Connect with us

GENERAL

Klaus Iohannis și Rosen Plevneliev, mesaj comun: România și Bulgaria vor o prezență permanentă a NATO în Marea Neagră

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează o vizită oficială în Bulgaria, unde a fost întâmpinat de omologul său bulgar, Rosen Plevneliev. Cei doi președinți au fost întrebați, în cadrul unei conferințe de presă comune, dacă în cadrul Summitului NATO de la Varșovia, România și Bulgaria vor avea o poziție comună privind susținerea unei prezențe navale permanente a NATO în Marea Neagră.

Preşedintele Bulgariei a precizat că ţara sa va sprijini iniţiativa României:

„Ambele state sunt îngrijorate şi împărtăşesc aceasta şi problemele care rezultă din aceasta. Bulgaria nu numai în cuvinte, ci şi în fapte, va sprijini orice efort pentru îmbunătăţirea securităţii în regiune. Este în interesul nostru strategic. Bulgaria va contribui la crearea acestei structuri NATO în România, precum se aşteaptă să fie adoptată hotărârea la Varşovia. (…) Bulgaria sprijină iniţiativa şi va participa cu până la 400 de militari pe principiul rotaţiei. Dar nu numai asta, prietenii noştri români au avut o nouă iniţiativă, pe care o sprijinim, şi anume Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră. Este cu scop de apărare, evident, şi vom sprijini această nouă iniţiativă a României. Bulgaria va demonstra nu numai că stăm ferm în spatele colaborării regionale, dar vom folosi NATO ca platformă. (…) Noi vrem mai multă colaborare şi vrem mai multă securitate.” a susținut președintele bulgar.

La rândul său, Klaus Iohannis a reiterat faptul că România dorește să fie furnizor de securitate în regiune:

”Această iniţiativă navală la Marea Neagră vine în contextul în care, între timp, toată lumea recunoaște importanța strategică extraordinară a Mării Negre şi a zonei Mării Negre, importanţa extraordinară pentru întreaga construcţie NATO în această parte a lumii. Noi nu dorim să revenim la Război Rece, şi noi în niciun caz nu dorim să ne pregătim să atacăm pe cineva. Dar noi dorim să fim în situaţia de a ne apăra şi a dovedi că suntem aici. (…) După cum am subliniat şi cu alte ocazii, România nu doar primeşte securitate, noi vrem să și participăm şi să oferim la rândul nostru securitate în regiune. Şi atunci, această iniţiativă, la care credem că vor participa cu mult entuziasm, în afară de România, Bulgaria şi, sigur, Turcia, este una pe care vrem să o creăm local, dar să obţinem în scurt timp umbrela NATO, fiindcă noi suntem aliaţi în NATO. (…) Important este să prezentăm această iniţiativă aliaţilor din NATO şi să încercăm să-i convingem că această iniţiativă vine în sprijinul întregii alianţe“, a susținut președintele Klaus Iohannis.

klaus_iohannis_in_bulgaria_-_15_iunie_2016_-_12

Declarațiile oficiale integrale susținute de cei doi lideri de stat:

Președintele Republicii Bulgaria, Rosen Plevneliev:

„Bună ziua!

Domnule Președinte, bine ați venit în Bulgaria! Ați creat o relație de prietenie, de parteneriat, de colaborare, iar România și Bulgaria sunt un exemplu în regiune. Istoria ne unește și nu vom uita niciodată sutele de militari români care au luptat pe teritoriul Bulgariei în timpul Războiului Ruso-Turc. Să nu uităm că sute de revoluționari bulgari au găsit pământ în România. În ceea ce privește principiile bunei vecinătăți, sunt niște exemple de colaborare și integrare în Europa.

Această integrare are loc în toate domeniile din Europa. Niciodată până acum nu au fost așa de importante din punct de vedere cultural, economic, umanitar. În ceea ce privește colaborarea economică, aceasta marchează în fiecare an noi niveluri. Sunt convins că forumul de afaceri care urmează va fi o nouă etapă în dezvoltarea noastră. Noi am avut deja 3 miliarde euro rezultat, în Bulgaria avem peste 1600 de firme românești active, 1700 sunt firmele bulgare care își desfășoară activitatea în România, de aceea considerăm că forumul de afaceri va fi important și va deschide noile posibilități pe care le avem.

În ceea ce privește domeniul turistic, românii au fost primii în clasamentul turiștilor străini, deci anul trecut am avut circa 1 milion de vizitatori, alături de turiști din Grecia, Germania, Marea Britanie. Noi suntem interesați să continuăm legăturile, suntem convinși că acordul de la Craiova de evitare a dublei impuneri ne va da noi rezultate. Lucrurile acestea sunt foarte importante. Să nu uităm de faptul că ne construim o nouă legătură de gaz. Un aspect foarte important, de asemenea, să nu uităm că realizăm aceste legături de gaz între țările prietene, vecine, atât pentru Bulgaria, și sunt sigur și pentru România.

În felul acesta noi vom reuși să ne fortificăm aceste relații și am constatat împreună cu Președintele Iohannis că acest proiect se dezvoltă bine și va fi terminat anul acesta. Să nu uităm și de noua conductă Sud-Nord, pe care au pus-o la punct Bulgaria, România și Polonia. Să nu uităm de rezultatele bune pe care le avem ca urmare a dării în folosință a Podului de la Vidin-Calafat, dar avem și mai multe, și vom lucra la acestea cu toată forța noastră. Vrem să avem proiecte care să ne ajute să nu uităm de necesitatea îmbunătățirii navigației pe Dunăre. Toate aceste priorități, practic, conduc la legarea statelor noastre, interconectarea lor, și sunt sigur că vom reuși să dăm startul unor noi proiecte de integrare. Am examinat multe astfel de proiecte.

De asemenea, suntem recunoscători pentru bunele cuvinte pe care le-am auzit de la prietenii noștri români cu ocazia Jubileului de 20 de ani a Parteneriatului de Colaborare în Europa de Sud-Est. Lucrul acesta se va traduce prin noi etape în zonă și suntem foarte mulțumiți pentru că România a fost reprezentată de Prim-ministrul Dacian Cioloș la Jubileu.

Să nu uităm de Bazinul Mării Negre, care înseamnă să colaborăm în cadrul NATO pentru asigurarea securității în zonă. Ambele țări suntem pentru fortificarea prezenței NATO și a forțelor americane în regiunea noastră și, mai ales, să avem în vedere activitățile Rusiei în Ucraina și să nu uităm de conflictele înghețate din zona Mării Negre, din Georgia, Moldova, cât și evenimentele din Crimeea, din Ucraina. Bulgaria consideră că migrația trebuie să fie în centrul politicii europene, o temă importantă pentru noi, și trebuie să continuăm să lucrăm în cadrul Spațiului Schengen, pentru a nu fi modificate prioritățile acestui Spațiu. Trebuie să colaborăm mai mult ca să fim mai eficienți.

Deocamdată, am colaborat cu România în eliminarea vizelor pentru cetățenii noștri în SUA și în Canada, și faptul că astăzi este o delegație la nivel înalt din România în Canada ne bucură și așteptăm rezultate, ca urmare a acestei vizite.

În concluzie, să mulțumim prietenilor români pentru această delegație la nivel înalt care este aici în Sofia. Ducem convorbiri foarte bune în sensul atingerii prosperității și împreună vom fi mai puternici.

Vă mulțumesc!”

Președintele României, Klaus Iohannis: „Mulțumesc, domnule Președinte!

Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu în vizită oficială în Republica Bulgaria, stat vecin, partener și prieten tradițional al României. Vreau să îi mulțumesc domnului Președinte Rosen Plevneliev pentru invitația pe care mi-a adresat-o și pentru primirea deosebit de călduroasă.

Am continuat astăzi dialogul început anul trecut la București, cu prilejul vizitei Excelenței Sale din februarie 2015, de care îmi amintesc foarte bine, fiindcă ați fost primul Președinte care m-ați vizitat după ce am ajuns în această funcție onorantă.

Discuțiile au fost utile și substanţiale. Am avut oportunitatea de a analiza împreună modalitățile prin care putem consolida și diversifica relația noastră bilaterală sub toate aspectele sale, dar și să stabilim cum să ne coordonăm mai bine pentru a ne promova interesele comune pe agenda europeană, regională și internațională. În acest context, am discutat cu domnul Preşedinte Plevneliev și cu toată delegația ridicarea relației dintre țările noastre la nivelul de Parteneriat Aprofundat.

Mi-am exprimat satisfacția pentru relația excelentă de cooperare dintre țările noastre, fapt demonstrat în ultimii ani de un dialog politic bilateral susținut și foarte substanțial.

Sunt convins că și această vizită va constitui un stimul pentru dezvoltarea parteneriatului nostru politic pe mai departe.

Am subliniat, totodată, nivelul remarcabil atins de schimburile economice şi comerciale, România fiind, cum ați menționat deja, domnule Președinte, al treilea partener comercial european al Bulgariei. Trendul pozitiv se menţine şi în acest an şi este foarte posibil să se atingă pragul de 4 miliarde de euro volum total.

Am reiterat, împreună cu Președintele Plevneliev, interesul pentru consolidarea relaţiilor noastre economice prin implementarea și diversificarea proiectelor sectoriale în domenii precum cel energetic, transporturile, infrastructura, dezvoltarea regională, tehnologia informațiilor și comunicațiile, dar şi în domenii ca mediul, cultura și educația. De altfel, voi participa astăzi, împreună cu domnul Preşedinte, în deschiderea unui Forum de Afaceri, pentru a stimula schimburile comerciale şi investiţiile reciproce.

În cadrul întrevederii am abordat şi problematica, pe care o consider importantă, a drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii române din Bulgaria.

Consider că este în beneficiul reciproc protejarea și promovarea identității naționale și a drepturilor de care comunitatea română din Bulgaria trebuie să se bucure, mai ales în ceea ce priveşte educaţia în limba maternă, aşa cum se bucură şi comunitatea bulgară din România.

Asigurarea securității energetice, promovarea cooperării în zona Dunării, în zona extinsă a Mării Negre, apropierea de Uniunea Europeană a partenerilor din Vecinătatea Estică, consolidarea rolului Uniunii ca actor global puternic sunt doar câteva dintre aspectele abordate astăzi în discuțiile noastre.

Am subliniat, împreună cu domnul Preşedinte, mai ales relevanţa aparte a proiectelor energetice comune, în special coridorul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) şi interconectorul Giurgiu-Ruse, al cărui şantier îl voi vizita, de altfel, mâine. Am convenit totodată că trebuie intensificate negocierile pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime din Marea Neagră; România îşi doreşte o soluţie care să corespundă metodei de delimitare consacrate în jurisprudenţa instanţelor internaţionale.

În plan european, avem interese și viziuni similare pe o serie de dosare importante, ceea ce constituie o bună premisă pentru o mai strânsă coordonare între țările noastre. Am abordat, în cadrul convorbirilor, provocările cu care ne confruntăm și am discutat despre importanța promovării unor soluții comune.

Susţinem, împreună, obiectivul de consolidare a construcţiei europene şi de recâştigare a încrederii cetăţenilor în viitorul acestui proiect. Dorim să acţionăm împreună, în spiritul Tratatelor şi al valorilor UE, pentru mai multă democraţie, unitate, solidaritate şi prosperitate pe continentul nostru.

Referitor la relația Marii Britanii cu UE, am arătat că este în interesul ambelor părți menținerea sa în familia europeană.

Am subliniat, de asemenea, necesitatea unei abordări cuprinzătoare a migrației la nivel european. România a dat și dă dovadă în continuare de solidaritate în această privință, desigur cu menţinerea poziţiei noastre de principiu, cunoscută.

În contextul actual, menţinerea funcționalității Spațiului Schengen, unul dintre proiectele cele mai vizibile și valoroase pentru comunitatea europeană, este în continuare foarte importantă. Interesul României pentru aderarea la spațiul Schengen rămâne neschimbat şi ne vom continua demersurile pentru a contribui la întărirea frontierelor externe ale UE.

Un alt subiect de discuţie l-a reprezentat cel al luptei împotriva terorismului şi a manifestărilor lui conexe, prilej cu care am reafirmat nevoia unei cooperări mai eficiente pentru combaterea acestui fenomen, inclusiv cu instrumentele dreptului internaţional.

Am arătat şi că, în contextul geopolitic actual, avem obligaţia să abordăm cu responsabilitate evoluțiile din Vecinătatea Estică a Uniunii. Prioritatea României în Vecinătatea Estică rămâne menținerea Republicii Moldova pe calea europeană şi, respectiv, continuarea reformelor, efort care trebuie susţinut pe mai departe, în mod proactiv, de către Uniunea Europeană.

În plus, am discutat şi despre situația din Ucraina, care continuă să fie preocupantă. Pe acest subiect, am căzut de acord că trebuie menţinute sancţiunile până la implementarea Acordurilor de la Minsk.

Pe agenda internațională, discuțiile s-au concentrat pe perspectivele Summitului NATO de la Varșovia. Avem o poziţie comună şi am convenit să acţionăm împreună în continuare pentru întărirea prezenţei terestre şi maritime pe Flancul Estic, atât în Nordul, cât şi în Sudul acestuia, Sud în care se află România şi Bulgaria. Echilibrul de securitate din zona Mării Negre este esențial în asigurarea securității colective a aliaților.

În încheiere, adresez încă o dată mulțumiri președintelui Plevneliev pentru această întâlnire, care ne-a oferit prilejul de a aborda multiple subiecte de interes comun.

Îmi exprim speranța că discuțiile pe care le voi avea astăzi cu domnul Prim-ministru și cu Președintele Parlamentului vor fi la fel de constructive.”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass – media:

Jurnalist: „O întrebare pentru ambii Președinți. La Summitul de la Varşovia veţi avea o poziţie comună care să susțină o prezenţă navală permanentă a NATO în Marea Neagră? Şi ce şanse de reușită credeţi că va avea un asemenea demers, având în vedere ostilitatea Rusiei? Mulţumesc!”

Preşedintele Republicii Bulgaria, domnul Rosen Plevneliev: „Ambele state sunt îngrijorate şi împărtăşesc aceasta şi problemele care rezultă din aceasta. Bulgaria nu numai în cuvinte, ci şi în fapte, va sprijini orice efort pentru îmbunătăţirea securităţii în regiune. Este în interesul nostru strategic. Bulgaria va contribui la crearea acestei structuri NATO în România, precum se aşteaptă să fie adoptată hotărârea la Varşovia. Aţi auzit şi ieri poziţia Guvernului bulgar prezentată de Ministrul Apărării din Bulgaria, domnul Nenchev, după ce s-a întâlnit la Bruxelles cu omologul din România. A declarat foarte clar care este poziţia Bulgariei. Bulgaria sprijină iniţiativa şi va participa cu până la 400 de militari pe principiul rotaţiei. Dar nu numai asta, prietenii noştri români au avut o nouă iniţiativă, pe care o sprijinim, şi anume Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră. Este cu scop de apărare, evident, şi vom sprijini această nouă iniţiativă a României. Bulgaria va demonstra nu numai că stăm ferm în spatele colaborării regionale, dar vom folosi NATO ca platformă. Aşa cum a spus domnul Klaus Iohannis, totul depinde de noi şi împreună suntem puternici şi în stare să facem faţă la orice provocare. Noi vrem mai multă colaborare şi vrem mai multă securitate. De aceea, Bulgaria va sprijini aceste iniţiative, inclusiv ca NATO să ia aceste decizii în ceea ce priveşte Regiunea Mării Negre, care este de o importanţă tot mai mare. Împreună putem să contribuim la o abordare efectivă în aceste vremuri grele.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Această iniţiativă navală la Marea Neagră vine în contextul în care, între timp, toată lumea recunoaște importanța strategică extraordinară a Mării Negre şi a zonei Mării Negre, importanţa extraordinară pentru întreaga construcţie NATO în această parte a lumii. Noi nu dorim să revenim la Război Rece, şi noi în niciun caz nu dorim să ne pregătim să atacăm pe cineva. Dar noi dorim să fim în situaţia de a ne apăra şi a dovedi că suntem aici. Aşa trebuie citită iniţiativa navală pe Marea Neagră şi credem că este natural şi este corect ca la această iniţiativă să participe ţările riverane, în primul rând, ale Mării Negre. După cum am subliniat şi cu alte ocazii, România nu doar primeşte securitate, noi vrem să și participăm şi să oferim la rândul nostru securitate în regiune. Şi atunci, această iniţiativă, la care credem că vor participa cu mult entuziasm, în afară de România, Bulgaria şi, sigur, Turcia, este una pe care vrem să o creăm local, dar să obţinem în scurt timp umbrela NATO, fiindcă noi suntem aliaţi în NATO. Această propunere va fi concretizată, vom face paşi pentru a ajunge la o formă concretă, vom descrie cum evoluează în timp. Probabil vom începe cu exerciţii simple, de compatibilizare, de training, şi vom vedea cum evoluează în timp. Important este să prezentăm această iniţiativă aliaţilor din NATO şi să încercăm să-i convingem că această iniţiativă vine în sprijinul întregii alianţe”.

Jurnalist: „Cu tot subliniatul caracter defensiv al acestei inițiative, luați în considerare și interesul Rusiei? De ce totuși întârzie construirea, finalizarea interconectorului?”

Președintele Republicii Bulgaria, domnul Rosen Plevneliev: „NATO, este în general, o alianță defensivă și nu poate exista nicio îndoială că NATO acționează pentru întărirea capacității statelor din flancul sud-estic și, evident, aceasta în legătură cu acțiunile Rusiei, nimeni nu se poate nici măcar gândi că se va repeta ceea ce se întâmplă acum în Ucraina. Aceasta nu este orice stat, ci este un stat de 42 milioane, care practic a fost ocupată ilegal, în fața lumii, care a văzut acest lucru. Deci conflictele sunt la frontiera noastră și iată că trebuie să avem în vedere că aceste conflicte înghețate au fost create la frontiera noastră nu de către NATO, și nu NATO a inițiat aceste anexări ilegale. Nu noi am inițiat atacuri cibernetice, propagandă cibernetică, dar serviciile noastre arată foarte clar de unde vin aceste atacuri, de aceea noi acționăm numai defensiv, conștienți că dacă nu acționăm va fi și mai rău. În ceea ce privește interconectorul de gaz cu România, acesta este important din punct de vedere strategic, trebuia să se fi petrecut de mult această treabă și sunt recunoscător faptului că Președintele României și prietenul meu, vom merge să vizităm, va lua contact cu persoanele care lucrează acolo, ca să nu existe nicio îndoială că noi acționăm foarte decis în această direcție. Acest interconector de gaz între România și Bulgaria va fi unul inter-reversibil, deci în ambele direcții se va putea pompa gaz, de aceea, așa cum am spus deja, spun încă o dată că vă mulțumesc, domnule Președinte, mai ales pentru faptul că veți veni și la locul șantierului aici în Bulgaria.

Vă mulțumesc!”

.

.

GENERAL

Josep Borrell anunță lansarea Academiei Diplomatice Europene la Bruxelles, pentru formarea unor diplomați specializați în politicile UE

Published

on

© European Union 2022

Serviciul European de Acțiune Externă lansează proiectul pilot al unei Academii Diplomatice Europene, cu sediul la Bruxelles, pentru formarea unor reprezentanți diplomatici specializați în politicile UE, a anunțat vineri Înaltul Reprezentant Josep Borrell, în cadrul unei vizite în Muntenegru.

„Lansăm la Bruxelles Academia Diplomatică Europeană. Ceva nou, care va fi leagănul noilor forțe diplomatice la nivel european. Și sunt foarte bucuros să spun că tinerii diplomați din Balcanii de Vest, și în special din Muntenegru, vor fi invitați să participe la acest proiect pilot pentru această academie diplomatică europeană, unde vom forma oamenii care, în viitor, vor reprezenta Uniunea Europeană în lume. Vor fi reuniți pentru a avea aceeași bază în scopul de a desfășura aceeași activitate”, a anunțat șeful diplomației europene, într-o conferință de presă comună alături de omologul muntenegrean, Ranko Krivokapić.

Această academie va reuni diplomați juniori din statele membre, dar și din Balcanii de Vest și Ucraina, alături de oficiali din instituțiile UE. Timp de 9 luni, aceștia vor dobândi cunoștințele și competențele necesare pentru a elabora politicile europene comune, pentru a pune în aplicare deciziile comune și pentru a utiliza toate instituțiile UE cu scopul de a susține o Europă mai puternică în lume.

„Sunt foarte încântat să anunț acest lucru astăzi, aici, la Podgorica. Cred că va fi o oportunitate reală pentru tinerii diplomați din statele europene de a se alătura viitoarelor activități ale unei rețele comune de diplomați europeni. Și cred că trebuie să facem presiuni pentru acest tip de decizii și să construim acest tip de instituții. Amintiți-vă că Jean Monnet a spus: <<Oamenii sunt importanți, dar sunt trecători. Instituțiile rămân>>. Nimic nu se poate face fără instituții, așa că trebuie să construim instituții care să ne modeleze viitorul, deoarece viitorul nostru este la o răscruce istorică. Iar Muntenegru are posibilitatea de a alege pe ce drum să o ia”, a mai declarat Înaltul Reprezentant Josep Borrell. 

În context, șeful diplomației europene a salutat angajamentul Muntenegrului față de viitorul său în UE, apreciind în special că „în ultimii 10 ani, ați fost în mod constant, 100% aliniați la pozițiile și deciziile noastre în politica externă și de securitate”, inclusiv la aplicarea măsurilor restrictive împotriva Rusiei pentru războiul neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, lucru care, a recunoscut Borrell, „are un preț”. De aceea, Înaltul Reprezenant a promis sprijinul în continuare al UE pentru Muntenegru în  confruntarea cu consecințele agresiunii Rusiei în Ucraina. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Varșovia: Aprobarea PNRR-ului Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, la Varșovia, că aprobarea planul de redresare și de reziliență al Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar.

Aprobarea de către UE a PNRR-ului polonez, a fost „importantă, dar nu este vorba decât despre „o primă etapă, pentru că banii vor fi vărsaţi când reformele vor fi aplicate”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Aceste angajamente, luate sub forma unor etape, trebuie îndeplinite înainte de a se putea face vreo plată”, a adăugat ea.

Şefa Executivului european a pus trei condiţii pentru planul polonez: actuala cameră disciplinară va fi „suprimată şi înlocuită” de un tribunal independent, regimul disciplinar „trebuie reformat” şi infracţiunile disciplinare controversate „trebuie să fie eliminate”.

În plus, potrivit acesteia, toţi judecătorii afectaţi de deciziile camerei disciplinare vor avea dreptul ca dosarul lor să fie examinat de noua cameră.

Comisia Europeană a evaluat, miercuri, în mod pozitiv planul de redresare și de reziliență al Poloniei, un pas important pentru ca UE să plătească 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă descrise în planul de redresare și de reziliență al Poloniei. Ea va permite Poloniei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19 și să progreseze în tranziția ecologică și digitală. 

Recent, deputaţii coaliţiei de guvernare din Polonia s-au pus de acord asupra reformelor justiţiei despre care guvernul afirma că vor debloca fondurile prevăzute prin Planul de relansare şi rezilienţă al Uniunii Europene, pentru a ajuta economia marcată de efectele pandemiei şi războiului din Ucraina.

Peste 35 miliarde de euro în granturi şi împrumuturi au fost blocate din cauza disputei cu Bruxellesul legată de statul de drept. Proiectul de reformă a justiţiei convenit a fost crucial în acest sens.

Validarea planului, în valoare de 35,4 miliarde de dolari în cazul Poloniei, miercuri, a provocat nemulţumiri în rândul executivului european şi a dus la organizarea unui vot, fapt rar în cadrul Comisiei Europene, notează AFP, citat de Agerpres.

De asemenea, UE speră şi în ridicarea veto-ului Varşoviei asupra transpunerii în dreptul european a impozitului minim de 15% asupra profitului multinaţionalelor, o prioritate a preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: CE solicită Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, „având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”

Published

on

© European Communities, 1995 /Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentant marți Raportul privind starea Schengen 2022, fiind pentru prima dată când Executivul european prezintă un astfel de raport, după ce anul trecut a prezentat Strategia Schengen, informează comunicatul oficial

Raportul face parte din inițiativa Comisiei Europene de a consolida guvernanța Schengen prin intermediul unui exercițiu anual de raportare care prezintă situația Schengen, identificând prioritățile pentru anul următor și monitorizând progresele înregistrate la sfârșitul unui anumit an.

Raportul privind starea Schengen va servi drept bază pentru discuțiile membrilor Parlamentului European și ale miniștrilor afacerilor interne în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie și în cadrul viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Stadiul actual al spațiului Schengen și noi priorități

Raportul privind starea Schengen 2022 reprezintă punctul de plecare pentru noul ciclu anual Schengen. Ciclul anual  prevede o „verificare periodică a stării de sănătate” a spațiului Schengen, permițând identificarea timpurie a problemelor pentru a asigura responsabilitatea comună și pentru a promova adoptarea de măsuri adecvate.

Discuțiile interinstituționale vor avea loc în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie, iar deliberările politice vor urma în cadrul Consiliului Schengen din iunie. Acest proces face parte din noua guvernanță Schengen, care sporește participarea tuturor actorilor implicați în monitorizarea funcționării spațiului Schengen și în urmărirea măsurilor necesare. Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 și care a fost adoptat recent de Consiliu, va juca un rol esențial în acest nou model de guvernanță Schengen.

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru 2022-2023, care trebuie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, cum ar fi:

  • punerea în aplicare a noii arhitecturi IT și a interoperabilității pentru gestionarea frontierelor,
  • utilizarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră,
  • asigurarea unor controale sistematice la frontierele externe pentru toți călătorii,
  • asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său,
  • ridicarea tuturor controalelor de lungă durată la frontierele interne și
  • adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Raportul reamintește, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și solicită Consiliului să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite. Același lucru se va aplica și Ciprului, după ce va finaliza cu succes procesul de evaluare Schengen.

Raportul prezintă și prioritățile rezultate în urma evaluărilor Schengen. Evaluările Schengen acoperă în prezent gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de informații Schengen, politicile în materie de vize și protecția datelor.

Deși evaluările Schengen din ultimii ani au demonstrat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Acest lucru demonstrează că mecanismul de evaluare este eficient și conduce la consolidarea continuă a spațiului Schengen.

Potrivit raportului, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, este indispensabilă o cooperare polițienească solidă între statele membre, împreună cu o punere în aplicare eficientă a sistemelor de informații la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politici eficiente în materie de returnare și de vize comune.

În paralel cu Raportul privind starea Schengen, Comisia consultă, de asemenea, instituțiile cu privire la viitoarea politică strategică multianuală pentru gestionarea integrată a frontierelor europene și prezintă un raport privind punerea în aplicare a obligației statelor membre de a efectua controale sistematice la frontierele externe ale UE.

Continue Reading

Facebook

U.E.5 hours ago

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

U.E.6 hours ago

UE îi critică pe talibani, la un an după ce aceștia au preluat puterea în Afganistan, pentru că ”ignoră aspirațiile poporului afgan” de a avea un ”sistem politic incluziv”

U.E.8 hours ago

Olaf Scholz efectuează în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și despre securitatea energetică

Eugen Tomac10 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

SUA11 hours ago

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

NATO12 hours ago

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

NATO1 day ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA1 day ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE1 day ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending