin răspândirea internațională a bolii”.

Măsuri luate la nivel european

Marți, 28 ianuarie: Uniunea Europeană a activat sistemul intern de alertă rapidă, pentru a distribui informațiile despre răspândirea coronavirusului apărut în China, după ce s-au semnalat îmbolnăviri în Franța și Germania.

Miercuri, 29 ianuaire: Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat în urma unei solicitări de ajutor din partea Franței pentru a oferi sprijin consular cetățenilor europeni din Wuhan, China, pe măsura intensificării epidemiei de coronavirus.

Vineri, 31 ianuarie: Comisia Europeană oferă finanțări de 10 milioane de euro pentru ”cercetarea urgentă” în cazul epidimei provocate de coronavirus

Virusul face parte din familia coronavirusuri (alături de 6 tipuri de virus ce pot infecta oamenii: 4 comune (229E (alpha coronavirus), NL63 (alpha coronavirus), OC43 (beta coronavirus), HKU1 (beta coronavirus) la care se adaugă virusul SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) și virusul MERS (Middle East Respirator Syndrom- sindromul respirator din Orientul Mijlociu):
• Sursa virusului nu e încă identificată (sunt suspiciuni privind șerpii sau liliecii dar mai probabil e vorba de alte mamifere și păsări).
• Transmiterea de la o persoană la alta se face pe cale aeriană (vorbire, tuse, strănut) sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii aflate pe mâini sau pe suprafeţe contaminate.
• Perioada medie de incubație este de 7 zile (între 2 și 12 zile).
• Simptomele sunt pseudogripale includ febra și tulburările respiratorii.
• Diagnosticul se face în context epidemiologic (călătorie recentă în zonele de risc/contact cu persoane infectate) alături de datele clinice (pseudogripal- ,,gripa chinezească”) și cele imagistice (infiltrat pulmonar bilateral) și de laborator (teste rapide).
• Nu există vaccin pentru acest virus

        

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CHINA

China a devenit a doua țară a lumii care și-a amplasat drapelul pe Lună, la 50 de ani după SUA

Published

on

© CNSA/CLEP

China a lansat o sondă spațială spre Lună, pentru a colecta praf şi roci selenare, iar drapelul chinez a ajuns pe Lună la 50 ani după ce Statele Unite au devenit prima națiune din lume care a avut steagul său pe satelitul natural al Terrei, informează BBC.

În prima misiune de acest gen de la cea efectuată de fosta URSS în 1976, China a lansat marţi o sondă spaţială spre Lună pentru a colecta şi a aduce pe Pământ mostre prelevate de pe Lună, relatează AFP, citată de Agerpres.

Momentul a avut loc la mai bine de 50 de ani după ce Statele Unite au făcut acest gest simbolic, în timpul misiunii Apollo 11. Între timp, alte cinci steaguri americane au fost montate pe suprafața Lunii, informează și Știrile ProTV.

Această operaţiune ambiţioasă a permis de asemenea gigantului asiatic să testeze noi tehnologii, esenţiale pentru a trimite aşa cum intenţionează astronauţi pe astrul lunar până în 2030.

Sonda spaţială Chang’e-5 a fost propulsată de o rachetă Long March-5 la ora locală 04:30 (20:30 GMT luni) de la centrul spaţial Wenchang, în insula Hainan (sud).

Această misiune, Chang’e 5, este următorul pas în ambiţiosul program spaţial al Chinei, care a înregistrat o importantă reuşită la începutul anului 2019, odată cu aselenizarea unui modul pe partea nevăzută a Lunii, o premieră mondială.

Sonda trimisă de această dată are ca scop colectarea unor mostre de praf şi roci selenare, inclusiv prin forare la o adâncime de doi metri, ce vor fi trimise apoi pe Pământ.

Aceste probe ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine istoria Lunii.

Aceasta este prima tentativă de a aduce roci selenare pe Terra după misiunea Luna 24 fără echipaj uman, realizată cu succes de fosta URSS în 1976.

Continue Reading

CHINA

Directorul Serviciului de informații al SUA: China este cea mai mare amenințare la adresa Americii, a libertății și democrației după al Doilea Război Mondial

Published

on

© Wikipedia

John Ratcliffe, directorul serviciului naţional de informaţii al SUA (Director of National Intelligence /DNI/), şi-a intensificat joi criticile la adresa Beijingului, calificând China drept “cea mai mare ameninţare pentru democraţie şi libertate în lume după cel de-al Doilea Război Mondial”, care ar tinde spre o dominaţie globală, relatează joi AFP, Reuters și BBC.

“Informaţiile serviciilor noastre sunt clare: Beijingul intenţionează să domine SUA şi restul planetei pe plan economic, militar şi tehnologic”, a declarat Ratcliffe, într-un articol de opinie publicat pe site-ul Wall Street Journal.

John Ratcliffe, fost congresman republican numit de Trump în funcţia de şef al DNI în primăvara trecută, consideră China drept “cea mai mare ameninţare pentru America astăzi şi cea mai mare ameninţare la adresa libertăţii şi democraţiei în lume după cel de-al Doilea Război Mondial” (1939-1945), citează Agerpres.

El a declarat că a redirecţionat resurse din bugetul federal anual de 85 miliarde de dolari alocat serviciilor de informaţii pentru a pune mai mult accent pe China.

Potrivit acestuia, abordarea spionajului economic al Chinei se bazează pe trei componente: “Jaf, copiere şi înlocuire!”.

Declaraţiile lui Ratcliffe reprezintă ultima salvă de critici la adresa Chinei din partea administraţiei lui Donald Trump, care încearcă să consolideze moştenirea dură a preşedintelui la final de mandat faţă de China după înfrângerea sa la alegerile din 3 noiembrie.

Abordarea lui Trump a dus relaţiile dintre cele mai mari două economii ale lumii la punctul cel mai scăzut din ultimele decenii, iar analiştii consideră că ar putea limita spaţiul de manevră al administraţiei Biden în relaţia cu Beijingul, notează Reuters.

Relația Statelor Unite cu China este determinată de o “competiție strategică pe termen lung” între sistemele politice și economice ale celor două puteri, arată un raport realizat de administrația Trump în luna mai și transmis Congresului ca parte a acțiunilor guvernamentale ale SUA în concordanță cu Strategia de Securitate Națională adoptată în anul 2017 și care definește deopotrivă Beijingul și Moscova drept “competitori strategici”.

Mai mult, în vara acestui an, administrația Trump a avut o poziție concertată la adresa Chinei, printr-o serie de discursuri susținute succesiv pe parcursul mai multor săptămâni de secretarul de stat Mike Pompeo, de consilierul pentru securitate națională, Robert O’Brien, de procurorul general William Barr și de directorul FBI Christopher Wray.

Astfel, șeful diplomației americane a susținut la 23 iulie un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. 

Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

În discursurile lor precedente, directorul FBI a subliniat că activitățile de spionaj ale Partidului Comunist Chinez reprezintă cea mai mare amenințare pe termen lung pentru securitatea SUA, în vreme ce Robert O’Brien, consilierul pentru securitate națională, a spus că subestimarea amenințărilor din partea Chinei este cel mai mare eșec al politicii externe a SUA din 1930 încoace

“Republica Populară Chineză este acum angajată într-un război economic fulger – o campanie agresivă, orchestrată, complet guvernamentală și societală pentru a profita de înălțimile dominante ale economiei globale și pentru a depăși Statele Unite ca superputere superioară a lumii”, a avertizat și William Barr, procurorul general al SUA, într-un discurs susținut la Muzeul Prezidențial George R. Ford, cel care i-a călcat pe urme lui Nixon și s-a deplasat în China în anul 1975.

Retorica dintre Wahington și Beijing este amplificată de un conflict declarativ în care SUA acuză China pentru modul cum a gestionat pandemia de COVID-19, în timp ce China respinge aceste acuzații și se manifestă iritată de faptul că Statele Unite și alte state ale comunității internaționale fac referire la originea chineză a SARS-CoV, virusul apărut în luna decembrie a anului trecut în orașul Wuhan din China și care este responsabil pentru boala COVID-19 și pentru peste cinci milioane de cazuri de infectare apărute la nivel global.

Din punct de vedere economic, SUA critică faptul că Republica Populară Chineză continuă să se identifice la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului drept “o țară în curs de dezvoltare”, deși Beijingul recunoaște că China este “o economie matură”.

Din perspectivă de securitate, Statele Unite solicită Chinei să se alăture negocierilor americano-ruse privind edificarea unui acord strategic de limitare a armelor nucleare, în timp ce Beijingul continuă să se refuze să se ralieze acestor eforturi.

Continue Reading

CHINA

Statele Unite au sancționat patru companii chineze și ruse pentru că ”au susținut programul nuclear iranian”

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunțat vineri impunerea de noi sacțiuni economice împotriva a patru companii chineze și ruse, asupra cărora planează acuzația că au susținut dezvoltarea programului nuclear iranian, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Statele Unite au sancţionat patru companii din China şi Rusia pentru susţinerea programului nuclear al Iranului”, a precizat secretarul de stat al SUA într-un mesaj postat pe Twitter.

Washingtonul a impus miercuri măsuri punitive pentru două companii din China, Chengdu Best New Materials şi Zibo Elim Trade, precum şi pentru două companii din Rusia, Nilco Group şi Joint Stock Company Elecon.

Aceste companii sunt acuzate că au ”furnizat tehnologie de vârf și material pentru programul iranian de rachete nucleare”. Ele se vor confrunta cu restricții privind ajutorul guvernului SUA şi exporturile timp de doi ani, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat.

”Vom continua să folosim toate sancţiunile pe care le avem la dispoziţie pentru a împiedica Iranul să îşi dezvolte capacitatea nucleară”, a punctat Pompeo.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite, sub președinția Trump, s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Afirmând că doreşte să se disocieze de unilateralismul lui Donald Trump, președintele ales al SUA Joe Biden a spus că doreşte să ofere Iranului o cale credibilă de ”reîntoarcere la diplomaţie” în vederea revenirii SUA în acordul de la Viena.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO12 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu16 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE16 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ18 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending