Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a afirmat marți, în ajunul reuniunii miniștrilor apărării din țările aliate, că deși staționarea unui grup de luptă al Alianței în România este un proces de durată, este important să ne amintim că “în ultimele zile” a avut loc o întărire semnificativă a prezenței NATO în România.
“Eu cred că trebuie să facem distincția între nevoia iminentă de mai multe trupe și forțe precum în România – și am desfășurat deja mai multe trupe și forțe în România – și între o ajustare pe termen lung, iar chestiunea unui grup de luptă este o ajustare sau o prezență pe termen mai lung în România și în restul părții estice a Alianței“, a spus secretarul general, răspunzând la o întrebare din partea CaleaEuropeană.ro.
“Nu mă voi antepronunța cu privire la decizie a miniștrilor”, a spus Stoltenberg, în timp ce a anunțat că miniștrii apărării din cele 30 de națiuni aliate vor aborda necesitatea de a spori în continuare poziția defensivă a Alianței și a salutat din nou propunerea Franței de a conduce un nou grup tactic NATO în România.
“M-am întâlnit vineri cu președintele Klaus Iohannis pe această temă. Și am discutat despre grupul de luptă. Am discutat acest lucru și cu președintele Macron și mi-am exprimat sprijinul și faptul că salut oferta franceză de a conduce un grup de luptă în România. Va dura ceva timp până când vom avea toate deciziile în vigoare și, de asemenea, ceva timp pentru a avea comanda sau controlul și și și toate celelalte aspecte care trebuie să fie decise înainte ca un grup de luptă să fie potențial, să fie staționat în România”, a declarat Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat agenda reuniunii miniștrilor apărării aliați și în carea a afirmat că există semne din partea Moscovei că diplomația ar trebui să continue în ceea ce privește criza de securitate dintre Ucraina și Rusia, afirmând că acest lucru “oferă motive pentru un optimism prudent”.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat marți că Statul Major al Forțelor Terestre a finalizat operațiunile necesare declarării capacității operaționale inițiale a Grupului de luptă al NATO care va fi constituit în România în cadrul măsurilor aliate de întărire a vigilenței pe flancul estic.
În schimb, Stoltenberg a indicat că este “important să ne amintim că, în timp ce lucrăm la această problemă a unui grup de luptă condus de francezi în România, nu înseamnă că nu facem nimic”.
“Chiar în ultimele zile, Statele Unite au adăugat 1000 de soldați la prezența lor în România” care reprezintă o dublare a prezenței americane în România, la 2.000 de militari, a spus Stoltenberg.
“Este o întărire semnificativă a prezenței NATO în România”, a precizat el, în contextul în care vinerea trecută s-a aflat în România, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde a salutat sosirea trupelor americane.
Jens Stoltenberg a insistat că este necesară o distincție între măsurile din prezent și ajustarea pe termen lung a posturii NATO.
“Am văzut unitatea Stryker care a venit în România, Constanța, dar și mai multe avioane americane, germane, italiene și alți aliați. (..) Eu cred că trebuie să facem distincția între nevoia iminentă de mai multe trupe și forțe precum în România – și am desfășurat deja mai multe trupe și forțe în România – și între o ajustare pe termen lung, iar chestiunea unui grup de luptă este o ajustare sau o prezență pe termen mai lung în România și în restul părții estice a Alianței“, a conchis secretarul general.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a reafirmat vinerea trecută, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România, că miniștrii apărării aliați vor discuta în perioada 16-17 februarie despre cum să consolideze în continuare prezența NATO, inclusiv cu noi grupuri de luptă, salutând oferta Franței de a conduce un grup tactic multinațional în România.
Întrebat despre afirmația pe care o făcuse cu o zi în urmă, într-o conferință de presă cu premierul Marii Britanii, potrivit căreia NATO se pregătește să înființeze un grup de luptă în România pentru regiunea Mării Negre, Stoltenberg a răspuns: “Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen mai lung în flancul estic, aici e vorba de grupuri de luptă în România, poate și în toate celelalte țări din sud-estul NATO”.
Grupul de luptă la care se referă înaltul oficial aliat reprezintă disponibilitatea manifestată de Franța de a conduce o prezență militară avansată a NATO în România.
Președintele francez Emanuel Macron a anunțat pe 19 ianuarie disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. “Ne-am arătat şi disponibilitatea de a merge mai departe şi, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni pentru a ne asuma toate responsabilitățile în misiunile de tip prezență înaintată avansată, în special în România, dacă aceste vor fi decise”, a spus el, într-un discurs către forțele franceze. Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.
Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat și ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie. Ulterior, România a primit vizite succesive, la o săptămână distanță una de cealaltă, a ministrului apărării al Franței, Florence Parly, și a ministrului de externe Jean-Yves Le Drian. Parly a fost însoțită la București de o misiune de experţi pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România, iar Le Drian a spus de la tribuna Parlamentului României că Franța este gata să conducă un dispozitiv NATO în România.
Și Statele Unite au transmis, în contextul deciziei de a disloca încă 1.000 de militari în România, că se vor coordona cu Franța pentru desfășurarea de forțe armate americane și franceze în România.
O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice.
