Connect with us

U.E.

Migranții care traversează ilegal Mediterana pentru a ajunge în Europa, în pericol de a nu mai putea fi salvați. Sophia, operațiunea navală a UE pentru combaterea traficului ilegal de persoane, ar putea rămâne fără nave

Published

on

Uniunea Europeană are în vedere extinderea patrulelor aeriene pentru a căuta migranți care traversează Marea Mediterană, însă retragerea navelor care i-ar putea salva este o schimbare a politicii privind gestionarea imigrației și reflectă aversiunea crescândă a Europei față de sosirile neregulate, potrivit Politico.eu

Comitetul politic și de securitate, alcătuit din ambasadori ai UE și care se ocupă de problemele de apărare și de politică externă, a convenit asupra unui proiect de text văzut de POLITICO, conform căruia ,,au acceptat extinderea mandatului EUNAVFOR MED Operațiunea Sophia timp de 6 luni”, care expiră la sfârșitul lunii martie, relatează sursa citată.

Dacă noua măsură este acceptată de statele membre, ea va slăbi foarte mult rolul operațiunii Sophia în salvarea vieților pe mare, unde aproape 2300 de persoane au murit în 2018, potrivit estimărilor ONU.

Situația era deja proastă după ce Italia, prin vicepremierul Matteo Salvini, a declarat că nu va mai fi principalul punct de debarcare pentru persoanele salvate din apele Mediteranei de către navele Operațiunii Sophia, sub argumentul că ,,Italia și Sicilia nu pot deveni tabăra de refugiați a Europei”, afirma acesta, în timpul unei vizite din vara trecută la un ,,hot spot” din sudul țării, unde erau cazați migranți salvați pe mare. Poziționarea dură a vicepremierului italian, totodată ministru de interne în guvernul populist al coaliției Liga cu Mișcarea Cinci Stele, vine și pe fondul reticenței Germaniei și al altor state ale UE, precum Franța și Spania de a  găzdui migranții salvați – majoritatea fugind de războaiele și de sărăcia din Africa și Orientul Mijlociu – dar care doresc ca această misiune să continue, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters.

Discuția dintre diplomații din UE asupra viitorului operațiunii Sophia, al cărei mandat expiră duminică, se întemeiază pe disputele legate de migrație care au afectat unitatea blocului odată cu creșterea sosirilor prin Marea Mediterană în 2015.

Din cei peste 1 milion de refugiați și migranți care au sosit în bloc în acel an de criză, sosirile maritime au scăzut în mod semnificativ la 141.500 de persoane în 2018, potrivit datelor ONU.

Potențialul compromis între statele UE, conform documentului văzut de POLITICO, ar include, de asemenea, sesiuni de formare a gărzii de coastă din Libia, unde perpetuarea fărădelegilor a permis traficanților care trimit oameni în Europa să opereze liber în ultimii ani.

Doi diplomați europeni au declarat pentru Reuters că propunerea nu a obținut încă aprobarea finală. Aceștia au declarat că, până miercuri, ora 11:00, capitalele din statele membre ar trebui să ajungă la un consens final. Potrivit celor doi diplomați, Roma și Budapesta încă ridică unele probleme, iar Parisul nu este pe deplin convins.

Însă restrângerea operațiunii Sophia doar la patrulare aeriană ar fi în conformitate cu politica UE de a restricționa imigrația din zona mediteraneană, începând din 2015 încoace, și de a descuraja imigranții să-și riște viața pe mare, încercând să o treacă pentru a ajunge într-o Europă în care guvernele nu îi doresc. În acest sens, ar fi de  amintit faptul că UE a limitat deja operațiunile de salvare în sudul Mediteranei și și-a mutat navele mai spre nord, unde au loc mai puține salvări. Acest lucru se datorează faptului că blocul nu dorește să gestioneze numărul mare de sosiri, operațiune obligatorie  în temeiul dreptului internațional dacă navele statelor membre ar primi migranți salvați la bordul lor, informează EUobserver.

Site-ul web al Operațiunii Sophia arată că misiunea are în prezent două nave dislocate pe mare – una spaniolă, ESPS Navarra, și una italiană, ITS Carlo Margottini – însă și alte zeci de nave au fost implicate la momente diferite de la lansarea misunii de salvare și combatere a traficului ilegal de persoane, în iunie 2015. În plus,  cinci avioane și elicoptere sunt active acum în cadrul Sophia, care ar putea deveni foarte curând o misiune navală a UE fără nave.

Mandatul actual al Operațiunii Sophia, care își are sediul la Roma, urmează să expire la sfârșitul lunii. Decizia de extindere a fost controversată, deoarece Roma dorea schimbarea regulilor, astfel încât migranții salvați – care sosesc acum în Italia – să fie redistribuiți în alte state membre. Viceprim-ministrul Matteo Salvini, liderul Ligii de extremă dreaptă, a amenințat de mai multe ori că Italia se va retrage din operațiune dacă misiunea nu este regândită și solidaritatea de care dă dovadă statul italian în gestionarea fluxului de imigranți din Marea Medterană nu va fi împărtășită și cu alte state membre. ,,Ori regulile se schimbă, ori totul se va termina aici”, a spus el în ianuarie.

Diplomații au mai spus că soluția actuală nu va necesita o modificare a mandatului actual, care ar implica o procedură îndelungată. 

Prezentul mandat este mult mai amplu: când operațiunea a fost lansată în iunie 2015, scopul său a fost să întrerupă activitatea rețelelor de contrabandă cu persoane, dar în iunie 2016 și, ulterior, în iulie 2017, a fost extins. Mandatul include acum și alte sarcini, precum punerea în aplicare a embargoului ONU asupra armelor în largul coastei Libiei și colectarea de informații privind traficul ilegal de exporturi de petrol din țara nord-africană. Alte opțiuni prezentate la masa discuțiilor au fost închiderea operațiunii Sophiei sau lansarea alteia noi, mutarea sediului central din Italia, posibil în Tunisia, cu un nou mandat care ar implica doar pregătirea pazei de coastă libiene.

În teorie, căutarea și salvarea nu fac parte din mandatul Operațiunii Sophia, care este o obligație legală pentru toți marinarii, sub incidența convențiilor maritime ale ONU. 

U.E.

Ursula von der Leyen a subliniat, la Paris, dorința ca UE să investească cu 30% mai mulți bani pentru consolidarea rolului său ca actor global

Published

on

© Ursula von der Leyen/Twitter

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește ca Uniunea Europeană să investească cu 30% mai mulți bani pentru îndeplinirea obiectivelor de politică externă care să contribuie la consolidarea rolului Uniunii ca actor global, relatează POLITICO

,,În următorul buget pe termen lung, îmi doresc ca Europa să cheltuie cu 30% mai mult pe acțiune externă decât o face astăzi. Și vreau să cheltuim mai eficace și mai strategic”, a spus viitorul președinte al Comisiei Europene,  în cadrul Forumului de Pace de la Paris, potrivit unei postări pe Twitter. 

Propunerea actuală a Comisiei pentru bugetul 2021-2027 prevede o creștere de 30 la sută (în prețurile curente) a cheltuielilor de vecinătate și la nivel mondial, care includ finanțarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar, dar este puțin probabil să se concretizeze în timpul negocierilor dintre statele membre, unde mai mult de jumătate fac presiuni pentru creșterea finanțării politicii de coeziune și a politicii agricole comune. 

În plus, apelul lui von der Leyen pentru alocarea de fonduri suplimentare pentru astfel de obiective de politică externă a fost făcută într-un moment în care statele membre ale UE încearcă să ajungă la un acord privind contribuțiile bugetare la UE, pe fondul retragerii Regatului Unit, de așteptat să se concretizeze în lunile următoare.

Ursula von der Leyen a explicat că banii în plus sunt necesari pentru a dezvolta o cultură strategică mai puternică a blocului, care este adesea criticat pentru idealurile sale înalte, dar cu impact redus.

Von der Leyen a subliniat necesitatea ca UE să joace un rol mai mare pe scena mondială pentru a sprijini multilateralismul și pentru a face față provocărilor globale precum schimbările climatice, digitalizarea, migrația și sărăcia.

,,Vreau să construiesc o Comisie cu adevărat geopolitică, o UE mai orientată spre exterior, o Europă care să apere interesele noastre comune în lume”, a spus von der Leyen, care a adăugat că pentru asta „este nevoie de o conducere stabilă și responsabilă. Toți trebuie să contribuim. ”

Forumul de pace de la Paris a fost lansat în 2018 cu ocazia centenarului încheierii Primului Război Mondial de către președintele francez Emmanuel Macron. Acesta urmărește reinventarea și revigorarea multilateralismului.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Published

on

Necesitatea reformelor din Republica Moldova nu a dispărut odată cu destituirea guvernului de la Chișinău și relația cu această țară se va baza în continuarea pe respectarea statului de drept și a standardelor demcoratice, a declarat marți Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, după ce guvernul condus de Maia sandu a fost marți demis printr-o moțiune de cenzură, anunță Agerpres.

”Votul de neîncredere oferit Guvernului din Republica Moldova, cu privire la întrebările referitoare la procesul de recrutare a procurorului general trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară. Coaliţia începuse o serie de iniţiative pentru a respecta angajamentele-cheie făcute începând din iunie, mai ales cu privire la combaterea corupţiei, la independenţa justiţiei şi la anchetarea fraudei bancare. Necesitatea unor asemenea reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului. Parteneriatul Uniunii Europene va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile pentru cetăţenii moldoveni. În acest spirit, UE este angajată să lucreze cu aceia din Republica Moldova care susţin procesul de reformă aflat în centrul Acordului de Asociere, în particular cu privire la combaterea corupţiei şi la interesele legitime indiferent de afilierea politică, la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la depolitizarea instituţiilor de stat. Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”, relevă o declaraţie difuzată de Serviciul European de Acțiune Externă.

O reacție după înlăturarea Guvernului Sandu, demers inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a venit și din partea președintelui României Klaus Iohannis.

”Sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi.

Continue Reading

U.E.

Klaus Regling, directorul general al Mecanismului european de stabilitate (ESM) a dat asigurări că va sprijini statele membre în cazul în care se vor confrunta cu probleme în urma Brexit-ului

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Luxemburg

Klaus Regling, directorul general al Mecanismului european de stabilitate (ESM) a dat asigurări că va sprijini statele membre în cazul în care acestea se vor confrunta cu probleme în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Răspunsul este da. Probabilitatea de a avea un Brexit fără acord acum este mult mai redusă, comparativ cu trei luni în urmă, dar dacă este nevoie de noi, suntem dispoanibili”, a explicat Regling în cadrul unui răspuns oferit în urma întrebării adresate de jurnalistul și directorul CaleaEuropeană, Dan Cărbunaru, prezent la Luxemburg la o întâlnire a jurnaliștilor acreditați la Bruxelles.

Klaus Regling a dat drept exemplu de bună practică Irlanda, care a fost una din cele cinci țări ajutate încă din 2011, alături de alte state precum Portugalia sau Grecia.

”Au folosit programele ESM foarte bine, rata șomajului este foarte scăzută acum, față de cum era înainte de criză. Sunt foarte puternici încât cred că pot face față și unui Brexit dur, dar dacă este nevoie de noi, suntem disponibili.”, a mai explicat directorul general al Mecanismului european de stabilitate (MES), un instrument menit să ajute ţările din zona euro aflate în criză şi să stabilizeze zona în ansamblul ei.

Mecanismul european de stabilitate (ESM), cu sediul la Luxemburg ce reprezintă cele 19 state membre, este un vehicul de finanțarea, reprezentând unul dintre cele mai importante elemente ale strategiei zonei euro de apărare contra crizelor, conform Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010.

Capacitatea inițială maximă de creditare a acestuia a fost de 500 de miliarde de euro pe baza unui capital de 704,8 miliarde de euro. MES este finanțat de țările UE conform cheii de contribuție la capitalul Băncii Central Europene.

Cel mai mare acţionar va fi Germania, cu 27% din capital. Al doilea acţionar, Franţa, urmată de Italia. Malta, cea mai mică ţară din zona euro, va fi şi cel mai mic acţionar, potrivit PE.

Împrumuturile sunt finanțate de împrumuturile MES de pe piețele financiare și sunt garantate de către părțile sale interesate (țările din zona euro).

La cererea Germaniei, orice ajutor financiar va fi supus unor condiţii stricte. Zona euro va interveni dacă ţara a cerut ajutorul FMI şi dacă se angajează pe calea reformelor.

Dacă ţara sprijinită nu-şi respectă obligaţiile, va trebui să plătească o amendă pe lângă contribuţia sa la ESM şi, desigur, nu va mai primi ajutor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending