Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că nu intenţionează să se retragă din cursa pentru funcţia de secretar general al NATO, considerând că şansele sale sunt “rezonabile”.
“Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare, consider că şansele mele sunt rezonabile“, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferință de presă comună cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea unei reuniuni cu mai mulți lideri europeni privind pregătirea Agendei Strategice a UE 2024-2029.
El a fost întrebat dacă ia în calcul să se retragă sau să negocieze pentru o altă funcţie la nivelul UE în contextul în care unele dintre cele mai influente ţări NATO au declarat public că îl susţin pe premierul olandez, Mark Rutte, pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.
Klaus Iohannis îi găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, pe președintele Consiliului European, Charles Michel, și pe prim-miniștrii Belgiei, Croației și Ungariei – Alexander de Croo, Andrej Plenkovic și Viktor Orban. Întâlnirea și dineul de lucru găzduite de șeful statului fac parte din procesul de consultări lansat de Charles Michel pentru pregătirea agendei strategice a UE 2024-2029 ce va fi adoptată la summitul Consiliului European din 27-28 iunie 2024, după alegerile europene.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.
Între timp, Iohannis și Rutte au avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului European. Cei doi lideri au făcut, de la distanță, un schimb de amabilități în contextul competiției lor pentru funcția de top la nivelul Alianței.
Iohannis a declarat că a avut ”discuții foarte bune” cu aliații din NATO după ce și-a anunțat candidatura pentru postul de secretar general al Alianței, insistând că în cursa cu premierul olandez Mark Rutte pentru această funcție este “o competiție constructivă”, dar ceea ce îi deosebește sunt “geografia, istoria și abordările ușor diferite privind viitorul NATO. Klaus Iohannis este un “om minunat” și un “lider credibil pentru țara lui”, a afirmat și premierul demisionar olandez, Mark Rutte, referindu-se la contracandidatul său pentru funcția de secretar general al NATO.
Între timp, au apărut și poziționări diferite din rândul statelor aliate. Aflat recent la sediul NATO pentru o întâlnire cu secretarul general Jens Stoltenberg menită să marcheze 20 de ani de la aderarea Sloveniei la Alianței, premierul sloven Robert Golob a anunțat că țara sa ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, menționând că Ljubljana și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.
De la Tallinn, premierul Kaja Kallas, ea însăși o potențială favorită la șefia Alianței, a precizat că Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”, afirmații venite după discuții cu acesta.
Și președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale.
În schimb, Ungaria a adoptat o atitudine tranșantă. “Cu siguranță nu putem susține alegerea unui om în funcția de secretar general al NATO, care anterior a vrut să forțeze Ungaria să îngenuncheze”, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, referindu-se la poziția adoptată de Rutte în timpul disputei dintre Ungaria și UE cu privire la problemele legate de statul de drept.
Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.
