Connect with us

NATO

Klaus Iohannis, la bilanțul MApN: Prioritățile trebuie să fie consolidarea profilului strategic al României în NATO şi UE și accelerarea procesului de dezvoltare a capacităţii operaţionale a Armatei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că în 2020 Ministerul Apărării Naţionale va trebui să se concentreze pe consolidarea profilului strategic al României în cadrul NATO şi UE, accelerarea procesului de dezvoltare a capacităţii operaţionale a Armatei, precum şi pe iniţierea şi derularea programelor de înzestrare.

“În acest an, Ministerul Apărării Naţionale va trebui să îşi focalizeze eforturile pe atingerea unor obiective concrete: consolidarea profilului strategic în cadrul NATO şi UE, accelerarea procesului de dezvoltare a capacităţii operaţionale a Armatei, precum şi iniţierea şi derularea programelor de înzestrare, în vederea asigurării de noi capabilităţi necesare structurii de forţe. Toate acestea, în condiţiile continuării participării cu efective militare la operaţiile din teatrele din afara teritoriului naţional al României”, a spus şeful statului, la prezentarea bilanţului MApN pe anul 2019.

Preşedintele Klaus Iohannis a amintit că în urma acordului politic din anul 2015 România alocă 2% din PIB pentru Apărare.

“Creşterea alocărilor bugetare presupune acordarea unei atenţii sporite modului în care sunt cheltuiţi aceşti bani, modului în care se lansează programele strategice de înzestrare pentru armată, în concordanţă cu priorităţile reale ale Apărării şi modului în care Ministerul Apărării derulează contractele cu ritmicitate şi urmărind încadrarea în termenele stabilite. Această finanţare trebuie să asigure şi o mai bună instruire pentru toate structurile armatei, o adecvare a exerciţiilor planificate la realităţile conflictelor contemporane şi o implicare corespunzătoare a aliaţilor şi a partenerilor noştri în aceste exerciţii, desfăşurate într-un mediu întrunit, complex şi dinamic. În plus, din aceste sume alocate domeniului Apărării, este necesar să fie asigurată şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă ale militarilor, pentru că ei reprezintă resursa cea mai de preţ a Armatei României, precum şi a noastră, a tuturor celor care purtăm responsabilitatea apărării ţării”, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a reafirmat deviza sa de politică externă și de securitate, aceea că apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană şi Parteneriatul strategic cu SUA rămân triada conceptuală strategică a politicii externe şi de securitate a României.

“Într-o perioadă caracterizată de riscuri, provocări şi ameninţări, dinamice sau latente, nevoia unei Alianţe Nord-Atlantice puternice, unite şi eficiente este mai mare decât oricând. NATO reprezintă o alianţă militară de succes şi vom continua să acţionăm coerent şi convergent, împreună cu celelalte state membre, pentru ca ea să devină şi mai puternică”, a subliniat Iohannis.

Citiți și Bilanțul MApN. Ministrul Nicolae Ciucă: Prezenţa NATO la Marea Neagră este un imperativ strategic și este dreptul României să ceară acest lucru

El i-a felicitat pe militari pentru nivelul înalt de profesionalism şi pentru competenţa cu care şi-au îndeplinit misiunile şi în anul 2019.

“Armata reprezintă mai mult decât o instituţie fundamentală pentru funcţionarea statului român. Dumneavoastră, femeile şi bărbaţii în uniformă militară, sunteţi un corp de elită care a câştigat respectul şi încrederea românilor datorită devotamentului şi patriotismului cu care vă puneţi în slujba ţării noastre. (…) Bilanţul activităţii Ministerului Apărării Naţionale pe anul trecut vorbeşte de la sine despre abnegaţia cu care vă faceţi datoria atât în ţară, cât şi în teatrele de operaţii din Afganistan, Balcanii de Vest sau Mali”, a menţionat Iohannis.

Şeful statului a arătat că Armata României are o contribuţie majoră la îndeplinirea responsabilităţilor asumate în cadrul NATO şi la punerea în aplicare a Politicii de Securitate şi Apărare Comune a Uniunii Europene.

“Activitatea structurilor NATO de pe teritoriul naţional, şi mă refer la Unitatea NATO pentru Integrarea Forţelor, la Comandamentul Multinaţional de Divizie şi la Brigada Multinaţională de la Craiova, confirmă nivelul de competenţă al militarilor noştri şi încrederea de care se bucură România în faţa aliaţilor săi. Militarii români aduc o contribuţie majoră şi în cadrul operaţiilor şi misiunilor sub egida NATO şi UE, în special în misiunea Resolute Support din Afganistan, precum şi în operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA din teatrul de operaţii din Balcani şi în misiunea NATO din Irak. De asemenea, foarte importantă este şi continuarea participării româneşti în cadrul grupului de luptă din Polonia, care materializează prezenţa înaintată consolidată. Pentru sacrificiile făcute în ducerea la îndeplinire a tuturor acestor misiuni, militarii români merită toată recunoştinţa noastră”, a adăugat Iohannis. 

Discursul integral al președintelui este disponibil aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ministrul apărării al Țărilor de Jos, întrevedere cu secretarul de stat Simona Cojocaru: Prezența în România oferă oportunități pentru militarii noștri

Published

on

© MApN

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit miercuri, 17 august, cu ministrul apărării din Regatul Țărilor de Jos, Kajsa Ollongren, aflată într-o vizită de lucru la sediul Centrului Național de Instruire Întrunită (CNIÎ) „Getica” din localitatea Cincu, potrivit comunicatului oficial al MApN.

Din delegația României au făcut parte comandantul Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, generalul-maior Dragoș-Dumitru Iacob, și locțiitorul comandantului Centrului Național de Instruire Întrunită, colonelul Ginel Blaga. Agenda discuțiilor a cuprins teme referitoare la contribuția Regatului Țărilor de Jos la eforturile de descurajare și apărare de pe flancul estic al Alianței prin dislocarea de trupe în cadrul Grupului de luptă pentru apărare colectivă, precum și situația de securitate regională, cei doi oficiali manifestându-și sprijinul ferm și solidaritatea pentru Ucraina, în contextul războiului de agresiune purtat de Federația Rusă.

Secretarul de stat a mulțumit ministrului Ollongren pentru excelenta colaborare între militarii olandezi și cei români în cadrul Grupului de Luptă, evidențiind importanța constituirii acestei structuri pentru securitatea Alianței Nord-Atlantice. Oficialul român a subliniat că acest efort demonstrează coeziunea aliată și a parteneriatului dintre țările noastre, cu rezultate benefice atât pentru asigurarea securității României, cât și la nivel regional.

„Am fost primită călduros de secretarul de stat, care mi-a afirmat faptul că România apreciază prezența militarilor noștri și contribuția la BGFP în vederea consolidării apărării teritoriului NATO. Battle Group-ul a fost dislocat în vederea descurajării Federației Ruse și în situații necesare, pentru apărarea teritoriului NATO. Prezența în România oferă oportunități pentru militarii noștri. Terenul este foarte diferit de cel din Țările de Jos, lucru care constituie o provocare în antrenamentul nostru”, a concluzionat ministrul apărării naționale din Regatul Țărilor de Jos

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO cere o inspecție „urgentă” a AIEA la centrala de la Zaporojie: „Ocuparea de către soldații ruși crește riscurile de incident nuclear”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că este „urgent” ca o „inspecţie” a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să aibă loc la centrala nucleară de la Zaporojie, în Ucraina, aflată sub control rusesc şi unde loviturile de care cele două părţi se acuză reciproc s-au înmulţit în ultima vreme, relatează presa internațională și Agerpres.

Centrala, cea mai mare din Europa, a fost ocupată la începutul lui martie de trupele ruseşti. Din 5 august, Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamente, în contextul în care tirurile au lovit o dată aproape de o clădire de stocare de material radioactiv şi altă dată au provocat oprirea automată a unui reactor.

„Ocuparea sitului de către soldaţii ruşi reprezintă o ameninţare gravă pentru securitatea şi siguranţa acestei facilităţi, care creşte riscurile de accident sau incident nuclear. Este urgent să fie autorizată o inspecţie a AIEA şi să se obţină retragerea tuturor forţelor ruse”, a afirmat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă.

Controlul rusesc de la Zaporojie „pune în pericol populaţia Ucrainei, ţărilor vecine şi comunităţii internaţionale”, a subliniat el, după o întâlnire cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Citiți și: Volodimir Zelenski cere din nou retragerea trupelor ruse de la centrala nucleară din Zaporojie: Acest lucru trebuie să aibă loc „fără niciun fel de condiționări”

Loviturile care au vizat recent centrala, declanşând temeri privind o catastrofă nucleară, au provocat săptămâna trecută o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU şi directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a pledat pentru trimiterea unei misiuni la faţa locului „în cel mai scurt termen” pentru inspectarea sitului.

Rusia a acuzat serviciile ONU că au împiedicat misiunea AIEA. Ulterior, Organizaţia Naţiunilor Unite a respins  acuzaţiile ruse.

Vizita unei misiuni a AIEA la centrala nucleară de la Zaporojie va fi unul dintre subiectele ce vor fi discutate în timpul unei întrevederi între Zelenski, Guterres şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, ce va avea loc joi în oraşul Lvov din vestul Ucrainei. 

Reamintim că UE și alte peste 40 de țări, printre care și România, cer retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina, se arată într-o declarație comună semnată la 12 august.

De asemenea, la 10 august, miniștrii de externe ai G7 împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au adoptat o declarație comună prin care solicită Federației Ruse să își retragă imediat trupele din interiorul Ucrainei și să restituie „imediat” autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie. 

Continue Reading

NATO

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

Published

on

© NATO Allied Air Command via Bundeswehr

Şase avioane militare Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane se aflau marţi în drum spre zona indo-pacifică pentru prima dată, a anunţat Bundeswehr  – armata germană – și Comandamentul Aerian Aliat al NATO.

La 15 august 2022, șase Eurofighter au decolat de la baza lor din sudul Germaniei pentru un zbor de desfășurare către Singapore în 24 de ore, pe o distanță de aproximativ 10.000 de kilometri. Pe lângă avioanele de luptă, această desfășurare în premieră în regiunea Indo-Pacific pentru Forțele Aeriene germane implică aproximativ 250 de soldați.

De asemenea, această dislocare aeriană este susținută de patru avioane de transport A400M, precum și de trei A330 ale Unității Multirol MRTT din Eindhoven pentru realimentarea în aer a avioanelor de luptă.

Proiectul provocator din punct de vedere logistic este numit “Rapid Pacific 2022”.

“Rapid Pacific este cea mai mare și cea mai dificilă dislocare pe care Forțele Aeriene Germane au văzut-o vreodată”, a declarat șeful Forțelor Aeriene Germane, generalul-locotenent Ingo Gerhartz, subliniind importanța deosebită a proiectului.

“Prin această desfășurare, participarea noastră la exercițiile din Australia și alte proiecte comune cu partenerii noștri din Singapore, Japonia și Coreea de Sud, transmitem un mesaj clar: Forțele Aeriene pot fi desfășurate rapid și pe distanțe globale – chiar și cu mai multe misiuni care trebuie îndeplinite în paralel”, a continuat el.

 

Decizia Germaniei de a efectua un prim gest militar către zona indo-pacifică, unde Statele Unite sunt prezente alături de aliații democratici din Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, se dorește a fi o mostră a interesului Europei pentru o regiune indo-pacifică liberă și deschisă și pentru a fi un actor implicat în regiune.

UE a lansat o strategie proprie privind zona Indo-Pacifică, prezentată public anul trecut în aceeași zi în care Statele Unite, Marea Britanie și Australia au decis să anunțe înființarea unei pact trilateral de securitate AUKUS, care a provocat un scandal diplomatic transatlantic între americani și europeni, deoarece acordul prevedea anularea unui contract franco-australian privind vânzarea de submarine.

Pe de altă parte, misiunea militară aeriană germană în Indo-Pacific vine la scurt timp după ce democrațiile din regiune – Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelendă – au participat în premieră la un summit NATO, cel desfășurat la Madrid în perioada 29-30 iunie, pentru a transmite un semnal de unitate în obiectivul păstrării unei ordini internaționale bazate pe reguli în fața competiției strategice cu China.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending