Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că ultima evaluare publicată de „Moody’s reconfirmă stabilitatea financiară a României și potențialul solid de creștere economică pe termen mediu.”
„O nouă evaluare importantă, publicată aseară de agenția internațională de rating Moody’s, validează măsurile Guvernului de la Bucureşti și subliniază că direcția de management a finanțelor publice este cea corectă”, a evidențiat ministrul Finanțelor într-un mesaj publicat pe Facebook.
Conform acestuia, „deficitul bugetar este pe o traiectorie clar descendentă, iar acest lucru transmite mai multă încredere investitorilor și partenerilor internaționali.”
În același timp, mai spune Nazare, „perspectivele de creștere economică sunt susținute de investiții și de accelerarea absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).”
„Implementarea proiectelor finanțate din aceste resurse sprijină modernizarea infrastructurii, dezvoltarea mediului de afaceri și creșterea competitivității economiei românești în regiune”, continuă oficialul român.
Ministrul Finanțelor semnalează că, „pentru agențiile de rating și pentru piețele internaționale este esențial ca România să transmită semnale clare de stabilitate și responsabilitate.”
„Acest lucru înseamnă mai multă încredere din partea investitorilor, acces mai bun la finanțare și premise solide pentru dezvoltare economică și investiții pe termen lung în România”, conchide ministrul Finanțelor.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, agenția de evaluare financiară Moody’s Ratings a finalizat revizuirea periodică a profilului de credit al României.
Conform unui comunicat de presă, concluziile agenției de rating sunt următoarele:
- Ratingurile României, inclusiv ratingurile pe termen lung Baa3 ale emitentului, reflectă potențialul solid de creștere pe termen mediu al economiei, precum și nivelul relativ ridicat al bogăției, ambele elemente susținând puterea economică a țării. Deși datoria publică a României este în prezent, în linii mari, similară cu cea a țărilor cu ratinguri similare, se preconizează că aceasta se va deteriora în următorii ani din cauza deficitului fiscal încă ridicat. Provocările din domenii precum controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale fac ca puterea instituțiilor și guvernanța României să fie ceva mai slabă decât cea a țărilor cu rating similar. Profilul de credit al României este, de asemenea, limitat de o susceptibilitate relativ ridicată la riscul de eveniment, determinată de expunerea sa la riscul geopolitic, având în vedere proximitatea față de războiul din Ucraina (Ca stabil).
- Deficitul fiscal al României a început să scadă după anunțarea unor măsuri semnificative de consolidare fiscală în iulie și septembrie 2025. Moody’s se așteaptă ca deficitul global să se situeze la 6,3% din PIB la sfârșitul anului 2026, în scădere față de estimarea de 8,2% la sfârșitul anului 2025 și de vârful de 9,3% la sfârșitul anului 2024. Deși acest lucru reprezintă un efort foarte semnificativ de consolidare fiscală, povara datoriei publice va continua să crească după 2026, cu excepția cazului în care vor fi adoptate măsuri suplimentare pentru 2027 și după această dată, apreciază agenția de rating.
- Presupunând că deficitul nominal va scădea la 5,7 % din PIB la sfârșitul anului 2027, agenția de rating estimează că ponderea datoriei va ajunge la 62,9 % din PIB la sfârșitul acelui an, în creștere față de nivelul estimat de 60,5 % la sfârșitul anului 2025. Moody’s se așteaptă ca datoria să continue să crească treptat înainte de a se stabiliza la aproximativ 65% din PIB spre sfârșitul deceniului. Unele reforme care au fost deja adoptate în 2025, de exemplu cele care îmbunătățesc colectarea veniturilor publice, pot genera, de asemenea, o reducere recurentă a deficitului în anii următori. „În același timp, nu există o claritate suficientă cu privire la detaliile strategiei guvernului de reducere a deficitului după 2026. Oboseala reformelor, rotația funcției de prim-ministru în cadrul coaliției de guvernare formate din patru partide în prima jumătate a anului 2027, precum și alegerile parlamentare din 2028 ridică riscuri pentru perspectiva unei reduceri suplimentare a deficitului și a stabilizării datoriei la un nivel care să fie în continuare compatibil cu ratingul Baa3”, semnalează Moody’s.
- Agenția de rating arată că efortul de consolidare fiscală contribuie la o performanță mai slabă a creșterii economice în România. „Creșterea PIB-ului real a încetinit la 0,6% în 2025, iar economia a intrat într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului; majorările TVA și creșterea inflației, combinate cu înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, au afectat consumul. Maximizarea absorbției de fonduri din Planul de Redresare și Reziliență înainte de termenul limită al programului din august 2026 va fi crucială pentru a evita o contracție directă a economiei în 2026”, subliniază agenția de rating. Moody’s mai spune că, deși „România a rămas în urmă cu implementarea PNRR din 2024, guvernul care a preluat funcția în iunie 2025 a dat un nou impuls procesului și, în prezent, ne așteptăm ca România să poată accesa cea mai mare parte, dar nu neapărat întreaga sumă, a fondurilor PNRR rămase până la sfârșitul anului 2026.” De asemenea, agenția de rating se așteaptă ca eventualele restanțe de finanțare în cadrul PNRR să se concentreze mai degrabă în componenta de împrumut a facilității, decât în cea de grant.
