În contextul epidemiei provocate de coronavirus, unul dintre impacturile iminente ale acestei boli sunt semnele timpurii ale unei reacții xenofobe împotriva diasporei din Asia de Est.

Presa internațională a relatat despre difierite cazuri înregistrate în Franța și Italia, iar în interviul acordat în exclusivitate pentru Calea Europeană, studentul chinez, Feihong Pascu, stabilit în România încă din anul 2011, explică cum aceste reacții  apar inevitabil și în România.

Feihong Pascu s-a mutat în România în anul 2011, fost concurent al Vocei României, este în prezent student la Facultatea de Limbi și Literaturi străine.

Cu o atitudine obiectivă, Feihong a povestit despre schimbările recente din viața de zi cu zi în contextul răspânidirii coronaviruslui, despre modul în care autoritățile chineze gestionează întreaga situație, dar mai ales despre cum nu ar trebui să judecăm.

Sentimentul de nesiguranță este de înțeles

”Încerc să fiu cât mai obiectiv posibil, dacă aș fi fost român și aș fi văzut un cetățean chinez pe stradă, aș fi avut o stare de puțină nesiguranță. Dar dacă nu reacționezi mai mult de atât, este în regulă. Sentimentul de nesiguranță este de înțeles”.

Studentul în vârstă de 21 de ani consideră că dezinformarea este factorul principal al prejudecăților în acest context.

”Dezinformarea este unul dintre ceai mari factori în cazul prejudecăților în acest context. Mulți au criticat măsura luată de autoritățiile chineze când au decis să închidă orașul Wuhan și că au spus că acestea nu au ținut cont de drepturile cetățenilor, dar nu este chiar așa, este o măsură corectă faptul că au decis să închidă orașul Wuhan și să intre în carantină. Situația în Wuhan s-a îmbunătățit și  orașul a primit foarte multe donații, au cumpărat echipamente și au construit chiar un spital în două săptămâni.”

Feihong Pascu explică cum românii percep toată această situație și cum reacționează atunci când văd sau stau în preajma unui cetățean chinez.

”Există și în România reacții la adresa cetățenilor chinezi. Atunci când folosesc un mijloc de transport, de obicei se îndepărtează, sau mi s-a spus ”a venit să ne îmbolnăvească”, sau strigă ”corona”. Cu toate acestea am avut parte și de reacții normale și am fost încurajat și întrebat de exemplu, dacă familia este în siguranță.”

În cazul SARS, Feihong ne-a povestit că în primele luni nu se știa cât de grav este: ”Atunci, noi nu locuiam în apropierea focarului de infecție, am stat destul de mult izolat în casă cu mama, am rezistat așa aproape 2 luni.”

Ce s-a schimbat în viața lui de zi cu zi

”Primul lucru care s-a schimbat este starea psihică, este mult mai instabilă, în fiecare dimineața verific bilanțul celor care nu au rezistat virusului, dar mă bucur să văd că numărul celor care se refac este în creștere și îl depășesc pe ce al victimelor”.

Discursul incitant la ură, mai prezent în mediul virtual

”Am avut parte de momente amuzante sau bizare, este doar strict enervant ce se întâmplă. O teorie pe care nu accept este aceasta: ”este foarte bine, să se mai reducă din populație”. Atunci realizez cât de imatură este gândirea lor, spun doar lucruri fără să își asume răul pe care nu îl mai pot repara. Mă surprinde foarte mult. Într-adevăr, cele mai multe cazuri se întâmplă în mediul virtual.”

O soluție de compromis pentru a preveni reacțiile xenofobe

”Există clar soluții, dar pe termen lung. O soluție de compromis este ca frica să existe, de preferat la un nivel minim, dar în același timp oamenii să reacționeze responsabil și cu limite.”

Obiectivitatea în relatarea știrilor, necesară

”Avem nevoie de obiectivitate în relatarea știrilor și nu de exagerări. Este foarte important să înțelegem cum oamenii sunt obișnuiți să citească un articol și cum aleg să se informeze. Nu te judecă nimeni pentru propia opinie, dar este cel mai bine să nu exagerezi. Dacă cineva ar vrea sa dezbată cu mine,de exemplu modul cum autoritățiile chineze au gestionat toată această epidemie, este mult mai productiv și benefic, atât pentru mine, cât și pentru ei.”

Context și scurt istoric

La sfârșitul lunii decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV în Wuhan, China, care provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată. 

La câteva săptâmni distanță, Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia provocată de noul coronavirus apărut în China ”o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional”.

OMS declară o urgență de sănătate publică la nivel internațional atunci când există ”un eveniment extraordinar și care constituie un risc pentru sănătatea publică pentru alte state prin răspândirea internațională a bolii”.

Măsuri luate la nivel european

Marți, 28 ianuarie: Uniunea Europeană a activat sistemul intern de alertă rapidă, pentru a distribui informațiile despre răspândirea coronavirusului apărut în China, după ce s-au semnalat îmbolnăviri în Franța și Germania.

Miercuri, 29 ianuaire: Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat în urma unei solicitări de ajutor din partea Franței pentru a oferi sprijin consular cetățenilor europeni din Wuhan, China, pe măsura intensificării epidemiei de coronavirus.

Vineri, 31 ianuarie: Comisia Europeană oferă finanțări de 10 milioane de euro pentru ”cercetarea urgentă” în cazul epidimei provocate de coronavirus

Virusul face parte din familia coronavirusuri (alături de 6 tipuri de virus ce pot infecta oamenii: 4 comune (229E (alpha coronavirus), NL63 (alpha coronavirus), OC43 (beta coronavirus), HKU1 (beta coronavirus) la care se adaugă virusul SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) și virusul MERS (Middle East Respirator Syndrom- sindromul respirator din Orientul Mijlociu):
• Sursa virusului nu e încă identificată (sunt suspiciuni privind șerpii sau liliecii dar mai probabil e vorba de alte mamifere și păsări).
• Transmiterea de la o persoană la alta se face pe cale aeriană (vorbire, tuse, strănut) sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii aflate pe mâini sau pe suprafeţe contaminate.
• Perioada medie de incubație este de 7 zile (între 2 și 12 zile).
• Simptomele sunt pseudogripale includ febra și tulburările respiratorii.
• Diagnosticul se face în context epidemiologic (călătorie recentă în zonele de risc/contact cu persoane infectate) alături de datele clinice (pseudogripal- ,,gripa chinezească”) și cele imagistice (infiltrat pulmonar bilateral) și de laborator (teste rapide).
• Nu există vaccin pentru acest virus