Connect with us

CHINA

INTERVIU Studentul chinez, stabilit în România, Feihong Pascu explică impactul prejudecăților asupra diasporei din Asia de Est, în contextul epidemiei cu coronavirus

Published

on

© Feihong Pascu - Instagram

În contextul epidemiei provocate de coronavirus, unul dintre impacturile iminente ale acestei boli sunt semnele timpurii ale unei reacții xenofobe împotriva diasporei din Asia de Est.

Presa internațională a relatat despre difierite cazuri înregistrate în Franța și Italia, iar în interviul acordat în exclusivitate pentru Calea Europeană, studentul chinez, Feihong Pascu, stabilit în România încă din anul 2011, explică cum aceste reacții  apar inevitabil și în România.

Feihong Pascu s-a mutat în România în anul 2011, fost concurent al Vocei României, este în prezent student la Facultatea de Limbi și Literaturi străine.

Cu o atitudine obiectivă, Feihong a povestit despre schimbările recente din viața de zi cu zi în contextul răspânidirii coronaviruslui, despre modul în care autoritățile chineze gestionează întreaga situație, dar mai ales despre cum nu ar trebui să judecăm.

Sentimentul de nesiguranță este de înțeles

”Încerc să fiu cât mai obiectiv posibil, dacă aș fi fost român și aș fi văzut un cetățean chinez pe stradă, aș fi avut o stare de puțină nesiguranță. Dar dacă nu reacționezi mai mult de atât, este în regulă. Sentimentul de nesiguranță este de înțeles”.

Studentul în vârstă de 21 de ani consideră că dezinformarea este factorul principal al prejudecăților în acest context.

”Dezinformarea este unul dintre ceai mari factori în cazul prejudecăților în acest context. Mulți au criticat măsura luată de autoritățiile chineze când au decis să închidă orașul Wuhan și că au spus că acestea nu au ținut cont de drepturile cetățenilor, dar nu este chiar așa, este o măsură corectă faptul că au decis să închidă orașul Wuhan și să intre în carantină. Situația în Wuhan s-a îmbunătățit și  orașul a primit foarte multe donații, au cumpărat echipamente și au construit chiar un spital în două săptămâni.”

Feihong Pascu explică cum românii percep toată această situație și cum reacționează atunci când văd sau stau în preajma unui cetățean chinez.

”Există și în România reacții la adresa cetățenilor chinezi. Atunci când folosesc un mijloc de transport, de obicei se îndepărtează, sau mi s-a spus ”a venit să ne îmbolnăvească”, sau strigă ”corona”. Cu toate acestea am avut parte și de reacții normale și am fost încurajat și întrebat de exemplu, dacă familia este în siguranță.”

În cazul SARS, Feihong ne-a povestit că în primele luni nu se știa cât de grav este: ”Atunci, noi nu locuiam în apropierea focarului de infecție, am stat destul de mult izolat în casă cu mama, am rezistat așa aproape 2 luni.”

Ce s-a schimbat în viața lui de zi cu zi

”Primul lucru care s-a schimbat este starea psihică, este mult mai instabilă, în fiecare dimineața verific bilanțul celor care nu au rezistat virusului, dar mă bucur să văd că numărul celor care se refac este în creștere și îl depășesc pe ce al victimelor”.

Discursul incitant la ură, mai prezent în mediul virtual

”Am avut parte de momente amuzante sau bizare, este doar strict enervant ce se întâmplă. O teorie pe care nu accept este aceasta: ”este foarte bine, să se mai reducă din populație”. Atunci realizez cât de imatură este gândirea lor, spun doar lucruri fără să își asume răul pe care nu îl mai pot repara. Mă surprinde foarte mult. Într-adevăr, cele mai multe cazuri se întâmplă în mediul virtual.”

O soluție de compromis pentru a preveni reacțiile xenofobe

”Există clar soluții, dar pe termen lung. O soluție de compromis este ca frica să existe, de preferat la un nivel minim, dar în același timp oamenii să reacționeze responsabil și cu limite.”

Obiectivitatea în relatarea știrilor, necesară

”Avem nevoie de obiectivitate în relatarea știrilor și nu de exagerări. Este foarte important să înțelegem cum oamenii sunt obișnuiți să citească un articol și cum aleg să se informeze. Nu te judecă nimeni pentru propia opinie, dar este cel mai bine să nu exagerezi. Dacă cineva ar vrea sa dezbată cu mine,de exemplu modul cum autoritățiile chineze au gestionat toată această epidemie, este mult mai productiv și benefic, atât pentru mine, cât și pentru ei.”


Context și scurt istoric

La sfârșitul lunii decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV în Wuhan, China, care provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată. 

La câteva săptâmni distanță, Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia provocată de noul coronavirus apărut în China ”o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional”.

OMS declară o urgență de sănătate publică la nivel internațional atunci când există ”un eveniment extraordinar și care constituie un risc pentru sănătatea publică pentru alte state prin răspândirea internațională a bolii”.

Măsuri luate la nivel european

Marți, 28 ianuarie: Uniunea Europeană a activat sistemul intern de alertă rapidă, pentru a distribui informațiile despre răspândirea coronavirusului apărut în China, după ce s-au semnalat îmbolnăviri în Franța și Germania.

Miercuri, 29 ianuaire: Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat în urma unei solicitări de ajutor din partea Franței pentru a oferi sprijin consular cetățenilor europeni din Wuhan, China, pe măsura intensificării epidemiei de coronavirus.

Vineri, 31 ianuarie: Comisia Europeană oferă finanțări de 10 milioane de euro pentru ”cercetarea urgentă” în cazul epidimei provocate de coronavirus

Virusul face parte din familia coronavirusuri (alături de 6 tipuri de virus ce pot infecta oamenii: 4 comune (229E (alpha coronavirus), NL63 (alpha coronavirus), OC43 (beta coronavirus), HKU1 (beta coronavirus) la care se adaugă virusul SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) și virusul MERS (Middle East Respirator Syndrom- sindromul respirator din Orientul Mijlociu):
• Sursa virusului nu e încă identificată (sunt suspiciuni privind șerpii sau liliecii dar mai probabil e vorba de alte mamifere și păsări).
• Transmiterea de la o persoană la alta se face pe cale aeriană (vorbire, tuse, strănut) sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii aflate pe mâini sau pe suprafeţe contaminate.
• Perioada medie de incubație este de 7 zile (între 2 și 12 zile).
• Simptomele sunt pseudogripale includ febra și tulburările respiratorii.
• Diagnosticul se face în context epidemiologic (călătorie recentă în zonele de risc/contact cu persoane infectate) alături de datele clinice (pseudogripal- ,,gripa chinezească”) și cele imagistice (infiltrat pulmonar bilateral) și de laborator (teste rapide).
• Nu există vaccin pentru acest virus

        

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CHINA

Angela Merkel, despre ascensiunea Chinei: Mă îngrijorează că încă nu am reușit să dovedim că democrațiile liberale sunt pe cale să triumfe

Published

on

© European Union 2019

Occidentul nu a reușit să ofere dovezi absolute că sistemul democrațiilor liberale va triumfa la nivel internațional, s-a arătat îngrijorată Angela Merkel, cancelarul Germaniei, înainte de a asuma pentru ultima oară președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care Germania o preia la 1 iulie.

Angela Merkel a vorbit vineri într-un interviu acordat pentru un grup de șase publicații europene despre răspunsul Europei la criza pandemicăautonomia strategică europeanăpoziția sa privind negocierile pentru Brexit și provocările globale generate de relațiile cu SUA, Rusia și China.

Întrebată dacă acțiunile Chinei pun la îndoială edificiul democratic și occidental al Europei, cancelarul german a răspuns că “trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a deveni noi înșine mai rezilienți”.

Trebuie să fim uniți ca europeni, altfel doar ne vom slăbi pe noi inșine. China a devenit un jucător global. Asta ne face parteneri în cooperarea economică și în combaterea schimbărilor climatice, dar și concurenți cu sisteme politice foarte diferite. A nu vorbi între noi ar fi cu siguranță o idee proastă“, a spus Merkel, în contextul în care una dintre prioritățile principale al președinției germane a Consiliului UE vizează mai multă responsabilitate globală pentru Europa și un dialog strategic cu China.

Germania ar fi trebuit să găzduiască în luna septembrie un summit între liderii statelor UE și președintele chinez Xi Jinping, la Leipzig, o atenție specială fiind acordată de Uniunea Europeană necesității unui acord cu Beijingul pentru protecția investițiilor și prevenirea furturilor de proprietate intelectuală. Reuniunea a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus, însă cancelarul german speră totuși că-l va putea organiza.

“Din cauza pandemiei, nu putem organiza summitul cu China în septembrie, așa cum a fost planificat. Dar intenționăm să îl organizăm mai târziu. Obiectivul său este de a promova relațiile dintre UE și China. Împărtășim interese comune, cum ar fi cooperarea în domeniul acțiunilor climatice. Negociem un acord de investiții de ceva timp, dar nu avansăm cu adevărat în acest sens. Ar trebui să discutăm politicile noastre de dezvoltare în Africa, unde China urmează o cale diferită în unele domenii”, a spus cancelarul german, la câteva zile după ce președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Charles Michel, au avut un summit în regim de videoconferință cu președintele chinez Xi Jinping și cu premierul Li Keqiang.

La finele acestui summit, liderii instituțiilor UE au recunoscut “rivalitatea sistemică” cu China, însă au afirmat că parteneriatul cu Beijingul este “crucial” pentru apărarea intereselor Europei.

În opinia lui Merkel, organizarea unui summit UE-China în persoană obligă țările UE să dezvolte “o poziție comună europeană față de China”, pe care a catalogat-o ca nefiind “o sarcină ușoară.

Întrebată în acest context despre faptul că este ultimul lider politic din generația 1989 și care a simțit experiența unificării democratice europene, cancelarul german s-a referit, din nou, la China.

“Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, era deja activ din punct de vedere politic în 1989. Pe atunci, ordinea liberală democratică a triumfat inițial asupra dictaturii socialismului și a comunismului. Dar asta era doar o parte din realitate. Conflictele au izbucnit în Balcanii de Vest și mai târziu în lumea islamică. China a crescut pentru a deveni o putere economică majoră. Într-adevăr, exemplul Chinei arată că chiar și un stat nedemocratic poate avea succes economic, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru democrațiile noastre liberale. Apoi a apărut provocarea terorismului islamist, în special atacul asupra Statelor Unite din 11 septembrie 2001. La aceasta se adaugă dezamăgirea care a urmat primăverii arabe. Pe scurt, încă nu am reușit să oferim dovezi absolute că sistemul liberal este pe cale să triumfe. Asta mă îngrijorează“, a mai spus Angela Merkel.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici

Germania, stat fondator al UE și mare beneficiar politic al păcii postbelice, preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor. De altfel, Germania și-a auto-intitulat această președinție drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”.

Președinția germană a Consiliului UE debutează la 1 iulie 2020 sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului.

Cele trei priorități vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

Continue Reading

CHINA

Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump îl compară pe Xi Jinping cu Stalin: Subestimarea amenințării Chinei este cel mai mare eșec al politicii externe a SUA din 1930 încoace

Published

on

© US State Department/ Flickr

Robert O’Brien, consilierul pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, l-a comparat pe președintele chinez Xi Jinping cu dictatorul sovietic Iosif Stalin într-un discurs agresiv îndreptat către China și căreia îi atribuie un rol malefic în politica globală.

Partidul Comunist Chinez este marxist-leninist“, a spus el, citat de Politico Europe. “Secretarul general al partidului Xi Jinping se consideră succesorul lui Iosif Stalin“, a continuat O’Brien.

O’Brien a învinovățit ambele partide politice principale din SUA – Partidul Republican și Partidul Democrat – pentru că că au subestimat amenințarea din China de zeci de ani și nu au văzut că guvernul chinez urmărește să “reînvie lumea” după chipul său.

Creatorii politici americani au greșit, a spus el, în a presupune că pe măsură ce China se dezvolta economic, în cele din urmă, ea va democratiza și va continua liberalizarea.

În schimb, consilierul pentru securitate națională a susținut că s-a produs opusul: China nu a făcut decât să fie mai mult legată de ideologia sa comunistă.

“Nu am fi putut să greșim mai mult – și această eroare este cel mai mare eșec al politicii externe americane din anii 1930 încoace”, a spus el.

Observațiile consilierului pentru securitate națională sunt primele dintr-o serie de discursuri pe care oficialii administrației Trump urmează să le susțină cu privire la China în următoarele săptămâni. Subiectul va fi abordat de secretarul de stat Mike Pompeo, procurorul general William Barr și de directorul FBI Chris Wray.

Relația Statelor Unite cu China este determinată de o “competiție strategică pe termen lung” între sistemele politice și economice ale celor două puteri, arată un raport realizat de administrația Trump în luna mai și transmis Congresului ca parte a acțiunilor guvernamentale ale SUA în concordanță cu Strategia de Securitate Națională adoptată în anul 2017 și care definește deopotrivă Beijingul și Moscova drept “competitori strategici”.

Retorica dintre Wahington și Beijing este amplificată de un conflict declarativ în care SUA acuză China pentru modul cum a gestionat pandemia de COVID-19, în timp ce China respinge aceste acuzații și se manifestă iritată de faptul că Statele Unite și alte state ale comunității internaționale fac referire la originea chineză a SARS-CoV, virusul apărut în luna decembrie a anului trecut în orașul Wuhan din China și care este responsabil pentru boala COVID-19 și pentru peste cinci milioane de cazuri de infectare apărute la nivel global.

Din punct de vedere economic, SUA critică faptul că Republica Populară Chineză continuă să se identifice la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului drept “o țară în curs de dezvoltare”, deși Beijingul recunoaște că China este “o economie matură”.

Din perspectivă de securitate, Statele Unite solicită Chinei să se alăture negocierilor americano-ruse privind edificarea unui acord strategic de limitare a armelor nucleare, în timp ce Beijingul continuă să se refuze să se ralieze acestor eforturi.

Continue Reading

CHINA

Xi Jinping: China și UE trebuie să consolideze înţelegerea şi încrederea reciprocă pentru dezvoltarea relaţiilor de parteneriat strategic cu influenţă mondială

Published

on

© European Union, 2020

China doreşte ca împreună cu statele din Uniunea Europeană să depună eforturi comune pentru dezvoltarea stabilă, sănătoasă şi matură a relaţiilor bilaterale după pandemie, a declarat preşedintele Chinei, Xi Jinping, pe fondul summitului UE-China desfășurat luni prin videoconferință și la care au participat preşedintele Consiliului European Charles Michel şi preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, potrivit unui comunicat oficial al Ambasadei Chinei la București. 

Summitul UE-China, organizat prin sistem de videoconferință și care a fost menit să depășească tensiunile recente apărute pe fondul pandemiei de COVID-19, atât pe fondul dezinformării, cât și a provocărilor din domeniul comerțului sau principiului „o țară, două sisteme” în ce privește Hong Kong-ul, s-a încheiat fără o declarație comună, la finalul celor șase ore de discuții. 

Potrivit sursei citate, Xi Jinping a subliniat că țara sa vrea pace și respinge hegemonismul, China reprezentând o oportunitate de dezvoltare comună, nu o ameninţare, un partener de încredere și nu adversar. În acest sens, liderul de la Beijing a punctat că părţile chineză şi europeană trebuie să consolideze înţelegerea şi încrederea reciprocă pentru dezvoltarea relaţiilor de parteneriat strategic complet cu influenţă mondială.

De asemenea, China apreciază poziţia UE în susţinerea fermă a multilateralismului, dorind întărirea coordonării cu partea europeană în problemele majore regionale şi internaţionale, intensificarea colaborării şi dialogului în reglementarea medico-sanitară globală şi promovarea construcţiei unei comunităţi umane sănătoase.

Potrivit părții chineze, atitudinea celor doi lideri ai UE  a fost percepută ca fiind sinceră faţă de desfăşurarea dialogului strategic cu China, dorind întărirea colaborării bilaterale în domeniile dezvoltării vaccinului şi relansării producţiei, extinderii comerţului bilateral şi a încheierii cât mai rapide a Acordului de investiţii UE-China.

De altfel, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel, respectiv Ursula von der Leyen, au recunoscut după reuniunea de luni că Uniunea Europeană și China „nu împărtășesc aceleași valori, sisteme politice sau abordări privind multilateralismul”, însă parteneriatul comun este unul „crucial” pentru apărarea valorilor și intereselor UE. 

Citiți și Summitul UE-China: Liderii instituțiilor UE recunosc „rivalitatea sistemică” cu China și afirmă că parteneriatul cu Beijingul este „crucial” pentru apărarea intereselor Europei

Cu toate acestea, având în vedere că partea europeană susţine cu fermitate multilateralismul, dorind aprofundarea colaborării cu cea chineză în cadrul ONU, OMC şi G20 etc. pentru rezolvarea problemelor legate de securitatea medico-sanitară publică şi schimbările climatice ş.a, China va depune eforturi comune alături de UE pentru promovarea materializării consensurilor politice importante stabilite de ambele părţi.

În acest sens, von der Leyen a declarat că relațiile dintre cele două părți trebuie să devină „mai bazate pe reguli și mai reciproce, pentru a atinge condiții echitabile de concurență” și pentru a se dezvolta în continuare. În plus, din perspectiva Uniunii Europene există o necesitate de avansare a negocierilor pentru un acord cuprinzător și ambițios între UE și China cu scopul de a aborda asimetriile actuale ale accesului pe piață și de a asigura condiții de concurență echitabile, în special în ceea ce privește comportamentul întreprinderilor de stat, transparența privind subvențiile și regulile care vizează transferurile forțate de tehnologie.

Abordarea UE față de China a fost stabilită într-o strategie adoptată în 2016 și actualizată în martie 2019 într-o comunicare comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant. Pentru UE, China este simultan, în diferite domenii de politică, un partener de cooperare, un partener de negociere, un concurent economic și un rival sistemic. UE urmărește un angajament realist, eficient și coerent cu China, pe baza valorilor și intereselor europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending