Connect with us

ONU

Klaus Iohannis a pledat, la ONU, pentru investiții strategice în energie nucleară, surse regenerabile și hidrogen: Trebuie să combatem utilizarea energiei ca șantaj

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în cadrul Adunării Generale a ONU, că provocările din prezent, precum insecuritatea energetică, reprezintă o preocupare globală și a pledat pentru combaterea utilizării energiei ca instrument de șantaj, propunând investiții strategice în surse regenerabile, energie nucleară sau hidrogen.

Șeful statului a susținut marți, pentru a șasea oară, un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, unde a denunțat războiul ilegal declanșat de Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, împotriva Ucrainei, a salutat “solidaritatea excepțională” a multor țări ale lumii cu acest “membru suveran” al ONU și victimă a agresiunii și a anunțat că România va continua să sprijine Ucraina și pe cetățenii săi care luptă inclusiv pentru valorile și democrația noastre.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor celei de-a 77-a Adunări Generale a Națiunilor Unite care este marcată de o lume asediată de crize precum războiul din Ucraina, catastrofe climatice şi insecuritate alimentară, șeful statului și-a concentrat intervenția națională asupra consecințelor dramatice ale războiului pornit de Federația Rusă, care sunt globale și nu se rezumă doar la perspectiva securității, referindu-se la securitate alimentară, securitate energetică, sprijinirea Ucrainei și gestionarea conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre. Astfel, Klaus Iohannis a făcut un apel la unitate și la sprijin pentru pace, afirmând că “răspunsul nostru, în special la acest război, va modela viitorul nostru comun”.

În alocuțiunea sa, președintele a enumerat și alte provocări precum impactul schimbărilor climatice și pierderea biodiversității, insecuritatea energetică, lipsa accesului la alimente și educație și inechitățile sociale, care devin din ce în ce mai grave.

“Securitatea energetică este o preocupare globală, care necesită soluții comune și acțiune responsabilă. Trebuie să combatem utilizarea energiei ca instrument de șantaj. Securitatea energetică necesită investiții strategice în surse regenerabile, în energie nucleară – cu implementarea unor proiecte de viitor, precum reactoarele modulare de mici dimensiuni – sau în hidrogen. De asemenea, necesită prețuri pentru energie care să fie accesibile cetățenilor noștri”, a precizat Iohannis.

 

Șeful statului a evidențiat că asigurarea securității energetice este strâns corelată cu tranziția verde, pentru economii reziliente și neutre din punct de vedere climatic, și că legătura dintre schimbările climatice și pace și securitate ar trebui să fie mai proeminentă în cadrul discuțiilor globale, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate.

“În pofida eforturilor noastre, nu am reușit să depășim criza triplă a schimbărilor climatice, a poluării și a pierderii biodiversității. Toate eforturile noastre la nivelul Uniunii Europene și în coordonare cu partenerii internaționali au scopul de a identifica și implementa cele mai bune soluții la aceste probleme grave. Peste două luni ne vom întâlni în Egipt pentru COP27, unde vor fi necesare angajamente suplimentare pentru atingerea neutralității climatice, alături de implementarea deciziilor deja anunțate. Timpul trece, iar planeta noastră nu mai poate aștepta”, a spus el.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 20-21 septembrie 2022, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șasea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale, unde 

Iohannis a luat parte, la invitația președintelui Consiliului European, a președintelui Senegalului, a premierului Spaniei și a secretarului de stat al SUA, la Summitul global dedicat securității alimentare, unde a denunțat faptul că “Rusia folosește alimentele ca armă” și a evidențiat contribuția țării noastre, în contextul în care “60% din exporturile de cereale ale Ucrainei au tranzitat deja România”.

De asemenea, la inițiativa șefului statului, România a co-prezidat una dintre sesiunile Summit-ului ONU privind transformarea educației, iar președintele va participa și la recepția oficială oferită de președintele SUA Joe Biden în onoarea șefilor de delegații prezenți la Adunarea Generală a ONU.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ONU

Avertismentul secretarului general al ONU la COP15: Omenirea a devenit o armă de extincție în masă. Tratăm natura ca pe o toaletă

Published

on

© UN Photo/Eskinder Debebe

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a acuzat corporațiile multinaționale că au transformat ecosistemele lumii în „jucării pentru profit” și a avertizat că dacă această situație nu va fi corectată, rezultatele vor fi catastrofale, informează The Guardian.

„Cu apetitul nostru fără margini pentru o creștere economică necontrolată și inegală, omenirea a devenit o armă de extincție în masă”, a declarat Guterres, marți, la ceremonia de deschidere a discuțiilor privind biodiversitatea de la Montreal.

Aproape 200 de țări s-au reunit la Conferința ONU privind biodiversitatea din 7-19 decembrie, cea de-a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) la Convenția privind Diversitatea Biologică (CBD).

Conferința va avea ca obiectiv adoptarea cadrului global pentru biodiversitate post-2020, o foaie de parcurs globală pentru conservarea, protecția, restaurarea și gestionarea durabilă a biodiversității și a ecosistemelor pentru următorul deceniu.

Un milion de specii sunt pe cale de dispariție, o treime din terenuri sunt grav degradate și se pierd soluri fertile, în timp ce poluarea și schimbările climatice accelerează degradarea oceanelor.

„Tratăm natura ca pe o toaletă”, a declarat Guterres. „Și, în cele din urmă, comitem o sinucidere prin proxy”, cu efecte resimțite asupra locurilor de muncă, foametei, bolilor și morții. „Această conferință este șansa noastră de a opri această orgie de distrugere”, a adăugat secretarul general al ONU.

Speciile dispar într-un ritm nemaiîntâlnit în ultimii 10 milioane de ani. Până la 40% din suprafețele terestre ale Pământului sunt considerate degradate, potrivit unei evaluări a Perspectivelor Globale ale Pământului (Global Land Outlook) din 2022, realizată de ONU.

Peste 10.000 de participanți, printre care oficiali guvernamentali, oameni de știință și activiști, sunt prezenți la summit pe fondul apelurilor ecologiștilor și întreprinderilor de a proteja resursele naturale și de a opri dispariția speciilor.

Negociatorii speră ca summitul ONU care se va desfășura pe parcursul a două săptămâni să producă un acord care să asigure că în 2030 va exista mai multă “natură” – animale, plante și ecosisteme sănătoase – decât cea existentă în prezent. Însă modul în care se urmărește și se măsoară acest progres va trebui să fie convenit de către toate cele 196 de guverne semnatare ale Convenției privind Diversitatea Biologică.

Proiectele de obiective pentru cadrul de 10 ani includ un angajament fundamental de a pune cel puțin 30% din suprafețele lor terestre și maritime sub protecția mediului până în 2030 – un obiectiv denumit adesea obiectivul “30-by-30”. În prezent, doar aproximativ 17% din suprafața terestră a lumii se află sub un anumit tip de protecție, în timp ce mai puțin de 8% din oceanul global este protejat.

Continue Reading

ONU

Ursula von der Leyen, nemulțumită de rezultatele COP27: ”Am tratat unele simptome, dar nu am vindecat pacientul de febră”

Published

on

© captură video/ EBS - European Commission

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat nemulțumirea față de rezultatele Conferinței anuale a ONU privind combaterii schimbărilor climatice, apreciind că ”marchează un mic pas către justiția climatică, dar este nevoie de mult mai mult pentru planetă”.

”Am tratat unele simptome, dar nu am vindecat pacientul de febră. Mă bucur că COP27 a deschis un nou capitol privind finanțarea pierderilor și pagubelor și a pus bazele unei noi metode de solidaritate între cei care au nevoie și cei care sunt în măsură să ajute. Reconstruim încrederea. Acest lucru este esențial pentru a merge mai departe, deoarece nu poate exista nicio acțiune durabilă împotriva schimbărilor climatice fără justiție climatică. Uniunea Europeană este deja principalul contribuabil la nivel mondial în ceea ce privește finanțarea internațională pentru climă și sunt mulțumită că ne-am confirmat angajamentul de a-i sprijini pe cei mai vulnerabili printr-o primă contribuție”, a reacționat von der Leyen la finalul reuniunii COP27, desfășurată la Sharm el-Sheikh, în Egipt.

Aceasta a deplâns faptul că angajamentul de a menține temperatura globală sub 1,5 grade Celsius ”nu s-a materializat în angajamentul principalilor emițători mondiali de a elimina treptat combustibilii fosili și nici în noi angajamente privind atenuarea schimbărilor climatice”.

COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Continue Reading

ONU

După negocieri lungi și dificile, COP27 s-a încheiat în Egipt cu un acord pentru sprijinirea țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții pentru reducerea emisiilor

Published

on

© COP27/ Twitter

COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră, anunță AFP, citat de Agerpres.

După mai mult de două săptămâni, COP27 s-a încheiat cu o întârziere de o zi față de calendarul prevăzut, fapt ce face din această reuniune una dintre cele mai lungi conferințe din serie.

”Nu a fost ușor”, dar ”în final ne-am îndeplinit misiunea”, a subliniat președintele conferinţei, egipteanul Sameh Shukri.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

”Trebuie să reducem drastic emisiile acum – şi este o problemă la care COP nu a răspuns”, a regretat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

La rândul său, Uniunea Europeană, prin vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului verde european, și-a exprimat ”dezamăgirea” față acordul privind emisiile. Acesta a punctat că au fost făcute sacrificii pentru a obține un acord referitor la pierderi și daune, conform The Guardian.

”Prietenii sunt prieteni dacă îți spun și ceea ce nu vrei să auzi. Aseară, discuțiile noastre au intrat în impas. Au existat prea multe încercări de a reveni chiar și asupra a ceea ce am convenit la Glasgow. Lupta ambițioasă pentru un viitor mai bun nu s-a încheiat încă. De fapt, abia a început. Știm că costul inacțiunii este mult mai mare decât cel al acțiunii. Ar fi trebuit să facem mult mai mult. Cetățenii noștri se așteaptă ca noi să conducem. Aceasta înseamnă o reducere mult mai rapidă a emisiilor”, a precizat Timmermans la finalul reuniunii.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Aceste angajamente, dacă vor fi respectate integral, ar pune lumea, în cel mai bun caz, pe traiectoria unei creşteri cu 2,4 grade Celsius la sfârşitul secolului şi, în ritmul actual al emisiilor, pe cea a unei creşteri de 2,8 grade Celsius.

Detaliile operaţionale urmează să fie definite pentru adoptare la viitoarea COP, la sfârşitul lui 2023 în Emiratele Arabe Unite, promiţând noi ciocniri între punctele de vedere, mai ales în legătură cu problema contributorilor, ţările dezvoltate insistând ca dintre aceştia să facă parte şi China.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA9 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.10 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ15 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN16 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga16 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac17 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA17 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan20 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN21 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN23 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending