Discuțiile dintre liderii europeni privind competitivitatea Uniunii Europene s-au încheiat cu angajamentul organizării unui summit extraordinar consacrat acestui domeniu, la propunerea cancelarului german Friedrich Merz. La summitul de toamnă al Consiliului European, cei 27 de șefi de stat sau de guvern au discutat despre “competitivitate și tranziția dublă”, un subiect deliberat vag, dar a stârnit multiple controverse pe fondul unei abordări echilibrate între nevoia Uniunii de a-și recăpăta competitivitate la scară globală, inclusiv prin perspectiva ambițiilor digitale, și obiectivele tranziției verzi.
„Am convenit asupra propunerii mele de a organiza o reuniune extraordinară a Consiliului pe 12 februarie, dedicată exclusiv competitivității”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz la care vor fi invitați fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, și fostul prim-ministru italian, Enrico Letta.
Potrivit concluziilor adoptate, Consiliul European a purtat o discuție aprofundată privind modul de a consolida în continuare competitivitatea UE, concentrându-se pe simplificare, o tranziție verde competitivă și o tranziție digitală suverană.
Liderii europeni au cerut “o schimbare de amploare în acțiunile UE” și și-au asumat angajamentul de a menține “toate aspectele agendei privind competitivitatea și Piața Unică sub monitorizare, întrucât acestea sunt esențiale pentru menținerea prosperității Europei și a modelului său social”.
Consiliul European a cerut Comisiei și co-legislatorilor, respectiv Consiliul UE și Parlamentul European, să ducă implementarea Strategiei pentru Piața Unică până în 2028 într-un mod ambițios, ținând cont și de foaia de parcurs viitoare a Comisiei.
Subiectul a fost abordat și de președintele Nicușor Dan în conferința de presă de la finalul summitului, șeful statului subliniind că România s-a raliat la poziția potrivit căreia “trebuie să avem o abordare echilibrată sau să temperăm așteptări foarte optimiste în ceea ce privește această tranziție din perspectiva de mediu, pentru a câștiga în competitivitate“.
“Tocmai pentru că există anumite întârzieri în obiectivele pe care Uniunea, Comisia, Consiliul, Parlamentul și le-au luat în ceea ce privește competitivitatea, s-a stabilit un Consiliu separat, excepțional, 12 februarie 2026, în care să se discute numai acest subiect”, a continuat Nicușor Dan, cu referire la anunțul cancelarului Merz.
Leadership-ul Germaniei în această privință nu este întâmplător. Săptămâna trecută, cancelarul german a propus crearea unei burse europene unice, semnalând sprijinul Germaniei pentru uniunea piețelor de capital și prezentând un plan de integrare inspirat din rapoartele întocmite de ex-premierii italieni Mario Draghi și Enrico Letta și prezentate anul trecut. Dacă raportul lui Letta s-a concentrat pe eliminarea barierelor rămase pe piața unică a bunurilor, capitalului, forței de muncă și serviciilor, documentul realizat de Draghi a fost axat pe competitivitatea europeană, acest raport-fanion devenind în instituțiile UE un fel de “doctrina Draghi“.
De altfel, cei doi au avut mai multe ieșiri publice în ultima perioadă. Anul 2028 ar putea fi noul 1992 pentru piața unică a Uniunii Europene, este de părere Enrico Letta, actualmente președinte al Institutului Jacques Delors de la Bruxelles.
Autor raportului solicitat de Consiliul European în aprilie 2024 privind viitorul pieței unice, Letta face o paralelă între momentul instituirii pieței unice a Uniunii Europene, prin Tratatul de la Maastricht din 1992, și anul 2028 ca termen pentru finalizarea integrării piețelor naționale în piața unică europeană. “Trebuie să integrăm piața UE pentru energie, finanțe și telecomunicații și, în cele din urmă, să depășim fragmentarea, altfel vom ajunge o colonie a SUA în domeniul finanțelor și al tehnologiei sau o colonie a Chinei în domeniul industriei“, a afirmat Letta.
Uniunea Europeană rămâne tot mai mult în urma rivalilor globali în ceea ce privește creșterea economică, iar guvernele nu reușesc să înțeleagă urgența de a acționa, a declarat și Mario Draghi, cu prilejul unui eveniment în care a fost marcat un an de la raportul-fanion privind competitivitatea europeană și care îi poartă numele. „A continua ca de obicei înseamnă să ne resemnăm cu faptul că rămânem în urmă. O cale diferită cere o nouă viteză, o altă amploare și intensitate. Înseamnă să acționăm împreună, nu să ne fragmentăm eforturile”, le-a spus Draghi oficialilor europeni.
Noile ieșiri publice ale lui Draghi și Letta au venit după discursul privind Starea Uniunii din 2025, în care președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a prezentat următoarea etapă pentru consolidarea competitivității Europei, inclusiv investiții în tehnologii digitale și curate, noi măsuri pentru reducerea costurilor pentru afaceri și finalizarea uniunii economisirii și investițiilor, o foaie de parcurs a pieței unice până în 2028, care să acopere capitalul, serviciile, energia, telecomunicațiile, „al 28-lea regim” și o nouă „a cincea libertate” pentru cunoaștere și inovare și noi inițiative în inteligența artificială, tehnologia cuantică, baterii și tehnologii curate.
Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană a fost, anul trecut, al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie 2024 un raport consacrat viitorului pieței unice. Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli.
