Connect with us

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis: Am stabilit domeniile prioritare pe care le vom finanța cu cele 80 de miliarde de euro de la UE. Prioritatea zero – infrastructura

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri seara, că la întâlnirea cu premierul şi mai mulţi miniştri pe tema fondurilor europene au fost stabilite domeniile prioritare care vor fi finanţate cu banii obţinuţi de la UE, indicând investiţiile în infrastructură.

Am discutat despre modalităţile prin care România să poată accesa şi valorifica cele 80 de miliarde de euro, bani pe care i-am obţinut prin negocierile de la Bruxelles. Am stabilit domeniile prioritare pe care le vom finanţa cu aceşti bani, fiindcă ne dorim ca România să prospere în următorii ani şi asta nu se poate face decât prin investiţii masive în domeniile cu impact major pentru cetăţeni. Noi facem o prioritate zero din investiţiile în infrastructură. Avem bani să construim autostrăzi, căi ferate, să modernizăm infrastructură energetică şi de mediu, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administraţie, să investim în infrastructura din educaţie şi din sănătate. Românii vor avea astfel acces la servicii de sănătate de calitate, de care vor beneficia în spitale moderne, la standarde europene”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă.

Potrivit şefului statului, România are “o şansă extraordinară” prin aceste 80 de miliarde de euro. “Împreună cu Guvernul Orban, suntem hotărâţi să o valorificăm la maximum, în beneficiul românilor. Cu multă muncă şi responsabilitate sunt convins că vom reuşi”, a susţinut el.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut şedinţa pe tema fondurilor europene cu prim-ministrul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, şi ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode.

Amintim că premierul Ludovic Orban le-a cerut miniştrilor ca până la 31 iulie, sub coordonarea ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloş, să definească tipul de proiecte finanţabile în cadrul exerciţiului financiar multianual european 2021-2027, având în vedere că România are garanţia, în urma deciziei Consiliului European, că va beneficia de 80 de miliarde de euro.

De asemenea, săptămâna trecută, Klaus Iohannis a declarat că fondurile în valoare de aproape 80 de miliarde de euro obţinute de la Uniunea Europeană vor fi folosite pentru reconstruirea României, punctând că țara noastră va trebui să prezinte Comisiei Europene, până în luna octombrie, planul naţional aferent fondului de repornire a economiei.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate pe 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.roSursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Ministerul Proiectelor Europene: 75 de milioane de euro pentru mediul de afaceri prin două noi instrumente financiare, derulate prin programul JEREMIE al Comisiei Europene și FEI

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a stabilit printr-o Hotărâre de Guvern aprobată miercuri, 5 mai, ca instrumentele financiare destinate companiilor și antreprenorilor, derulate prin programul JEREMIE al Comisiei Europene (CE) și Fondului European de de Investiții (FEI) să poată funcționa și după anul 2022.

”Inițiativa JEREMIE a fost un real ajutor pentru mediul privat timp de peste 10 ani, este primul instrument inovativ lansat prin fondurile structurale europene, pe lângă clasicele granturi. Am decis să extindem programul pentru a beneficia cât mai multe companii de creditare în condiții avantajoase, infuzie de capital sau mix de diferite instrumente. Este de fapt un model de succes care va fi preluat la dimensiune mult mai amplă prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Și aici instrumentele sunt în fază extrem de avansată și le vom putea prezenta în curând”, a precizat Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, potrivit unui comunicat.

Instrumentele de care vor beneficia companiile și după anul 2022, ca urmare a extinderii duratei inițiativei JEREMIE, sunt:

  • instrumentul de capital de risc, cu un buget de 50 milioane euro. Două fonduri de capital de risc sunt în curs de lansare.
  • Un nou instrument de garantare, trade finance, cu o alocare inițială de 25 milioane euro. Este destinat susținerii sectorului de comerț prin mobilizarea în total, cu implicarea mediului bancar, a circa 125 milioane euro pentru întreprinderile românești ce activează în acest domeniu și întâmpină dificultăți în a obține finanțare.
  • Alte instrumente financiare care au fost propuse preliminar: mezzanine (instrument mixt), fond de capital de risc pentru transfer de tehnologie. Urmează a fi definite în perioada următoare.

Inițiativa JEREMIE  a fost lansată, în anul 2006, de CE și FEI, care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) a avut un buget inițial de 100 milioane euro, alocat prin Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice, bugetul fiind ulterior suplimentat la 225 milioane euro.

Programul, care a fost implementat cu implicarea mediului bancar, a fondurilor cu capital de risc și fondurilor de investiții, a avut ca rezultat peste 7.000 investiții și credite în valoare de peste 680 milioane prin cele trei instrumente de creditare, garantare și capital de risc. Rata de multiplicare este de peste 3.

Fondul de Participare JEREMIE, care a primit până în prezent rambursări („fonduri Legacy”) de peste 100 milioane euro aferente implementării din perioada de eligibilitate, a lansat începând cu 2019 noi instrumente financiare destinate întreprinderilor românești, utilizând resursele Legacy.

Aceste noi instrumente nu puteau fi implementate cu succes din cauza duratei stabilită inițial pentru Acordul de finanțare – adică 31.12.2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Lucian Bode, întâlnire la Bruxelles cu doi comisari europeni: Am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de Ministerul de Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a avut miercuri întrevederi la Bruxelles cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, și cu Janez Lenarčič, comisarul european pentru managementul crizelor, într-un demers de avansare a dialogului politic cu oficialii Comisiei Europene pentru a finaliza ”cât mai curând” negocierile în vederea proiectelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență” pentru componenta ”Reziliență în situații de criză”.

”Este un domeniu deosebit de important pentru România, iar continuarea coordonării la nivelul UE este esențială pentru a asigura cele mai bune rezultate în perioada post-pandemie. Plecăm de la premisa că situațiile cu care ne vom confrunta în viitor vor crește în complexitate, iar consecințele probabile ale acestora s-ar putea întinde pe perioade tot mai lungi”, a precizat Lucian Bode într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul discuțiilor avute cu oficiali europeni, acesta a transmis preocuparea României pentru revenirea completă la normalitate și a subliniat reformele necesare în perioada de redresare post-pandemie.

Astfel, Lucian Bode a susținut propunerile țării noastre de proiecte și necesitatea realizării investițiilor propuse.

”Discuțiile cu oficialii europeni vor continua în zilele următoare la nivelul grupurilor de experți și am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de către Ministerul Afacerilor Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni. În fond, toate realizările de până acum în domeniul situațiilor de urgență arată că investiția în România a fost benefică tuturor. Ne-am dezvoltat în plan național, însă în același timp, am contribuit și la efortul european, dovedind astfel că rolul României a fost unul de succes”, a mai spus ministrul de Interne.

Lucian Bode a profitat de o ocazie pentru a da asigurări că România este pe deplin pregătită ”să se angajeze în derularea cu succes a investițiilor propuse și am subliniat că acțiunea noastră comună la nivel european trebuie să rămână ghidată de nevoia de convergență și coeziune, respectiv de principiul <<a nu lăsa pe nimeni în urmă>>. Criza ne-a arătat că UE trebuie să dispună de instrumente și mijloace adecvate de răspuns comun în situații de criză pentru a face față cu succes provocărilor viitoare”.

Ministrul de Interne, a discutat, de asemenea, cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, despre identificarea unor soluții eficiente la provocările cu care ”ne-am confruntat la nivel european în domeniul afacerilor interne”.

”Într-adevăr, această criză sanitară ne-a acaparat atenția și resursele, dar nu trebuie să pierdem din vedere și celelalte aspecte preocupante privind migrația și azilul, protecția frontierelor externe, revenirea la un spațiu Schengen funcțional, asigurarea securității interne și lupta împotriva terorismului. În această privință, am transmis faptul că România rămâne ferm angajată în sprijinirea mecanismelor și instrumentelor europene menite să asigure o securitate internă sporită a UE și o mai mare reziliență în fața provocărilor curente. Legat de subiectul Schengen, am evidențiat faptul că dorim definitivarea aderării României la spațiul Schengen, deoarece nu mai putem rămâne în această situație nefirească și nejustificată care trenează din 2011”, a conchis Lucian Bode.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Premierul Florin Cîțu și ministrul Proiectelor Europene Cristian Ghinea vor merge la Bruxelles în săptămâna care începe în 10 mai pentru a discuta despre PNRR

Published

on

© colaj foto/ Guvernul României - Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, și premierul Florin Cîțu vor merge la Bruxelles în săptămâna care începe în 10 mai pentru a discuta despre Planul Național de Redresare și Reziliență, a cărui valoare agreată în ședința de coaliție se ridică la 29 de miliarde de euro.

”Aş vrea să mulţumesc domnului prim-ministru pentru implicare şi tuturor liderilor de coaliţie care, după multe discuţii şi după multe frământări – s-a spus că este o nouă piatră de încercare pentru coaliţie, iată că am trecut de această încercare – avem acum un PNRR de 29 de miliarde, de sub 30 de miliarde, agreat în coaliţie, avem mandat pentru Bruxelles. În săptămâna cu 10 mai merg împreună cu domnul prim-ministru la Bruxelles şi sperăm să avem negocierile finale”, a precizat Ghinea, la încheierea şedinţei coaliţiei de guvernare, potrivit Agerpres.

Acesta a completat că rămân ”niște semne de întrebare” care vor trebui discutate de către miniștrii de linie la Bruxelles.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că s-a ajuns la suma de 29 de miliarde de euro prin reducerea finanțării unor linii de investiții.

”Nu am tăiat bucăţi ca atare, am redus de la fiecare sau de la unele care aveau probleme la partea de mediu. Sunt bucăţi din investiţii. Pe partea de păduri, am redus de la partea de drumuri forestiere, de pildă. La sistemul de irigaţii urmează o discuţie a domnului Oros cu Comisia Europeană şi după asta vom decide care va fi decizia finală. Noi încercăm să închidem cât mai multe dintre observaţiile Comisiei. Inclusiv alocările au fost rearanjate în funcţiile de observaţiile Comisiei şi pe chestiunile unde decidem că e prioritate pentru noi, chiar dacă Comisia are momentan altă opinie, mergem mai departe”, a completat Ghinea.

Premierul Florin Cîțu și-a arătat convingerea că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi unul bun.

”Am avut o discuţie cu miniştrii referitoare la PNRR. Este momentul să accelerăm lucrurile. Avem câteva detalii de pus la punct. Sunt sigur că vom avea un PNRR care să reprezinte interesele României de dezvoltare în perioada următoare. Sunt mai multe discuţii, dar sunt sigur că vom avea un PNRR bun, un PNRR prin care vom atrage sumele alocate României”, a afirmat Cîţu, la finalul şedinţei de Guvern.

Acesta a explicat că, în cazul în care unul dintre proiectele cuprinse în PNRR nu respectă condiţiile pe care le cere Comisia Europeană, acesta va fi finanţat din alte surse.

”Eu am o abordare diferită în ceea ce priveşte PNRR. Nu mă uit doar la un anumit sector. Pe mine mă interesează ca acest PNRR să reprezinte interesele României. E adevărat că sunt diferite sectoare, dar România are nevoie în anumite zone de mai multe investiţii şi în alte zone de mai puţine investiţii. Folosim acest PNRR, dar în contextul celorlalte surse de finanţare; ne finanţăm şi de la buget, finanţăm şi din fonduri europene şi finanţăm şi din PNRR. Toate proiectele pe care le considerăm importante în programul de guvernare vor avea aceste trei surse de finanţare. Deci dacă unul dintre proiecte am încercat să le punem aici şi nu respectă condiţiile pe care le cere Comisia Europeană astăzi, de exemplu, ele vor fi finanţate din alte surse. Trebuie să ne uităm la PNRR ca o bucăţică din acest puzzle al finanţării pe care noi îl facem sau al proiectelor pe care noi le facem în următorii ani de zile”, a completat premierul.

Și președintele Klaus Iohannis a dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană, care atunci poate să fie depus”.

Marți, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR. 

“O reuniune bună și constructivă cu Cristian Ghinea privind Planul de redresare și reziliență al României. S-au făcut progrese, dar mai avem de lucru“, a scris Vestager, pe Twitter.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat luni că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai.

”În discuţia cu preşedintele, cu domnul Orban, cu domnul prim-ministru şi cei doi vicepremieri am convenit ca mâine, în întâlnirea pe care o să o am cu vicepreşedintele Verstager al Comisiei Europene, să mergem pe calendarul de depunere pentru 31 mai pentru PNRR”, a declarat Ghinea, la Parlament, după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, la care au participat și premierul Florin Cîțu și liderii partidelor de coaliție, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor. 

Săptămâna trecută, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a dat asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu Executivul european.

Asigurări privind respectarea calendarului au venit și din partea premierului Florin Cîțu, care a oferit garanții că PNRR nu a fost refuzat de Comisia Europeană, ci instituția europeana a cerut României să remodeleze unele proiecte în vederea încadrării acestora în exigențele solicitate.

Până în prezent, patru state membre UE, și anume Portuglia, Germania, Grecia și Franța au transmis Comisiei Europene planurile lor naționale de redresare și reziliență, în vreme ce alte state precum Italia și Spania, se află într-0 etapă avansată de elaborare a acestora.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș11 mins ago

Dacian Cioloș: Summitul UE de la Porto este șansa de a construi bazele unei redresări post-COVID care oferă oportunități tuturor cetățenilor UE

U.E.13 mins ago

Emmanuel Macron va participa pe 9 mai la inaugurarea Conferinței privind viitorul Europei, la Strasbourg

Alin Mituța13 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța: La 14 ani de la aderare, exporturile României în cadrul UE au crescut de peste două ori, de la 18.3 la 45.7 miliarde de euro

U.E.34 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

POLITICĂ1 hour ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi18 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO18 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO18 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

U.E.34 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

Advertisement
Advertisement

Trending