China a lansat o sondă spațială spre Lună, pentru a colecta praf şi roci selenare, iar drapelul chinez a ajuns pe Lună la 50 ani după ce Statele Unite au devenit prima națiune din lume care a avut steagul său pe satelitul natural al Terrei, informează BBC.

În prima misiune de acest gen de la cea efectuată de fosta URSS în 1976, China a lansat marţi o sondă spaţială spre Lună pentru a colecta şi a aduce pe Pământ mostre prelevate de pe Lună, relatează AFP, citată de Agerpres.

Momentul a avut loc la mai bine de 50 de ani după ce Statele Unite au făcut acest gest simbolic, în timpul misiunii Apollo 11. Între timp, alte cinci steaguri americane au fost montate pe suprafața Lunii, informează și Știrile ProTV.

Această operaţiune ambiţioasă a permis de asemenea gigantului asiatic să testeze noi tehnologii, esenţiale pentru a trimite aşa cum intenţionează astronauţi pe astrul lunar până în 2030.

Sonda spaţială Chang’e-5 a fost propulsată de o rachetă Long March-5 la ora locală 04:30 (20:30 GMT luni) de la centrul spaţial Wenchang, în insula Hainan (sud).

Această misiune, Chang’e 5, este următorul pas în ambiţiosul program spaţial al Chinei, care a înregistrat o importantă reuşită la începutul anului 2019, odată cu aselenizarea unui modul pe partea nevăzută a Lunii, o premieră mondială.

Sonda trimisă de această dată are ca scop colectarea unor mostre de praf şi roci selenare, inclusiv prin forare la o adâncime de doi metri, ce vor fi trimise apoi pe Pământ.

Aceste probe ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine istoria Lunii.

Aceasta este prima tentativă de a aduce roci selenare pe Terra după misiunea Luna 24 fără echipaj uman, realizată cu succes de fosta URSS în 1976.

John Ratcliffe, directorul serviciului naţional de informaţii al SUA (Director of National Intelligence /DNI/), şi-a intensificat joi criticile la adresa Beijingului, calificând China drept “cea mai mare ameninţare pentru democraţie şi libertate în lume după cel de-al Doilea Război Mondial”, care ar tinde spre o dominaţie globală, relatează joi AFP, Reuters și BBC.

“Informaţiile serviciilor noastre sunt clare: Beijingul intenţionează să domine SUA şi restul planetei pe plan economic, militar şi tehnologic”, a declarat Ratcliffe, într-un articol de opinie publicat pe site-ul Wall Street Journal.

John Ratcliffe, fost congresman republican numit de Trump în funcţia de şef al DNI în primăvara trecută, consideră China drept “cea mai mare ameninţare pentru America astăzi şi cea mai mare ameninţare la adresa libertăţii şi democraţiei în lume după cel de-al Doilea Război Mondial” (1939-1945), citează Agerpres.

El a declarat că a redirecţionat resurse din bugetul federal anual de 85 miliarde de dolari alocat serviciilor de informaţii pentru a pune mai mult accent pe China.

Potrivit acestuia, abordarea spionajului economic al Chinei se bazează pe trei componente: “Jaf, copiere şi înlocuire!”.

Declaraţiile lui Ratcliffe reprezintă ultima salvă de critici la adresa Chinei din partea administraţiei lui Donald Trump, care încearcă să consolideze moştenirea dură a preşedintelui la final de mandat faţă de China după înfrângerea sa la alegerile din 3 noiembrie.

Abordarea lui Trump a dus relaţiile dintre cele mai mari două economii ale lumii la punctul cel mai scăzut din ultimele decenii, iar analiştii consideră că ar putea limita spaţiul de manevră al administraţiei Biden în relaţia cu Beijingul, notează Reuters.

Relația Statelor Unite cu China este determinată de o “competiție strategică pe termen lung” între sistemele politice și economice ale celor două puteri, arată un raport realizat de administrația Trump în luna mai și transmis Congresului ca parte a acțiunilor guvernamentale ale SUA în concordanță cu Strategia de Securitate Națională adoptată în anul 2017 și care definește deopotrivă Beijingul și Moscova drept “competitori strategici”.

Mai mult, în vara acestui an, administrația Trump a avut o poziție concertată la adresa Chinei, printr-o serie de discursuri susținute succesiv pe parcursul mai multor săptămâni de secretarul de stat Mike Pompeo, de consilierul pentru securitate națională, Robert O’Brien, de procurorul general William Barr și de directorul FBI Christopher Wray.

Astfel, șeful diplomației americane a susținut la 23 iulie un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. 

Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

În discursurile lor precedente, directorul FBI a subliniat că activitățile de spionaj ale Partidului Comunist Chinez reprezintă cea mai mare amenințare pe termen lung pentru securitatea SUA, în vreme ce Robert O’Brien, consilierul pentru securitate națională, a spus că subestimarea amenințărilor din partea Chinei este cel mai mare eșec al politicii externe a SUA din 1930 încoace. 

“Republica Populară Chineză este acum angajată într-un război economic fulger – o campanie agresivă, orchestrată, complet guvernamentală și societală pentru a profita de înălțimile dominante ale economiei globale și pentru a depăși Statele Unite ca superputere superioară a lumii”, a avertizat și William Barr, procurorul general al SUA, într-un discurs susținut la Muzeul Prezidențial George R. Ford, cel care i-a călcat pe urme lui Nixon și s-a deplasat în China în anul 1975.

Retorica dintre Wahington și Beijing este amplificată de un conflict declarativ în care SUA acuză China pentru modul cum a gestionat pandemia de COVID-19, în timp ce China respinge aceste acuzații și se manifestă iritată de faptul că Statele Unite și alte state ale comunității internaționale fac referire la originea chineză a SARS-CoV, virusul apărut în luna decembrie a anului trecut în orașul Wuhan din China și care este responsabil pentru boala COVID-19 și pentru peste cinci milioane de cazuri de infectare apărute la nivel global.

Din punct de vedere economic, SUA critică faptul că Republica Populară Chineză continuă să se identifice la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului drept “o țară în curs de dezvoltare”, deși Beijingul recunoaște că China este “o economie matură”.

Din perspectivă de securitate, Statele Unite solicită Chinei să se alăture negocierilor americano-ruse privind edificarea unui acord strategic de limitare a armelor nucleare, în timp ce Beijingul continuă să se refuze să se ralieze acestor eforturi.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunțat vineri impunerea de noi sacțiuni economice împotriva a patru companii chineze și ruse, asupra cărora planează acuzația că au susținut dezvoltarea programului nuclear iranian, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Statele Unite au sancţionat patru companii din China şi Rusia pentru susţinerea programului nuclear al Iranului”, a precizat secretarul de stat al SUA într-un mesaj postat pe Twitter.

The U.S. is sanctioned four entities in China and Russia for their support of Iran’s missile program, which remains a significant proliferation concern. We will continue to use all our sanctions tools to prevent Iran from advancing its missile capabilities.

— Secretary Pompeo (@SecPompeo) November 27, 2020

Washingtonul a impus miercuri măsuri punitive pentru două companii din China, Chengdu Best New Materials şi Zibo Elim Trade, precum şi pentru două companii din Rusia, Nilco Group şi Joint Stock Company Elecon.

Aceste companii sunt acuzate că au ”furnizat tehnologie de vârf și material pentru programul iranian de rachete nucleare”. Ele se vor confrunta cu restricții privind ajutorul guvernului SUA şi exporturile timp de doi ani, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat.

”Vom continua să folosim toate sancţiunile pe care le avem la dispoziţie pentru a împiedica Iranul să îşi dezvolte capacitatea nucleară”, a punctat Pompeo.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite, sub președinția Trump, s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Afirmând că doreşte să se disocieze de unilateralismul lui Donald Trump, președintele ales al SUA Joe Biden a spus că doreşte să ofere Iranului o cale credibilă de ”reîntoarcere la diplomaţie” în vederea revenirii SUA în acordul de la Viena.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.