Connect with us

#RO2019EU

Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

22 ianuarie 1963, Elysee, Franța – Proiectul comunităților europene început cu mai bine de un deceniu în urmă pentru a preveni, în primul rând, reizbucnirea conflictului între puterile europene și pentru a genera o pace durabilă era marcat de intrarea într-o nouă eră, cea a reconcilierii franco-germane, două puteri rivale care nu de puține ori transformaseră Europa în teatrul confruntărilor militare în ultimii 100 de ani de la acea vreme.

La Elysee, șeful statului francez Charles de Gaulle și cancelarul german Konrad Adenauer își îmbrăcau cu glorie deceniile în care au reprezentat figurile marcante ale politicii europene și semnau Tratatul de Prietenie dintre Republica Franceză și Republica Federală Germania, un acord ce punea capăt zbuciumatei istorii și sigila ceea ce istoriografia a consemnat a fi reconcilierea franco-germană, un catalizator aparte al avansării integrării europene.

Președintele Franței Charles de Gaulle și Cancelarul Republicii Federale Germania Konrad Adenauer (FOTO: Atlantic Council)

22 ianuarie 2019, Aachen, Germania  – 500 de milioane de europeni, între care aproape 150 de milioane de francezi și germani, reprezentați la cel mai înalt nivel politic, devin contemporani cu făurirea unui nou capitol de istorie bilaterală franco-germană, o istorie constant asemuită cu cea a ”nucleului dur” al unei Europe cu mai multe viteze în care Berlinul și Parisul sunt co-dirijorii, nu de puține ori contestați, ai acestei orchestre.

La Aachen, cum îi spun germanii, sau la Aix-la-Chapelle, cum îi spun francezii, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel semnează marți cel mai important act juridic la nivel internațional între două state – un tratat de cooperare și de integrare – ocazionat de aniversarea a 56 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee.

Astfel, orașul în care se odihnește ”părintele Europei”, împăratul Carol cel Mare, rege al francilor și fondatorul Imperiului Carolingian, în care timp de 600 de ani au fost încoronați împăraților Sfântului Imperiu Roman de națiune germană și care a fost primul mare oraș german eliberat de Aliați în cel de-al Doilea Război Mondial, mai adaugă un capitol la compendiul istoriei ideii de Europa.

Dincolo de istorie… ce înseamnă pentru Europa contemporană Tratatul de cooperare și integrare franco-german

Sigur că elementele istorice și recurgerea la simboluri furnizează o încărcătură aparte ceremoniei de la Aachen, însă ele rămân a fi consemnate mai departe în volumele dedicate vremurilor provocatoare și oscilante pe care le trăim. 

Avându-i drept ”părinți spirituali” pe președintele Comisiei Europene, pe președintele Consiliului European și pe președintele României, în calitate de reprezentant al țării care asigură președinția în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, liderii Germaniei și Franței își reînnoiesc ”jurămintele politice” în vremuri de răscruce, în care Europa cu mai multe viteze dominată de cuplul franco-german posedă o fereastră de oportunitate derivată din Brexit, fiind concomitent puternic contestată de varii capitale europene, de la Roma la Varșovia via Budapesta.

Europa cu mai multe viteze este o realitate. Una în care toți convin să meargă în aceeași direcție, însă în ritmuri și intensități diferite, așa cum este ea andosată și la Declarația de la Roma, semnată de toate țările Uniunii Europene și liderii instituțiilor Uniunii.

Din această perspectivă, Tratatul de cooperare și integrare franco-german este expresia unei nevoi. A Franței și a Germaniei de a se relegitima, mai ales în contextul Brexit și pe fondul unei ”disonanțe cognitive” transatlantice, ca mari puteri europene care pun cu aceeași forță și determinare un picior comun pe pedala de accelerație a integrării europene în integralitatea sa.

Apoi, funcționând de facto cu diferite niveluri de integrare (alții ar adăuga și sensuri diferite) în care statele puternice – contribuitori net la bugetul european, pondere mai mare a voturilor în schema decizională – au un rol decisiv, Uniunea Europeană este principalul cadru de referință unde, în practica sa, acest nou tratat va jongla.

Pe parcursul a 13 pagini, cu o arhitectură concepută în primul rând pe pilonii afacerilor europene și internaționale, tratatul franco-german dislocă primordialitatea cooperării politico-economice și pune un ”accent grav” pe dimensiunea păcii, securității și dezvoltării, în care inovațiile rezidă în trei aspecte:

1) includerea unei clauze de asistență reciprocă în caz de atac armat împotriva unuia dintre cele două state pe modelul clauzei prevăzute la articolul 42(7) din Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene;

2) instituirea unui Consiliu de apărare și securitate franco-german, care să se reunească regulat la nivel politic înalt, fiind configurat ca un organism menit să piloteze angajamentele reciproce asumate;

3) transformarea dezideratului Germaniei de a deveni membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU într-o prioritate diplomatică franco-germană.

Textul integral al tratatului este disponibil aici.

Deși nu ignoră angajamentele de securitate euro-atlantice – în tratat fiind prevăzut angajamentul Franței și Germaniei față de articolul V din Tratatul NATO, cât și pentru dezvoltarea credibilității și coerenței militare europene pentru a renforsa atât UE, cât și Alianța Nord-Atlantică – , ambițiile formulate de Paris și de Berlin sunt fixate, nu în mod explicit, în jurul devizei ”singuri suntem irelevanți, uniți suntem mai puternici”. O deviză pe care o întâlnim și în Strategia Globală a Uniunii Europene și adoptată ca explicație strategică pentru a face față concurenței globale cu China, Rusia și poate chiar Statele Unite.

Prin detalierea semnificativă a acestor ambiții. Franța și Germania își asumă lead-ul unei Europe Globale. Articolul 5 al tratatului bilateral este grăitor în acest sens, el conținând avansarea unei cooperări politico-diplomatice care depășește nivelul politic al miniștrilor afacerilor externe și pătrunde în profunzimea unui dialog constant și a adoptării de poziții comune la nivel de reprezentanți permanenți ai celor două țări la ONU, NATO și Uniunea Europeană.

La fel de adevărat este adevărat că acest tratat survine într-un timp în care cursul istoriei nu mai este atât de favorabil, parteneriatul tradițional transatlantic fiind pe muchie de cuțit, climatul intern european este îmbuibat de discordie, populism și mișcări centrifugale în raport cu valorile și viitorul Europei, în timp ce liderii celor două țări poartă responsabilitatea semnării acestui fundamental act din poziții diferite: Emmanuel Macron se află în imposibilitatea de a jalona flamboiant către obiectivele sale din cauza fenomenului ”vestelor galbene”, în vreme ce Angela Merkel, de 14 ani cancelar (aceeași vechime în funcție o avea și Adenauer în 1963), este aproape de finalul carierei sale politice.

Nu în ultimul rând, tratatul pe care Emmanuel Macron și Angela Merkel îl semnează în prezența lui Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Klaus Iohannis este și rezultatul unei partituri comune pe care cei doi lideri de la Paris și de la Berlin au urmărit-o cu consecvență în ultimii doi ani.

Germania – care la 1 ianuarie 2019 a devenit membru al Consiliului de Securitate al ONU, dar a preluat și conducerea militară a Forței de Reacție Rapidă a NATO (înființată pentru a descuraja Rusia) – a verbalizat intens în ultima perioadă asupra doctrinei că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”.

Ulterior, în pragul comemorării a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, Emmanuel Macron a cerut constituirea unei ”armate europene adevărate”, declanșând animozități între el și Donald Trump, în timp ce Angela Merkel, de la tribuna Parlamentului European, a întărit ideea președintelui francez privind o ”armată europeană adevărată”, plusând cu propunerea înființării “unui consiliu de securitate european” condus de o președinție rotativă.

Ce semnifică prezența României la ceremonia Tratatului de la Aachen? 

Prezența României, prin intermediul președintelui Klaus Iohannis, trebuie înțeleasă, în principal, în sens cutumiar. Acest sens nu îi prejudiciază valoarea sau stima, ci îi conferă o claritate. Aceea că din responsabilitatea de a prezida peste țările UE se desprind și momente ceremonioase, cu fast politic, dar cu bătaie strategică pe termen lung.

Prezența, dar mai curând discursul ce este susținut într-o astfel de ocazie, sunt pasaje de solemnitate și prin intermediul cărora România are posibilitatea de a contribui la modul cum este construită pe viitor Uniunea Europeană. Mai ales dacă luăm în calcul faptul că ambițiile pe care le regăsim în tratatul franco – german, privind rolul celor două țări în proiectarea Europei Globale, se află și în segmentul de priorități ale președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, relațiile politice între lideri, îndeosebi la nivel european unde frecvența întâlnirilor are o dinamică ridicată, sunt realizate la astfel de momente istorice.

Pentru România, stat membru al Uniunii Europene de 12 ani, aspirant la statutul de ”țară refondatoare a UE”, precum și ca actor ce își exercită rolul de partener strategic al SUA în Europa, de aliat de nădejde în cadrul NATO, și urmărește să obțină un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021, participarea la cel mai înalt nivel la ceremonia de la Aachen este o oportunitate. Una de context, dar care trebuie fructificată politică.

Tratatul bilateral semnat de Franța și de Germania la Aachen – oraș cu reverberații istorice pentru ideea unei Europe Unite – reprezintă un eveniment ce, fără tăgadă, trebuie inclus în asumpția că 2019 este un an de hotar pentru viitorul Europei, al relației transatlantice și al României. Viziunea pe care cuplul franco-german este determinat să o imprime cooperării bilaterale la nivel european, euro-atlantic și internațional – într-un an marcat de alegerile europene și de aniversarea a 70 de ani de NATO – se înscrie în această logică, a unui an pe marginea istoriei.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Fondul European de Apărare, pe cale să devină realitate. UE va deveni, astfel, un furnizor de securitate mai puternic pentru cetățenii săi

Published

on

Instituțiile UE au ajuns la un acord politic parțial cu privire la Fondul European de Apărare, sub rezerva aprobării formale a Parlamentului European și a Consiliului, care va promova o bază industrială inovatoare și competitivă și va contribui la autonomia strategică a UE, potrivit unui comunicat emis astăzi de Comisia Europană.

Într-o lume a instabilității crescânde și amenințărilor transfrontaliere la adresa securității noastre, nicio țară nu poate reuși singură. Acesta este motivul pentru care Comisia Juncker face un efort fără precedent pentru a proteja și apăra europenii. Fondul European de Apărare, propus de Comisie în iunie 2018, ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru anii 2021-2027, face parte din aceste inițiative pentru a susține capacitatea UE de a-și proteja cetățenii.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat:

,,Acesta este un pas important în realizarea cooperării europene în domeniul apărării. Fondul European de Apărare va ajuta statele membre să obțină o mai bună valoare pentru banii contribuabililor, să promoveze o industrie de apărare puternică și inovatoare și să sporească autonomia și conducerea tehnologică a UE în domeniul apărării”.

Comisarul european Elżbieta Bieńkowska, responsabil pentru piața internă, industrie, spirit antreprenorial și IMM-uri, a adăugat:

,,Acest acord reprezintă un alt element important prin care ne asigurăm că Europa devine un furnizor de securitate mai puternic pentru cetățenii săi. Fondul va favoriza inovarea tehnologică și cooperarea în sectorul european al apărării, astfel încât Europa să beneficieze de tehnologie și echipamente de apărare interoperabile și de ultimă oră, în domenii noi precum inteligența artificială, software-ul criptat, tehnologia cu drone sau comunicarea prin satelit.”

Sub rezerva adoptării definitive oficiale de către Parlamentul European și Consiliu, s-a constatat un acord privind următoarele elemente-cheie:

  • Fondul va oferi sprijin pe tot parcursul ciclului de viață al dezvoltării industriale, de la cercetare, la dezvoltarea prototipului și până la certificare.
  • Fondul va finanța proiecte de cercetare în colaborare, în principal prin granturi.
  • Dincolo de faza de cercetare și de proiectare, unde este posibilă o finanțare de până la 100%, bugetul UE va fi disponibil pentru a completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru dezvoltarea prototipului (până la 20%) și testarea, calificarea și certificarea (până la 80%).
  • Fondul va acorda stimulente pentru proiectele cu participare transfrontalieră a numeroaselor IMM-uri în lanțul de aprovizionare din domeniul apărării, oferind rate de finanțare mai ridicate.
  • Proiectele în contextul Cooperării Structurate Europene Permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, un bonus suplimentar de cofinanțare de 10%, însă finanțarea nu este automată.
  • Proiectele vor fi definite în conformitate cu prioritățile de apărare convenite de statele membre în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune și în special în contextul Planului de dezvoltare a capacităților (CDP), dar prioritățile regionale și internaționale, cum ar fi în cadrul de NATO, pot fi luate în considerare, de asemenea.
  • În mod normal, sunt eligibile numai proiectele de colaborare care implică cel puțin trei entități eligibile din cel puțin trei state membre sau țări asociate.
  • Cel puțin 4% și până la 8% din buget vor fi alocate proiectelor de inovare cu grad ridicat de risc, care vor stimula conducerea tehnologică pe termen lung a Europei și autonomia în domeniul apărării.
  • În principiu, numai entitățile stabilite în UE sau în țările asociate și care nu sunt controlate de țări terțe sau de entitățile lor juridice sunt eligibile pentru finanțare. Filialele cu sediul în UE ale unor societăți din țări terțe pot, în mod excepțional, să fie eligibile pentru finanțare în condiții definite pentru a se asigura că interesele de securitate și apărare ale UE și ale statelor membre nu sunt compromise. Entitățile stabilite în afara UE nu vor primi nicio finanțare din partea UE, dar pot participa la proiecte de cooperare. Prin urmare, UE nu exclude pe nimeni din Fondul European de Apărare, dar stabilește condiții pentru a primi finanțări similare celor pe care le întâmpină companiile UE pe piețele țărilor terțe.

Acordul politic preliminar la care au ajuns Parlamentul European, Consiliu și Comisia în așa-numitele negocieri trilaterale este acum supus aprobării formale din partea Parlamentului European și a Consiliului. Aspectele bugetare și unele dispoziții orizontale conexe ale viitorului Fond European de Apărare sunt supuse acordului general privind viitorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Continue Reading

#RO2019EU

UE își actualizează Codul de Vize: Taxa de viză va crește la 80 euro pentru resortisanții țărilor terțe

Published

on

UE își actualizează normele în materie de vize pentru a îmbunătăți condițiile persoanelor care călătoresc în scopuri legitime și pentru a spori instrumentele disponibile în vederea abordării provocărilor reprezentate de migrația ilegală, potrivit unui comunicat emis astăzi. 

Astăzi, ambasadorii la UE au confirmat, în numele Consiliului, acordul informal la care s-a ajuns între reprezentanții Parlamentului European și președinția română a Consiliului cu privire la propunerea de modificare a Codului de vize.

Condiții mai bune pentru persoanele care călătoresc în scopuri legitime

Noile norme vor asigura proceduri mai rapide și mai clare pentru persoanele care călătoresc în scopuri legitime, în special prin faptul că:

  • vor permite depunerea cererilor cu până la 6 luni înaintea călătoriei și cu cel puțin 15 zile înaintea acesteia
  • prevăd posibilitatea de a completa și de a semna electronic formularul de cerere
  • introduc o abordare armonizată referitor la emiterea vizelor cu intrări multiple pentru persoanele care călătoresc cu regularitate și au un istoric pozitiv în materie de vize, pentru o perioadă ce crește gradual, de la 1 la 5 ani.

Acoperirea costurilor de prelucrare a cererilor

Pentru ca statele membre să poată acoperi mai bine costurile prelucrării cererilor de viză, fără a descuraja solicitanții de vize, taxa de viză va crește la 80 de euro.

Regulamentul introduce și un mecanism pentru evaluarea la interval de trei ani a necesității de a se revizui cuantumul taxei de viză.

O mai bună cooperare privind readmisia migranților în situație neregulamentară

Regulamentul ar trebui, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea cooperării cu țările terțe în materie de readmisie prin introducerea unui nou mecanism pentru utilizarea politicii în domeniul vizelor ca pârghie.

În cadrul acestui mecanism, Comisia va evalua periodic cooperarea în materie de readmisie din partea țărilor terțe. În cazul în care o țară nu dă dovadă de cooperare, Comisia va propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii de punere în aplicare prin care să se aplice măsuri restrictive specifice privind vizele, legate de prelucrarea acestora și, eventual, de taxele aferente.

Pe de altă parte, în cazul în care se consideră că o țară cooperează în privința readmisiei, Comisia poate propune Consiliului să adopte o decizie de punere în aplicare care să prevadă o reducere a taxelor de viză, o reducere a perioadei necesare pentru a decide asupra cererilor de viză sau o creștere a perioadei de valabilitate a vizelor cu intrări multiple. Decizia de punere în aplicare va fi valabilă cel mult un an, putând fi reînnoită.

Continue Reading

#RO2019EU

UE își înăsprește regulile privind cele mai persistente și mai poluante substanțe chimice pentru protejarea populației și a mediului

Published

on

UE își înăsprește regulile privind cele mai persistente și mai poluante substanțe chimice. Președinția română a Consiliului a ajuns astăzi la un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la actualizarea Regulamentului privind poluanții organici persistenți, lista de substanțe periculoase convenită la nivelul ONU. Acest regulament va contribui la protejarea populației și a mediului împotriva acestor produse chimice, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul urmează acum a fi înaintat în vederea obținerii aprobării politice a ambasadorilor la UE în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului.

,,Acordul la care am ajuns azi înseamnă că am făcut un pas important în protejarea sănătății umane și mediului nostru. Este vorba despre limitarea daunelor produse de cele mai periculoase substanțe chimice care prezintă risc din lume. Prin eliminarea producției lor și interzicerea utilizării lor, putem obține o protecție maximă”Grațiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul mediului al României.

Propunerea de reformare asigură alinierea regulamentului existent la cele mai recente modificări ale Convenției de la Stockholm, care prevede cadrul juridic global pentru eliminarea producerii, a utilizării, a importurilor și a exporturilor de poluanți organici persistenți. Mai multe modificări aliniază mai îndeaproape regulamentul la legislația generală a UE privind substanțele chimice. În urma acestor modificări, toate părțile implicate în punerea în aplicare a regulamentului vor beneficia de sporirea clarității, a transparenței și a securității juridice.

În cadrul noilor norme, actualul nivel ridicat al protecției sănătății umane și a mediului în Europa va fi menținut, dar unele sarcini prevăzute de regulament vor fi transferate de la Comisia Europeană la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) de la Helsinki, estimându-se că acest lucru va reduce costurile generale și va îmbogăți cunoștințele științifice disponibile pentru punerea în aplicare.

În temeiul acordului, agentul de ignifugare decaBDE este adăugat pe lista de substanțe și valoarea urmei neintenționate de contaminant este fixată la 10 mg/kg pentru cazurile în care decaBDE este prezent în substanțe. În plus, valoarea urmei neintenționate de contaminant este fixată la 500 mg/kg pentru suma tuturor substanțelor BDE, inclusiv decaBDE, pentru cazurile în care acestea sunt prezente în amestecuri și articole. A fost introdusă o clauză de revizuire pentru a evalua toate impacturile asupra sănătății și asupra mediului ale valorii-limită de 500 mg/kg pentru suma tuturor substanțelor BDE.

În plus, derogări specifice referitoare la utilizarea decaBDE sunt introduse pentru aeronave, autovehicule și echipamente electronice, inclusiv în cazul importurilor.

Acordul va fi transmis ambasadorilor la UE spre aprobare în numele Consiliului, după finalizarea tehnică a textului. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending