Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă în Polonia pentru a participa la ceremonia dedicată împlinirii a 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau, a subliniat importanța păstrării memoriei pentru preveni repetarea unor astfel de orori.
”La Auschwitz-Birkenau, am simțit povara istoriei și datoria noastră față de viitor. Am pășit într-un loc unde peste un milion de vieți au fost curmate din cauza urii și a lipsei de umanitate. La 80 de ani de la eliberarea acestui lagăr al groazei, să nu permitem ca aceste lucruri cumplite să fie uitate sau negate. Să promovăm toleranța, respectul și grija pentru cei din jur. Să construim o lume mai bună, unde ura nu are loc. Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să fim uniți împotriva urii și să lucrăm pentru pace. Asta e moștenirea pe care trebuie să o lăsăm generațiilor viitoare”, a menționat aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook și într-un comunicat al Administrației Prezidențiale de la Chișinău.
Peste 30 de șefi de stat sau de guvern, printre care președinții francez și german, Emmanuel Macron și Frank-Walter Steinmeier, cancelarul german Olaf Scholz sau Regele Charles al III-lea participă la ceremonia de comemorare de la Auschwitz-Birkenau, potrivit Deutsche Welle.
La eveniment participă și 50 de supraviețuitori ai ororilor secolului trecut.
”Crima Holocaustului nu trebuie să se repete niciodată, dar, din păcate, amintirea ei se estompează treptat. Iar răul care încearcă să distrugă viețile unor națiuni întregi există încă în lumea de astăzi”, a transmis Volodimir Zelenski, primul președinte ucrainean de origine evreiască, a cărui țară se luptă pentru suveranitatea în fața Rusiei invadatoare.
Un mesaj a venit și din partea președintelui Klaus Iohannis.
”Cei care reușiseră să rămână în viață puteau să depună mărturie lumii întregi că infernul a fost dezlănțuit pe pământ, dar și că forța vieții a înfrânt până la urmă moartea. O catastrofă fără egal, în care 6 milioane de copii, femei și bărbați au fost uciși. Tot astăzi evocăm suferințele îndurate de victimele Pogromului din București, în ianuarie 1941, când mii de evrei erau predați morții. De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, onorăm memoria tuturor celor care și-au pierdut viața, precum și curajul supraviețuitorilor și al salvatorilor, pentru ca tragedia care a curmat atâtea destine să nu fie uitată niciodată”, a menționat președintele.
La rândul lor, Statele Unite au reînnoit angajamentul comun față de libertatea și justiția umană.
În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului.
La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.
Rezoluția îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să onoreze memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. În rezoluție se solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori naziste.
Repectând angajamentul asumat, Uniunea Europeană, mai precis Parlamentul European, va organiza o sesiune plenară specială pentru a comemora Victimele Holocaustului.
Amintim că executivul european a prezentat, la 5 octombrie 2021, prima strategie privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești, menită să sprijine țările UE și societatea civilă în lupta împotriva antisemitismului și să susțină viața evreiască în UE. Comemorarea victimelor Holocaustului este un pilon esențial al eforturilor UE pentru a se asigura că istoria nu va fi niciodată uitată.
La 6 noiembrie 2023, Comisia Europeană a prezentat o comunicare intitulată ”Ura nu își are locul aici: o Europă unită împotriva urii”, în vederea intensificării protecției spațiilor publice, în special a lăcașurilor de cult evreiești, și a luptei împotriva urii online.
Coordonatorul Comisiei pentru combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești va deveni reprezentant special pe acest domeniu și va avea un mandat specific de aprofundare a coordonării, inclusiv prin proiecte dedicate finanțate de UE, și de maximizare a potențialului politicilor UE de combatere a urii, online și offline.
