Connect with us

U.E.

Migranții care traversează ilegal Mediterana pentru a ajunge în Europa, în pericol de a nu mai putea fi salvați. Sophia, operațiunea navală a UE pentru combaterea traficului ilegal de persoane, ar putea rămâne fără nave

Published

on

Uniunea Europeană are în vedere extinderea patrulelor aeriene pentru a căuta migranți care traversează Marea Mediterană, însă retragerea navelor care i-ar putea salva este o schimbare a politicii privind gestionarea imigrației și reflectă aversiunea crescândă a Europei față de sosirile neregulate, potrivit Politico.eu

Comitetul politic și de securitate, alcătuit din ambasadori ai UE și care se ocupă de problemele de apărare și de politică externă, a convenit asupra unui proiect de text văzut de POLITICO, conform căruia ,,au acceptat extinderea mandatului EUNAVFOR MED Operațiunea Sophia timp de 6 luni”, care expiră la sfârșitul lunii martie, relatează sursa citată.

Dacă noua măsură este acceptată de statele membre, ea va slăbi foarte mult rolul operațiunii Sophia în salvarea vieților pe mare, unde aproape 2300 de persoane au murit în 2018, potrivit estimărilor ONU.

Situația era deja proastă după ce Italia, prin vicepremierul Matteo Salvini, a declarat că nu va mai fi principalul punct de debarcare pentru persoanele salvate din apele Mediteranei de către navele Operațiunii Sophia, sub argumentul că ,,Italia și Sicilia nu pot deveni tabăra de refugiați a Europei”, afirma acesta, în timpul unei vizite din vara trecută la un ,,hot spot” din sudul țării, unde erau cazați migranți salvați pe mare. Poziționarea dură a vicepremierului italian, totodată ministru de interne în guvernul populist al coaliției Liga cu Mișcarea Cinci Stele, vine și pe fondul reticenței Germaniei și al altor state ale UE, precum Franța și Spania de a  găzdui migranții salvați – majoritatea fugind de războaiele și de sărăcia din Africa și Orientul Mijlociu – dar care doresc ca această misiune să continue, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters.

Discuția dintre diplomații din UE asupra viitorului operațiunii Sophia, al cărei mandat expiră duminică, se întemeiază pe disputele legate de migrație care au afectat unitatea blocului odată cu creșterea sosirilor prin Marea Mediterană în 2015.

Din cei peste 1 milion de refugiați și migranți care au sosit în bloc în acel an de criză, sosirile maritime au scăzut în mod semnificativ la 141.500 de persoane în 2018, potrivit datelor ONU.

Potențialul compromis între statele UE, conform documentului văzut de POLITICO, ar include, de asemenea, sesiuni de formare a gărzii de coastă din Libia, unde perpetuarea fărădelegilor a permis traficanților care trimit oameni în Europa să opereze liber în ultimii ani.

Doi diplomați europeni au declarat pentru Reuters că propunerea nu a obținut încă aprobarea finală. Aceștia au declarat că, până miercuri, ora 11:00, capitalele din statele membre ar trebui să ajungă la un consens final. Potrivit celor doi diplomați, Roma și Budapesta încă ridică unele probleme, iar Parisul nu este pe deplin convins.

Însă restrângerea operațiunii Sophia doar la patrulare aeriană ar fi în conformitate cu politica UE de a restricționa imigrația din zona mediteraneană, începând din 2015 încoace, și de a descuraja imigranții să-și riște viața pe mare, încercând să o treacă pentru a ajunge într-o Europă în care guvernele nu îi doresc. În acest sens, ar fi de  amintit faptul că UE a limitat deja operațiunile de salvare în sudul Mediteranei și și-a mutat navele mai spre nord, unde au loc mai puține salvări. Acest lucru se datorează faptului că blocul nu dorește să gestioneze numărul mare de sosiri, operațiune obligatorie  în temeiul dreptului internațional dacă navele statelor membre ar primi migranți salvați la bordul lor, informează EUobserver.

Site-ul web al Operațiunii Sophia arată că misiunea are în prezent două nave dislocate pe mare – una spaniolă, ESPS Navarra, și una italiană, ITS Carlo Margottini – însă și alte zeci de nave au fost implicate la momente diferite de la lansarea misunii de salvare și combatere a traficului ilegal de persoane, în iunie 2015. În plus,  cinci avioane și elicoptere sunt active acum în cadrul Sophia, care ar putea deveni foarte curând o misiune navală a UE fără nave.

Mandatul actual al Operațiunii Sophia, care își are sediul la Roma, urmează să expire la sfârșitul lunii. Decizia de extindere a fost controversată, deoarece Roma dorea schimbarea regulilor, astfel încât migranții salvați – care sosesc acum în Italia – să fie redistribuiți în alte state membre. Viceprim-ministrul Matteo Salvini, liderul Ligii de extremă dreaptă, a amenințat de mai multe ori că Italia se va retrage din operațiune dacă misiunea nu este regândită și solidaritatea de care dă dovadă statul italian în gestionarea fluxului de imigranți din Marea Medterană nu va fi împărtășită și cu alte state membre. ,,Ori regulile se schimbă, ori totul se va termina aici”, a spus el în ianuarie.

Diplomații au mai spus că soluția actuală nu va necesita o modificare a mandatului actual, care ar implica o procedură îndelungată. 

Prezentul mandat este mult mai amplu: când operațiunea a fost lansată în iunie 2015, scopul său a fost să întrerupă activitatea rețelelor de contrabandă cu persoane, dar în iunie 2016 și, ulterior, în iulie 2017, a fost extins. Mandatul include acum și alte sarcini, precum punerea în aplicare a embargoului ONU asupra armelor în largul coastei Libiei și colectarea de informații privind traficul ilegal de exporturi de petrol din țara nord-africană. Alte opțiuni prezentate la masa discuțiilor au fost închiderea operațiunii Sophiei sau lansarea alteia noi, mutarea sediului central din Italia, posibil în Tunisia, cu un nou mandat care ar implica doar pregătirea pazei de coastă libiene.

În teorie, căutarea și salvarea nu fac parte din mandatul Operațiunii Sophia, care este o obligație legală pentru toți marinarii, sub incidența convențiilor maritime ale ONU. 

PARLAMENTUL EUROPEAN

PE, reunit în sesiune plenară. Eurodeputații decid dacă includ gazul și energia nucleară pe lista activităților economice durabile din punct de vedere climatic

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg în perioada 4-7 iulie, unde deputații europeni vor dezbate cu privire la includerea gazelor și energiei nucleare pe lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediulu, dar și despre serviciile digitale și rezultatele summit-ului european de la sfârșitul lunii iunie. De asemenea, premierul ceh va prezenta în plenul Legislativului European principalele obiective ale președinției cehe a Consiliului UE. 

Întreaga agendă a sesiunii plenare se poate accesa aici.

Taxonomie: PE va vota cu privire la planul Comisiei de a include gazele și energia nucleară

PE decide dacă își va exercita dreptul de veto privind planul de a include anumite activități nucleare și gaziere pe lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului. Dezbaterea va avea loc marți, iar votul miercuri. Comisia a adoptat actul delegat privind taxonomia la 9 martie 2022. Aceasta propune includerea, în anumite condiții, a unor activități specifice în domeniul energiei nucleare și al gazelor în lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului care fac obiectul așa-numitei taxonomii a UE. Parlamentul și Consiliul trebuie să decidă până la 11 iulie 2022 dacă doresc sau nu să își exercite dreptul de veto asupra propunerii Comisiei.

La 14 iunie 2022, eurodeputații Comisiei pentru afaceri economice și monetare și ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au adoptat o obiecție la propunerea Comisiei. În cazul în care o majoritate absolută în Parlamentul European (353 de deputați) susține același lucru, Comisia va trebui să retragă sau să modifice propunerea.

Servicii digitale: UE este lider în gestionarea marilor platforme și protejarea utilizatorilor

Normele digitale ale UE obligă companiile online să protejeze utilizatorii de conținut ilegal, sporesc responsabilitatea și limitează puterea de piață a giganților din domeniul tehnologic. Parlamentul urmează să susțină votul final cu privire la noul Act legislativ privind serviciile digitale (DSA) și la Actul legislativ privind piețele digitale (DMA), două proiecte de lege esențiale care vizează abordarea efectelor societale și economice ale industriei tehnologice prin stabilirea de standarde pentru un spațiu digital mai sigur și mai deschis pentru utilizatori și pentru o piață digitală mai echitabilă pentru întreprinderi.

În temeiul DSA, platformele online – cum ar fi platformele de comunicare socială și piețele online – vor trebui să ia măsuri pentru a-și proteja utilizatorii de conținutul și bunurile ilegale. Platformele și serviciile online foarte mari vor face obiectul unor obligații mai stricte, proporționale cu riscurile pe care le prezintă pentru societate. Firmele mari din domeniul tehnologiei vor trebui să fie mai transparente cu privire la operațiunile lor și să acționeze pentru a preveni răspândirea dezinformării și efectele negative asupra drepturilor fundamentale. Publicitatea direcționată va fi restricționată, iar elementele de design manipulator („dark patterns”) și alte practici înșelătoare vor fi interzise. DMA se concentrează asupra practicilor neloiale utilizate de cele mai mari platforme online care acționează ca „controlori ai fluxului de informație” pe piața digitală, cum ar fi rețelele sociale, serviciile de mesagerie și motoarele de căutare. 

Dezbatere privind rezultatele summitului UE din 23-24 iunie

Miercuri dimineața, PE va dezbate rezultatele summitului UE din 23-24 iunie cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Șefii de stat sau de guvern au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE. Aceștia au afirmat, de asemenea, că Georgia ar trebui să devină țară candidată la aderarea la UE, după abordarea priorităților specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei. În plus, liderii UE au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, despre acțiunile ulterioare Conferinței privind viitorul Europei, despre relațiile UE cu partenerii săi europeni și despre chestiuni economice.

Înaintea Consiliului European, liderii UE s-au întâlnit, de asemenea, cu omologii lor din Balcanii de Vest. În timpul dezbaterii în plen din 22 iunie care a precedat Consiliul European, PE a solicitat liderilor UE să profite de ocazie pentru a extinde și reforma UE și să voteze în favoarea unei revizuiri a tratatelor UE, așă cum a solicitat Parlamentul. Acest lucru ar valorifica un moment istoric pentru UE – în special în ceea ce privește reformarea votului în unanimitate în cadrul Consiliului. Într-o rezoluție adoptată la 23 iunie, chiar înainte de începerea reuniunii la nivel înalt, Parlamentul a solicitat ca Ucraina și Republica Moldova să primească „fără întârziere” statutul de țară candidată la UE și ca acest lucru să se întâmple și pentru Georgia „după ce guvernul acestei țări își va fi îndeplinit prioritățile” indicate de Comisia Europeană.

Prim-ministrul Fiala va prezenta prioritățile președinției cehe a Consiliului UE

Miercuri dimineața, eurodeputații vor discuta cu primministrul Petr Fiala despre programul de șase luni al președinției cehe a Consiliului, care începe la 1 iulie. Deviza președinției cehe este „Europa ca sarcină: regândim, reconstruim, re-energizăm” (Europe as a Task: Rethink, Rebuild, Repower), reamintind un discurs rostit de primul președinte ceh Václav Havel. Mottoul subliniază necesitatea „de a reevalua actualele abordări și premise” în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prioritățile-cheie ale președinției cehe sunt gestionarea crizei refugiaților și redresarea postbelică a Ucrainei, securitatea energetică, capabilitățile de apărare și securitatea spațiului cibernetic, reziliența strategică a economiei europene și reziliența instituțiilor democratice.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german, apel la populație să fie unită în fața problemelor economice

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel sâmbătă la populaţie să fie unită în faţa problemelor economice cu care se confruntă ţara, în special inflaţia, anunţând o reuniune a experţilor pentru a combate această chestiune, relatează DPA și Agepres

“Trebuie să ne dăm mâinile şi să fim uniţi”, a spus Scholz într-un podcast video. El a mai declarat că marea problemă care îngrijorează mulţi cetăţeni, şi pe bună dreptate, este creşterea preţurilor.

“Trebuie să lucrăm împreună şi asupra acestui lucru”, a atras atenţia Scholz.

Din acest motiv, a spus el, a invitat sindicate, angajatori, Banca Centrală şi profesori, într-un efort ce aminteşte de iniţiative similare din anii ’60 şi ’70, pentru a discuta despre soluţii.

Citiți și: Germania și Comisia Europeană denunță reducerea livrărilor de gaz prin Nord Stream 1: Este un atac economic și o acțiune necinstită din partea Rusiei

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune o asistență macrofinanciară pentru Ucraina în valoare de 1 miliard de euro

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Preşedinta Comisiei Europene a anunțat ieri, 1 iulie, un ajutor financiar în valoare de 1 miliard de euro pentru Ucraina, reprezentând prima parte a pachetului de asistență macrofinanciară anunțat de Executivul European în luna mai.

„Astăzi propunem 1 miliard de euro pentru Ucraina. Prima parte a pachetului de asistență macrofinanciară anunțat în luna mai. Aceasta va contribui la satisfacerea nevoilor urgente ale țării. UE va continua să acorde asistență Ucrainei și, pe termen mai lung, va sprijini reconstrucția acesteia”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj postat pe contul de Twitter.

Comisia Europeană a propus o nouă operațiune de asistență macrofinanciară în valoare de 1 miliard de euro pentru Ucraina, ca primă parte a pachetului excepțional de asistență macrofinanciară în valoare de până la 9 miliarde de euro anunțat în comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 și aprobat de Consiliul European din 23-24 iunie 2022.

Propunerea de din data de 1 iulie face parte din efortul extraordinar depus de UE, alături de comunitatea internațională, pentru a ajuta Ucraina să facă față nevoilor sale financiare imediate ca urmare a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei. Aceasta va completa sprijinul deja acordat de UE, inclusiv un împrumut de urgență de 1,2 miliare de euro din cadrul  asistenței macrofinanciare plătit în prima jumătate a anului. Luate împreună, cele două componente ale programului vor ridica la 2,2 miliarde de euro sprijinul total al asistenței macrofinanciare pentru Ucraina de la începutul războiului și ar putea ajunge până la 10 miliarde de euro odată ce întregul pachet excepțional al asistenței macrofinanciare pentru Ucraina va deveni operațional, potrivit comunicatului oficial.

În discursul susținut în Parlamentul ucrainean, președinta Comisiei Europene a anunțat că luni, 4 iulie, comunitatea internațională se va mobiliza pentru a sprijini eforturile de reconstrucție a frumoasei Ucraina: „Lunea viitoare, împreună cu președintele Zelenski și cu prim-ministrul Shmyhal, voi participa la conferința de la Lugano pentru reconstrucția Ucrainei.”

Citiți și: Ursula von der Leyen a reiterat, în Parlamentul ucrainean, sprijinul UE pentru ”visul european” al Ucrainei  

Continue Reading

Facebook

NATO3 days ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO3 days ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO4 days ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO4 days ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE4 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA4 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending