Connect with us

#RO2019EU

Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

22 ianuarie 1963, Elysee, Franța – Proiectul comunităților europene început cu mai bine de un deceniu în urmă pentru a preveni, în primul rând, reizbucnirea conflictului între puterile europene și pentru a genera o pace durabilă era marcat de intrarea într-o nouă eră, cea a reconcilierii franco-germane, două puteri rivale care nu de puține ori transformaseră Europa în teatrul confruntărilor militare în ultimii 100 de ani de la acea vreme.

La Elysee, șeful statului francez Charles de Gaulle și cancelarul german Konrad Adenauer își îmbrăcau cu glorie deceniile în care au reprezentat figurile marcante ale politicii europene și semnau Tratatul de Prietenie dintre Republica Franceză și Republica Federală Germania, un acord ce punea capăt zbuciumatei istorii și sigila ceea ce istoriografia a consemnat a fi reconcilierea franco-germană, un catalizator aparte al avansării integrării europene.

Președintele Franței Charles de Gaulle și Cancelarul Republicii Federale Germania Konrad Adenauer (FOTO: Atlantic Council)

22 ianuarie 2019, Aachen, Germania  – 500 de milioane de europeni, între care aproape 150 de milioane de francezi și germani, reprezentați la cel mai înalt nivel politic, devin contemporani cu făurirea unui nou capitol de istorie bilaterală franco-germană, o istorie constant asemuită cu cea a ”nucleului dur” al unei Europe cu mai multe viteze în care Berlinul și Parisul sunt co-dirijorii, nu de puține ori contestați, ai acestei orchestre.

La Aachen, cum îi spun germanii, sau la Aix-la-Chapelle, cum îi spun francezii, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel semnează marți cel mai important act juridic la nivel internațional între două state – un tratat de cooperare și de integrare – ocazionat de aniversarea a 56 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee.

Astfel, orașul în care se odihnește ”părintele Europei”, împăratul Carol cel Mare, rege al francilor și fondatorul Imperiului Carolingian, în care timp de 600 de ani au fost încoronați împăraților Sfântului Imperiu Roman de națiune germană și care a fost primul mare oraș german eliberat de Aliați în cel de-al Doilea Război Mondial, mai adaugă un capitol la compendiul istoriei ideii de Europa.

Dincolo de istorie… ce înseamnă pentru Europa contemporană Tratatul de cooperare și integrare franco-german

Sigur că elementele istorice și recurgerea la simboluri furnizează o încărcătură aparte ceremoniei de la Aachen, însă ele rămân a fi consemnate mai departe în volumele dedicate vremurilor provocatoare și oscilante pe care le trăim. 

Avându-i drept ”părinți spirituali” pe președintele Comisiei Europene, pe președintele Consiliului European și pe președintele României, în calitate de reprezentant al țării care asigură președinția în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, liderii Germaniei și Franței își reînnoiesc ”jurămintele politice” în vremuri de răscruce, în care Europa cu mai multe viteze dominată de cuplul franco-german posedă o fereastră de oportunitate derivată din Brexit, fiind concomitent puternic contestată de varii capitale europene, de la Roma la Varșovia via Budapesta.

Europa cu mai multe viteze este o realitate. Una în care toți convin să meargă în aceeași direcție, însă în ritmuri și intensități diferite, așa cum este ea andosată și la Declarația de la Roma, semnată de toate țările Uniunii Europene și liderii instituțiilor Uniunii.

Din această perspectivă, Tratatul de cooperare și integrare franco-german este expresia unei nevoi. A Franței și a Germaniei de a se relegitima, mai ales în contextul Brexit și pe fondul unei ”disonanțe cognitive” transatlantice, ca mari puteri europene care pun cu aceeași forță și determinare un picior comun pe pedala de accelerație a integrării europene în integralitatea sa.

Apoi, funcționând de facto cu diferite niveluri de integrare (alții ar adăuga și sensuri diferite) în care statele puternice – contribuitori net la bugetul european, pondere mai mare a voturilor în schema decizională – au un rol decisiv, Uniunea Europeană este principalul cadru de referință unde, în practica sa, acest nou tratat va jongla.

Pe parcursul a 13 pagini, cu o arhitectură concepută în primul rând pe pilonii afacerilor europene și internaționale, tratatul franco-german dislocă primordialitatea cooperării politico-economice și pune un ”accent grav” pe dimensiunea păcii, securității și dezvoltării, în care inovațiile rezidă în trei aspecte:

1) includerea unei clauze de asistență reciprocă în caz de atac armat împotriva unuia dintre cele două state pe modelul clauzei prevăzute la articolul 42(7) din Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene;

2) instituirea unui Consiliu de apărare și securitate franco-german, care să se reunească regulat la nivel politic înalt, fiind configurat ca un organism menit să piloteze angajamentele reciproce asumate;

3) transformarea dezideratului Germaniei de a deveni membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU într-o prioritate diplomatică franco-germană.

Textul integral al tratatului este disponibil aici.

Deși nu ignoră angajamentele de securitate euro-atlantice – în tratat fiind prevăzut angajamentul Franței și Germaniei față de articolul V din Tratatul NATO, cât și pentru dezvoltarea credibilității și coerenței militare europene pentru a renforsa atât UE, cât și Alianța Nord-Atlantică – , ambițiile formulate de Paris și de Berlin sunt fixate, nu în mod explicit, în jurul devizei ”singuri suntem irelevanți, uniți suntem mai puternici”. O deviză pe care o întâlnim și în Strategia Globală a Uniunii Europene și adoptată ca explicație strategică pentru a face față concurenței globale cu China, Rusia și poate chiar Statele Unite.

Prin detalierea semnificativă a acestor ambiții. Franța și Germania își asumă lead-ul unei Europe Globale. Articolul 5 al tratatului bilateral este grăitor în acest sens, el conținând avansarea unei cooperări politico-diplomatice care depășește nivelul politic al miniștrilor afacerilor externe și pătrunde în profunzimea unui dialog constant și a adoptării de poziții comune la nivel de reprezentanți permanenți ai celor două țări la ONU, NATO și Uniunea Europeană.

La fel de adevărat este adevărat că acest tratat survine într-un timp în care cursul istoriei nu mai este atât de favorabil, parteneriatul tradițional transatlantic fiind pe muchie de cuțit, climatul intern european este îmbuibat de discordie, populism și mișcări centrifugale în raport cu valorile și viitorul Europei, în timp ce liderii celor două țări poartă responsabilitatea semnării acestui fundamental act din poziții diferite: Emmanuel Macron se află în imposibilitatea de a jalona flamboiant către obiectivele sale din cauza fenomenului ”vestelor galbene”, în vreme ce Angela Merkel, de 14 ani cancelar (aceeași vechime în funcție o avea și Adenauer în 1963), este aproape de finalul carierei sale politice.

Nu în ultimul rând, tratatul pe care Emmanuel Macron și Angela Merkel îl semnează în prezența lui Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Klaus Iohannis este și rezultatul unei partituri comune pe care cei doi lideri de la Paris și de la Berlin au urmărit-o cu consecvență în ultimii doi ani.

Germania – care la 1 ianuarie 2019 a devenit membru al Consiliului de Securitate al ONU, dar a preluat și conducerea militară a Forței de Reacție Rapidă a NATO (înființată pentru a descuraja Rusia) – a verbalizat intens în ultima perioadă asupra doctrinei că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”.

Ulterior, în pragul comemorării a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, Emmanuel Macron a cerut constituirea unei ”armate europene adevărate”, declanșând animozități între el și Donald Trump, în timp ce Angela Merkel, de la tribuna Parlamentului European, a întărit ideea președintelui francez privind o ”armată europeană adevărată”, plusând cu propunerea înființării “unui consiliu de securitate european” condus de o președinție rotativă.

Ce semnifică prezența României la ceremonia Tratatului de la Aachen? 

Prezența României, prin intermediul președintelui Klaus Iohannis, trebuie înțeleasă, în principal, în sens cutumiar. Acest sens nu îi prejudiciază valoarea sau stima, ci îi conferă o claritate. Aceea că din responsabilitatea de a prezida peste țările UE se desprind și momente ceremonioase, cu fast politic, dar cu bătaie strategică pe termen lung.

Prezența, dar mai curând discursul ce este susținut într-o astfel de ocazie, sunt pasaje de solemnitate și prin intermediul cărora România are posibilitatea de a contribui la modul cum este construită pe viitor Uniunea Europeană. Mai ales dacă luăm în calcul faptul că ambițiile pe care le regăsim în tratatul franco – german, privind rolul celor două țări în proiectarea Europei Globale, se află și în segmentul de priorități ale președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, relațiile politice între lideri, îndeosebi la nivel european unde frecvența întâlnirilor are o dinamică ridicată, sunt realizate la astfel de momente istorice.

Pentru România, stat membru al Uniunii Europene de 12 ani, aspirant la statutul de ”țară refondatoare a UE”, precum și ca actor ce își exercită rolul de partener strategic al SUA în Europa, de aliat de nădejde în cadrul NATO, și urmărește să obțină un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021, participarea la cel mai înalt nivel la ceremonia de la Aachen este o oportunitate. Una de context, dar care trebuie fructificată politică.

Tratatul bilateral semnat de Franța și de Germania la Aachen – oraș cu reverberații istorice pentru ideea unei Europe Unite – reprezintă un eveniment ce, fără tăgadă, trebuie inclus în asumpția că 2019 este un an de hotar pentru viitorul Europei, al relației transatlantice și al României. Viziunea pe care cuplul franco-german este determinat să o imprime cooperării bilaterale la nivel european, euro-atlantic și internațional – într-un an marcat de alegerile europene și de aniversarea a 70 de ani de NATO – se înscrie în această logică, a unui an pe marginea istoriei.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE a reușit amendarea definitivă a normelor privind dimensiunea autovehiculelor grele în scopul salvării de vieți omenești și protecției mediului

Published

on

Camioanele cu cabine rotunjite sunt prevăzute să ajungă pe drumurile europene începând cu 1 septembrie 2020, Consiliul aprobând astăzi introducerea mai rapidă modelului mai sigur și mai ecologic și încheind, totodată, procedura legislativă, potrivit unui comunicat.

Decizia adoptată de miniștri modifică normele privind dimensiunea maximă a camioanelor, devansând data care permite o lungime mai mare pentru o parte frontală mai rotunjită, fără a se reduce spațiul pentru încărcătură. La 12 februarie 2019, președinția română și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu.

,,Această nouă generație de cabine va fi mai sigură, mai eficientă din punctul de vedere al consumului de combustibil și mai confortabilă pentru șoferi. Deci este o veste bună pentru toți participanții la trafic și pentru mediu”, declară Răzvan Cuc, ministrul român al transporturilor

Partea frontală mai alungită a cabinei va reduce unghiurile moarte ale șoferilor, astfel încât aceștia vor avea o mai bună vizibilitate asupra utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii și bicicliștii. Aceasta va reduce totodată pagubele sau vătămările corporale ale altor participanți la trafic produse în caz de coliziune. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar putea duce la salvarea a până la 500 de vieți pe an, în principal în rândul pietonilor și al bicicliștilor din zonele urbane.

Se preconizează că rezistența redusă a aerului va scădea consumul de combustibil cu până la 10%. Reducerea emisiilor va contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Înainte de a putea fi introduse pe piață, cabinele aerodinamice trebuie să îndeplinească cerințele de omologare de tip necesare. Acestea vor intra în vigoare până la 1 noiembrie 2019.

Lungimea suplimentară permisă poate fi utilizată numai pentru îmbunătățirea aerodinamicii cabinei, și nu pentru a spori capacitatea de încărcare a vehiculului.

Continue Reading

#RO2019EU

România, aflată la cârma Consiliului UE, a facilitat adoptarea ultimelor patru dosare rămase din pachetul legislativ care va contribui la realizarea Uniunii Energetice și la reducerea vulnerabilității europene în relație cu Rusia

Published

on

Președinția română a Consiliului UE a facilitat adoptarea, astăzi, a celor patru dosare rămase din Pachetul „Energie curată pentru toți europenii” care vor contribui la realizarea Uniunii Energetice, proiect lansat de Comisia Juncker în 2015 pentru reducerea vulnerabilității UE în acest sector, potrivit unui comunicat. 

UE a finalizat revizuirea cadrului său de politică energetică, care prevede condițiile prealabile de reglementare pentru tranziția către o energie curată și așază UE pe calea către îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris.

Noile legi adoptate astăzi includ un regulament și o directivă privind energia electrică, care îmbunătățesc interconectarea, flexibilitatea și orientarea către consumator ale pieței energiei electrice a UE.

Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice va garanta siguranța alimentării cu energie electrică în situații de criză. Pachetul include, de asemenea, o revizuire a rolului și a funcționării ACER, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei.

De ce este necesară Uniunea Energetică?

Uniunea Energetică este strategia UE de a asigura alimentarea și producția de energie ieftină, sigură din punct de vedere al surselor și sustenabilă în raport cu obiectivele pentru mediu în interesul cetățenilor și companiilor europene. 

UE, în calitate de mare consumator, este vulnerabilă din punct de vedere al securității energetice în raport cu Federația Rusă, privit din perpectiva heterogenității intereselor statelor membre vis-a-vis de un furnizor care folosește factorul prim, economic, pentru îndeplinirea unor obiective politice. 

Mai exact, UE este cel mai mare importator de energie din lume, cheltuind 350 de miliarde de euro anual pentru aprovizionarea cu energie. În plus, blocul cumpără mai mult de jumătate din energia consumată de la țări terțe, bazându-se pe un număr limitat de furnizori. 

În acest sens, Comisia Europeană a pregătit un cadru legislativ prin care UE să devină mai puțin vulnerabilă în domeniul energiei prin Pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii, lansat în 2016.

Cele 8 acte legislative au următoarele obiective: prioritizarea eficienței energetice, obținerea statutului de lider mondial în producția de energie regenerabilă, îndeplinirea obiectivelor privind diversificarea resurselor energetice până în 2030 și punerea la dispoziție a unor condiții echitabile pentru consumatori. 

Pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii cuprinde 8 dosare legislative care contribuie la conturarea uniunii energetice și la îndeplinirea angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris: energie regenerabilă, patru dosare pe electricitate, guvernanța UE, eficiență energetică și clădiri performante din punct de vedere energetic. 

Având în vedere că patru acte legislative au intrat deja în vigoare, adoptarea de astăzi a celor patru dosare rămase reprezintă finalizarea pachetului. Acestea vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial.

Continue Reading

#RO2019EU

România și-a îndeplinit un obiectiv important la nivelul UE: La București a fost adoptată Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră

Published

on

© MAE/ Facebook

Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră a fost adoptată marţi în cadrul unei conferinţe ministeriale, găzduită de ministrul pentru Mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, şi comisarul european pentru Mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella.

Evenimentul, co-organizat şi co-finanţat de Ministerul Afacerilor Externe şi de Comisia Europeană, cu sprijinul Ministerului pentru Mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, a reunit înalţi oficiali din statele litorale – Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia, Ucraina – şi Republica Moldova, reprezentanţi ai celor mai importante organizaţii regionale din zona Mării Negre şi ai unor instituţii financiare internaţionale.

“Agenda maritimă comună adoptată cu prilejul conferinţei ministeriale reflectă priorităţile statelor litorale şi ale Republicii Moldova în domenii subsumate economiei albastre – afaceri maritime, pescuit şi acvacultură, cercetare şi inovare, conectivitate, protecţia mediului, turism, educaţie, formare şi dezvoltare competenţe”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

”Astăzi a fost adoptată, la București ,Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră, obiectiv important al Preşedinţiei române a Consiliului UE”, a scris MAE și pe Facebook.

Potrivit sursei citate, documentul va reprezenta cadrul pentru implementarea, pe baze voluntare, de către actori din mediile public, privat, ştiinţific şi din rândul societăţii civile, de proiecte naţionale şi regionale în domeniile economiei albastre, precum şi pentru atragerea de fonduri europene şi investiţii internaţionale în zona Mării Negre.

“Prin adoptarea Agendei maritime comune, Marea Neagră se alătură celorlalte bazine maritime învecinate cu Uniunea Europeană care au optat pentru o abordare integrată, coerentă în vederea dezvoltării economiei albastre simultan cu păstrarea unei mări cât mai curate, aspecte evidenţiate atât de comisarul european Karmenu Vella, cât şi de ministrul Ştefan-Radu Oprea. În intervenţia sa, ministrul Ştefan-Radu Oprea a subliniat prioritatea acordată de România, îndeosebi în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, intensificării cooperării regionale la Marea Neagră, cu sprijinul activ al Uniunii Europene. Ministrul român a evidenţiat abordarea pragmatică, bottom-up care stă la baza Agendei. A amintit, în acest sens, că documentul a fost elaborat în urma consultărilor cu actorii relevanţi din regiune şi a fost consolidat pe parcursul unui proces intens de negociere între cele şapte state participante – proces care a fost sprijinit activ de Comisia Europeană”, mai menţionează comunicatul.

Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră a fost elaborată în urma unui proces de consultări și negocieri care a avut loc pe parcursul a peste 18 luni. Astfel, în cadrul Facilității pentru creşterea albastră în regiunea Mării Negre (inițiativă lansată de Comisia Europeană, în noiembrie 2017), statele litorale și Republica Moldova au organizat ateliere naționale multi-stakeholders, în cadrul cărora au fost cartografiate nevoile, priorităţile şi proiectele fiecărei țări în domeniile subsumate economiei albastre. Atelierul național al României a avut loc la 6 iulie 2018, la București. Acest proces de consultări a culminat cu organizarea, la 19 martie 2019, la Istanbul, a unui atelier regional care a reunit cca. 200 actori din zona Mării Negre.

Statele litorale și Republica Moldova au exprimat, în mod oficial, sprijinul politic pentru lansarea Agendei, prin adoptarea, cu prilejul unei reuniuni ministeriale desfășurate sub patronajul şi în prezența comisarului Karmenu Vella, a Declarației miniștrilor responsabili cu infrastructura privind Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră (Burgas, 31 mai 2018), pe durata Președinției bulgare a Consiliului UE.

Primul proiect al Agendei a fost elaborat pe baza concluziilor atelierelor naționale și a modelelor utilizate în alte bazine maritime ale UE. Proiectul de Agendă a fost completat și dezvoltat ulterior, pe parcursul a peste șase luni de negocieri între cele șapte state participante. La aceste negocieri, România a fost reprezentată de Ministerul Afacerilor Externe, care este punct focal pentru creșterea albastră la Marea Neagră. Mandatul MAE a fost elaborat pe baza contribuțiilor aduse de ministerele și autoritățile relevante din România, în cadrul unui proces constant de coordonare și consultare inter-instituțională.

Adoptarea Agendei maritime comune este subsumată Sinergiei Mării Negre și reprezintă un nou pas în implementarea acesteia.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending