Connect with us

U.E.

Migranții care traversează ilegal Mediterana pentru a ajunge în Europa, în pericol de a nu mai putea fi salvați. Sophia, operațiunea navală a UE pentru combaterea traficului ilegal de persoane, ar putea rămâne fără nave

Published

on

Uniunea Europeană are în vedere extinderea patrulelor aeriene pentru a căuta migranți care traversează Marea Mediterană, însă retragerea navelor care i-ar putea salva este o schimbare a politicii privind gestionarea imigrației și reflectă aversiunea crescândă a Europei față de sosirile neregulate, potrivit Politico.eu

Comitetul politic și de securitate, alcătuit din ambasadori ai UE și care se ocupă de problemele de apărare și de politică externă, a convenit asupra unui proiect de text văzut de POLITICO, conform căruia ,,au acceptat extinderea mandatului EUNAVFOR MED Operațiunea Sophia timp de 6 luni”, care expiră la sfârșitul lunii martie, relatează sursa citată.

Dacă noua măsură este acceptată de statele membre, ea va slăbi foarte mult rolul operațiunii Sophia în salvarea vieților pe mare, unde aproape 2300 de persoane au murit în 2018, potrivit estimărilor ONU.

Situația era deja proastă după ce Italia, prin vicepremierul Matteo Salvini, a declarat că nu va mai fi principalul punct de debarcare pentru persoanele salvate din apele Mediteranei de către navele Operațiunii Sophia, sub argumentul că ,,Italia și Sicilia nu pot deveni tabăra de refugiați a Europei”, afirma acesta, în timpul unei vizite din vara trecută la un ,,hot spot” din sudul țării, unde erau cazați migranți salvați pe mare. Poziționarea dură a vicepremierului italian, totodată ministru de interne în guvernul populist al coaliției Liga cu Mișcarea Cinci Stele, vine și pe fondul reticenței Germaniei și al altor state ale UE, precum Franța și Spania de a  găzdui migranții salvați – majoritatea fugind de războaiele și de sărăcia din Africa și Orientul Mijlociu – dar care doresc ca această misiune să continue, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters.

Discuția dintre diplomații din UE asupra viitorului operațiunii Sophia, al cărei mandat expiră duminică, se întemeiază pe disputele legate de migrație care au afectat unitatea blocului odată cu creșterea sosirilor prin Marea Mediterană în 2015.

Din cei peste 1 milion de refugiați și migranți care au sosit în bloc în acel an de criză, sosirile maritime au scăzut în mod semnificativ la 141.500 de persoane în 2018, potrivit datelor ONU.

Potențialul compromis între statele UE, conform documentului văzut de POLITICO, ar include, de asemenea, sesiuni de formare a gărzii de coastă din Libia, unde perpetuarea fărădelegilor a permis traficanților care trimit oameni în Europa să opereze liber în ultimii ani.

Doi diplomați europeni au declarat pentru Reuters că propunerea nu a obținut încă aprobarea finală. Aceștia au declarat că, până miercuri, ora 11:00, capitalele din statele membre ar trebui să ajungă la un consens final. Potrivit celor doi diplomați, Roma și Budapesta încă ridică unele probleme, iar Parisul nu este pe deplin convins.

Însă restrângerea operațiunii Sophia doar la patrulare aeriană ar fi în conformitate cu politica UE de a restricționa imigrația din zona mediteraneană, începând din 2015 încoace, și de a descuraja imigranții să-și riște viața pe mare, încercând să o treacă pentru a ajunge într-o Europă în care guvernele nu îi doresc. În acest sens, ar fi de  amintit faptul că UE a limitat deja operațiunile de salvare în sudul Mediteranei și și-a mutat navele mai spre nord, unde au loc mai puține salvări. Acest lucru se datorează faptului că blocul nu dorește să gestioneze numărul mare de sosiri, operațiune obligatorie  în temeiul dreptului internațional dacă navele statelor membre ar primi migranți salvați la bordul lor, informează EUobserver.

Site-ul web al Operațiunii Sophia arată că misiunea are în prezent două nave dislocate pe mare – una spaniolă, ESPS Navarra, și una italiană, ITS Carlo Margottini – însă și alte zeci de nave au fost implicate la momente diferite de la lansarea misunii de salvare și combatere a traficului ilegal de persoane, în iunie 2015. În plus,  cinci avioane și elicoptere sunt active acum în cadrul Sophia, care ar putea deveni foarte curând o misiune navală a UE fără nave.

Mandatul actual al Operațiunii Sophia, care își are sediul la Roma, urmează să expire la sfârșitul lunii. Decizia de extindere a fost controversată, deoarece Roma dorea schimbarea regulilor, astfel încât migranții salvați – care sosesc acum în Italia – să fie redistribuiți în alte state membre. Viceprim-ministrul Matteo Salvini, liderul Ligii de extremă dreaptă, a amenințat de mai multe ori că Italia se va retrage din operațiune dacă misiunea nu este regândită și solidaritatea de care dă dovadă statul italian în gestionarea fluxului de imigranți din Marea Medterană nu va fi împărtășită și cu alte state membre. ,,Ori regulile se schimbă, ori totul se va termina aici”, a spus el în ianuarie.

Diplomații au mai spus că soluția actuală nu va necesita o modificare a mandatului actual, care ar implica o procedură îndelungată. 

Prezentul mandat este mult mai amplu: când operațiunea a fost lansată în iunie 2015, scopul său a fost să întrerupă activitatea rețelelor de contrabandă cu persoane, dar în iunie 2016 și, ulterior, în iulie 2017, a fost extins. Mandatul include acum și alte sarcini, precum punerea în aplicare a embargoului ONU asupra armelor în largul coastei Libiei și colectarea de informații privind traficul ilegal de exporturi de petrol din țara nord-africană. Alte opțiuni prezentate la masa discuțiilor au fost închiderea operațiunii Sophiei sau lansarea alteia noi, mutarea sediului central din Italia, posibil în Tunisia, cu un nou mandat care ar implica doar pregătirea pazei de coastă libiene.

În teorie, căutarea și salvarea nu fac parte din mandatul Operațiunii Sophia, care este o obligație legală pentru toți marinarii, sub incidența convențiilor maritime ale ONU. 

U.E.

Austria, noi condiții pentru aprobarea ”controversatului” pachet de recuperare economică a UE post-pandemie

Published

on

© Sebastian Kurz/ Twitter

Înaintea summit-ului extraordinar de la Bruxelles, care îi va reuni pe șefii de stat și de Guvern ai statelor membre pentru a decide finanțarea UE post-criză, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a prezentat condiţiile în care ar aproba controversatul pachet de recuperare economică post-pandemie al Uniunii Europene, în declaraţii consemnate de ziarul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, informează dpa și Agerpres.

“Când cheltuim sume mari din banii statului, trebuie cel puţin să ne asigurăm că aceşti bani se duc la sectoarele potrivite (…). Cel mai important, mai mult pentru cercetare şi dezvoltare în vederea (edificării) unei infrastructuri digitale bune, inclusiv pentru tranziţia tehnologică necesară unei mai bune protecţii a mediului”, a subliniat Kurz.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate

Austria este, alături de Olanda, Danemarca şi Suedia, una dintre ţările membre ale UE cele mai critice faţă de fondul de redresare propus de Comisia Europeană pentru a ajuta statele membre să depăşească criza generată de COVID-19, în special statele cele mai afectate de această pandemie, cum ar fi Italia şi Spania.

Cancelarul Germaniei, țara care a preluat la 1 iulie 2020 președinția rotativă a Consiliului UE, a reafirmat că țara sa este determinată să sprijine încheierea rapidă a unui acord, în consonanță cu opiniile exprimate de mai mulți lideri și enunțate astfel de președinții Comisiei Europene și Consiliului European, însă a indicat că încă există îngrijorări.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care a debutat la 1 iulie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Social-democrații din Parlamentul European: ”Vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul UE”

Published

on

© S&D

În urma votului din plen pentru rezoluția privind viitoarea strategie a Uniunii Europene în domeniul sănătății, Grupul S&D își exprimă satisfacția profundă pentru promovarea conceptului de Uniune Europeană a Sănătății, care include multe propuneri concrete de îmbunătățire a răspunsului la nivel european și național la COVID-19, eventualele pandemii viitoare și alte provocări pentru sănătate.

”Suntem mândri că Parlamentul European a susținut ideea noastră de o Uniune Europeană a Sănătății. Pandemia COVID-19 a fost o tragedie pentru toate țările UE și vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul Uniunii Europene și  pentru a preveni viitoarele crize și a reacționa împreună într-un mod mai eficient”, a transmis negociatorul S&D și purtătorul de cuvânt al comisiei pentru mediu, Jytte Guteland.

”Acesta este un prim succes și dorim acum să reacționeze Comisia și să aducă la viață Uniunea Europenă a Sănătății”, se mai arată în comunicatul S&D, remis Caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Continue Reading

U.E.

Landurile germane intenționează să se împrumute cu 95 de miliarde de euro pentru a atenua efectele negative ale pandemiei

Published

on

© Wikipedia

Cele 16 landuri din Germania intenţionează să se împrumute cu 95 miliarde de euro ca parte a eforturilor lor de majorare a cheltuielilor pentru contracararea efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiei, a anunţat sâmbătă revista Der Spiegel, transmite Reuters și Agerpres.

Împrumuturile se adaugă planurilor Guvernului federal de a emite datorie de 218,5 miliarde de euro pentru a ajuta la finanţarea sprijinului pentru o economie care ar urma să se contracteze cu peste 6% anul acesta, din cauza crizei şi a măsurilor de izolare impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei.

De asemenea, cancelarul german, Angela Merkel, a anunţat în urmă cu o lună un plan de relansare de 130 de miliarde de euro pentru anii 2020 şi 2021 destinat să stimuleze economia ţării grav lovită de pandemia de COVID-19, scrie AFP.

Dimensiunea planului de relansare va fi de 130 de miliarde de euro pentru anii 2020-2021, dintre care 120 de miliarde vor fi cheltuiţi pentru guvernul federal“, a afirmat Angela Merkel într-o conferinţă de presă la finalul a două zile de discuţii dificile între conservatori şi social-democraţi, parteneri ai coaliţiei guvernamentale.

“Avem cea mai severă criză economică din istoria Germaniei.Vrem să ieșim puternici împreună și am pus bazele bune pentru asta astăzi”, a mai afirmat Angela Merkel.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending