Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmis, joi, la Beijing, omologului său rus Vladimir Putin că China şi Rusia vor “apăra dreptatea în lume”, în contextul primei vizite externe a liderului de la Moscova după preluarea celui de-al cincilea mandat de președinte.

“În ciuda unor suişuri şi coborâşuri, relaţiile noastre s-au întărit şi au rezistat testului peisajului internaţional în schimbare. Suntem un bun exemplu pentru alte puteri în ceea ce priveşte respectul şi sinceritatea. Dezvoltarea legăturilor noastre este favorabilă păcii, stabilităţii şi prosperităţii în regiune şi în lume”, a declarat Xi în cadrul întâlnirii cu uşile închise pe care a avut-o joi cu Putin, a informat Ministerul Afacerilor Externe al ţării asiatice, citat de EFE, potrivit Agerpres.

“Vom continua să ne consolidăm prietenia şi să apărăm dreptatea în lume”, a spus Xi în faţa lui Putin.

Xi s-a angajat să lucreze cu Putin pentru “întinerirea” țărilor lor, în timp ce cei doi au început o zi de discuții la Beijing, afirmând că China va fi “întotdeauna un bun partener” al Rusiei, potrivit presei de stat chineze.

Putin a sosit la Beijing pentru o vizită de stat de două zile care va include discuții detaliate despre Ucraina, Asia, energie și comerț cu Xi, cel mai puternic susținător politic al său și rival geopolitic al Statelor Unite, a relatat Reuters.

“Relația dintre China și Rusia de astăzi este o relație câștigată cu greu, iar cele două părți trebuie să o prețuiască și să o cultive”, i-a spus Xi lui Putin, în timp ce s-au întâlnit la Marea Sală a Poporului din Beijing pentru sesiunea de deschidere.

“China este dispusă să… realizeze în comun dezvoltarea și întinerirea țărilor noastre și să lucreze împreună pentru a susține echitatea și dreptatea în lume.”

China și Rusia au declarat un parteneriat “fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul înainte de a trimite zeci de mii de trupe în Ucraina, declanșând cel mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Atunci, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“. O poziție similară a fost exprimată de liderii celor două țări în martie 2023.

Alegând China pentru prima sa călătorie în străinătate de la depunerea jurământului pentru un mandat de șase ani, care îl va menține la putere cel puțin până în 2030, Putin transmite lumii un mesaj cu privire la prioritățile sale și la soliditatea legăturilor sale personale cu Xi.

În timp ce se întâlneau, Putin i-a spus lui Xi că cooperarea lor este un factor de stabilizare. “Este de o importanță crucială ca relațiile dintre Rusia și China să nu fie oportuniste și să nu fie îndreptate împotriva nimănui”, a declarat Putin, citat de agenția rusă de știri RIA Novosti.

Într-un interviu anterior acordat agenției chineze de știri Xinhua înainte de plecare, Putin l-a lăudat pe Xi pentru că a contribuit la construirea unui “parteneriat strategic” cu Rusia bazat pe interese naționale și pe o încredere reciprocă profundă.

Sosirea lui Putin urmează unei misiuni la Beijing, la sfârșitul lunii trecute, a secretarului de stat american Antony Blinken, în parte pentru a-l avertiza pe șeful diplomației chineze, Wang Yi, împotriva aprofundării sprijinului militar pentru Rusia. În același timp, Xi Jinping îl primește pe Putin după un turneu prezidențial pe care l-a efectuat la începutul lunii mai în Europa, primul după cinci ani, fiind primit la Paris de președintele Emmanuel Macron, la Belgrad de președintele Vucic și la Budapesta de premierul Viktor Orban.

Putin, în vârstă de 71 de ani, și Xi, în vârstă de 70 de ani, vor participa la o gală de celebrare a 75 de ani de când Uniunea Sovietică a recunoscut Republica Populară Chineză, pe care Mao Zedong a declarat-o în 1949.

Administrația Biden a prezentat marți un pachet de majorări tarifare severe pentru o serie de importuri din China, inclusiv pentru vehicule electrice, semiconductori și produse medicale, gest care a putea stârni nemulțumirea Beijingului într-un an electoral în SUA, dar care ar putea stăvili nemulțumirile alegătorilor americani față de politice economice ale lui Joe Biden, informează Reuters.

Președintele american democrat va menține tarifele vamale instituite de predecesorul său republican Donald Trump și va mări alte taxe, observându-se chiar o cvadruplare a taxelor pentru vehicule electrice din China, de la 25%, la 100%, a precizat Casa Albă într-un comunicat.

Nu doar industria de automobile electrice din China este vizată de aceste noi tarife. Importurile de oțel și aluminiu din China vor cunoaște în acest an o creștere a tarifelor de la 7,5% la 25%.

Taxele pentru semiconductorii chinezești se vor dubla în 2025, de la 25% la 50%, decizie care se aplică și în cazul celulelor solare, dar cu începere din acest an.

Administrația Biden a stimulat deja investiții de peste 860 de miliarde de dolari în industrii ale viitorului precum vehiculele electrice, energia curată și semiconductorii, creând noi locuri de muncă prin mai multe legi, inclusiv prin Legea privind reducerea inflației (IRA) sau Legea privind știința.

În pofida acestor acțiuni, există ”riscuri inacceptabile” pentru securitatea economică a SUA, conform Washingtonului, ca urmare a practicilor neloiale la care China recurge pentru a inunda piețele globale cu bunuri ieftine.

Noile măsuri afectează bunuri importate din China în valoare de 18 miliarde de dolari, inclusiv oțel și aluminiu, semiconductori, baterii, minerale critice, celule pentru panouri solare și macarale, detaliază Casa Albă în același comunicat anterior citat.

Statele Unite au importat anul trecut din China bunuri în valoare de 427 de miliarde de dolari și au exportat către cea de-a doua economie a lumii bunuri a căror valoare s-a ridicat la 148 de miliarde de dolari, rezultând un deficit al balanței comerciale în relația cu Beijingul care persistă de decenii și care a devenit în ultima perioadă o temă sensibilă pentru Washington.

O măsură similară cu privire la impunerea de tarife asupra importului de vehicule electrice din China ar putea fi adoptată și de Uniunea Europeană înainte de vacanța de vară, conform sugestiilor vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.

Amintim că la începutul lunii octombrie a anului trecut, executivul european a demarat oficial ancheta privind subvențiile acordate de China producătorilor de mașini electrice.

Aceasta a fost anunțată pentru prima dată de președinta instituției Ursula von der Leyen în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, desfășurat la mijlocul lunii septembrie 2023, când a atras atenția că piețele globale sunt ”inundate” de mașini electrice chinezești ieftine.

Recent, Comisia Europeană a deschis o investigație privind subvențiile de care ar fi beneficiat furnizorii chinezi de turbine eoliene destinate unor parcuri eoliene din România și alte patru state membre, urmată de o investigație privind piața chineză a achizițiilor publice de dispozitive medicale care discriminează în mod inechitabil companiile și produsele europene. 

Statele Unite și China vor organiza marți, la Geneva, prima discuție oficială între guverne pe tema inteligenței artificiale, punând în practică unul dintre acordurile pe care președinții Joe Biden și Xi Jinping le-au încheiat atunci când s-au întâlnit în California, în noiembrie anul trecut, informează AFP, preluat de Agerpres.

Partea americană va fi condusă de Tarun Chhabra, directorul principal pentru tehnologie și securitate națională din cadrul Consiliului Național de Securitate, și de Seth Center, trimisul special interimar al Departamentului de Stat pentru tehnologii critice și emergente. Partea chineză va fi condusă de oficiali din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și al Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă.

Adresându-se reporterilor înaintea reuniunii, înalții oficiali americani au subliniat că aceasta nu va fi un loc de negociere.

În schimb, obiectivul este de a discuta riscurile asociate cu inteligența artificială avansată și de a „comunica direct cu privire la domeniile respective de preocupare”, a declarat un oficial. Nu este așteaptată nicio declarație comună sau „rezultate”.

Întrebat dacă partea americană este dispusă să răspundă la iritarea Chinei cu privire la controalele americane la exportul de tehnologii sensibile, oficialul a răspuns: „Măsurile noastre de securitate națională nu sunt negociabile”.

În ceea ce privește preocupările părții americane, oficialul a declarat că China a făcut din dezvoltarea inteligenței artificiale o prioritate națională majoră și că implementarea acestor tehnologii în domeniul militar subminează atât securitatea națională a SUA, cât și a aliaților.

„Ne vom reitera preocupările noastre cu privire la utilizarea de către Beijing a IA în acest sens”, a declarat un oficial.

Un alt oficial a precizat: „Ne-am consultat destul de mult cu aliații și partenerii noștri înainte de aceste discuții, iar aceștia înțeleg cu siguranță scopul, intenția și natura limitată a acestui dialog.”

Un subiect viitor în acest cadru ar putea fi o discuție privind posibilitatea de a permite IA să se ocupe de orice proces de lansare a unei arme nucleare.

Întrebat despre acest subiect, un oficial a menționat doar: „Aceasta este prima întâlnire de acest gen, așa că ne așteptăm să avem o discuție despre întreaga gamă de riscuri, dar nu am prejudeca niciun specific în acest moment.”

S-ar putea dovedi dificil pentru SUA și China – cele două superputeri mondiale în materie de inteligență artificială – să ajungă la un consens privind modul de guvernare a IA, în timp ce se întrec în cursa pentru a domina acest domeniu. Statele Unite au încercat să limiteze dezvoltarea IA în China prin impunerea diferitelor controale la export, inclusiv prin limitarea accesului chinezilor la cele mai avansate cipuri de IA și instrumente de fabricare a cipurilor.

Reuters a raportat săptămâna trecută că Departamentul de Comerț al SUA ia în considerare o nouă inițiativă de reglementare pentru a restricționa exportul de modele de inteligență artificială brevetate sau cu sursă închisă în China. Între timp, un grup bipartizan de parlamentari a prezentat miercuri un proiect de lege care va împiedica orice contestație legală a restricțiilor la exportul de IA și va da Departamentului de Comerț autoritatea de a interzice americanilor să lucreze cu jucători străini pentru a dezvolta sisteme de IA care prezintă riscuri pentru securitatea națională a SUA.

China a adoptat o abordare de sus în jos în ceea ce privește guvernanța IA, ieșind anul trecut cu unul dintre primele regulamente din lume privind IA generativă. În Statele Unite, în schimb, marile companii de tehnologie, mai degrabă decât autoritățile de reglementare, domină conversația despre modul în care ar trebui să fie conturată politica privind IA.

Dar SUA și-a intensificat eforturile de guvernare a acestei tehnologii în evoluție rapidă, după ce a rămas în urmă în ceea ce privește reglementarea sectorului tehnologic, în comparație cu Uniunea Europeană, care a adoptat în martie Legea privind inteligența artificială.

În octombrie anul trecut, Biden a emis un ordin executiv privind măsurile de protecție a IA, iar în martie administrația a anunțat noi orientări pentru agențiile federale cu privire la modul în care acestea pot și nu pot utiliza inteligența artificială.