GENERAL
NEWS ALERT: Tribunalul București a admis contestația lui Mircea Diaconu; decizia nu este definitivă
Published
11 years agoon
Magistrații Tribunalului București au admis sâmbătă contestația lui Mircea Diaconu, astfel încât acesta poate candida la alegerile europarlamentare, decizia nu este însă definitivă, scrie Agerpres.
Mircea Diaconu a atacat în instanță hotărârea BEC prin care i s-a respins candidatura la alegerile pentru Parlamentul European, motivul invocat de Biroul Electoral Central fiind acela că are interdicție să ocupe o funcție eligibilă.
“La momentul depunerii candidaturii, Mircea Diaconu se află în perioada de interdicție a ocupării unei funcții eligibile”, relevă motivarea deciziei BEC.
BEC a avut în vedere raportul Agenției Naționale de Integritate privind starea de incompatibilitate în care s-a aflat Mircea Diaconu ca urmare a exercitării concomitente a demnității de senator și a funcției de director-manager al Teatrului “C.I. Nottara”.
“Având în vedere caracterul obligatoriu al Deciziei nr. 3104/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție irevocabile care trebuie respectată atât de către cetățeni, cât și de autorități publice, inclusiv de BEC, observând prevederile art. 25, alin 2 din Legea nr. 176/2010 cu modificările și completările ulterioare, văzând faptul că, potrivit limbajului comun — în condițiile în care legiuitorul nu definește această sintagmă — prin ‘funcție eligibilă’ se înțelege ‘funcție care poate fi aleasă’ — conform Dicționarului Explicativ Român — în această categorie intrând și funcția de parlamentar european (…) BEC respinge candidatura independentă a lui Mircea Diaconu”, preciza BEC.
Pe 26 martie, Agenția Națională de Integritate a informat BEC că Mircea Diaconu nu îndeplinește condițiile legale pentru validarea candidaturii pentru Parlamentul European.
“Mircea Diaconu se află sub interdicția expresă prevăzută de lege pentru a ocupa o funcție eligibilă, cum este funcția de europarlamentar, mandatul de senator al acestuia fiind tot o funcție eligibilă, încetând de drept prin efectul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a stabilit starea de incompatibilitate. Or, în cazul de față, Mircea Diaconu a fost declarat ca fiind incompatibil, printr-un act administrativ menținut prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, aspect care face ca acesta să intre sub incidența dispozițiilor art. 14 alin (1) lit. c) din Legea nr. 33/2007 și pe cale de consecință acesta nu îndeplinește o condiție de fond pentru a putea candida la alegerile pentru Parlamentul European”, susținea ANI.
În opinia ANI, o eventuală decizie de validare a candidaturii lui Mircea Diaconu ar fi de natură să încalce principiile supremației interesului public și integrității în exercitarea funcției publice.
Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat pe 18 martie că Diaconu a fost scos din lista partidului pentru europarlamentare după ce liberalii au luat act de comunicatul ANI și sentința ÎCCJ referitoare la incompatibilitatea acestuia.
A doua zi, Mircea Diaconu a demisionat din partid și a declarat că intenționează să candideze ca independent la alegerile pentru Parlamentul European. El și-a depus candidatura la europarlamentare pe 26 martie în calitate de independent. Diaconu a menționat că a strâns peste 125.000 de semnături de susținere a candidaturii sale.
You may like
Eurobarometru: 47% dintre români consideră că valorile fundamentale ale UE sunt bine protejate în România, sub media europeană de 66%
De Ziua Internațională a Democrației, UE reiterează angajamentul său de a consolida și apăra democrația, atât în interiorul, cât și în afara granițelor sale
UE avertizează Georgia să nu interzică partidele de opoziție: Actuala direcție de acțiune pune în pericol parcursul european al țării. Avem toate opțiunile pe masă
Germania: Ministrul Economiei, Robert Habeck, își afirmă intenția de a candida pentru funcția de cancelar din partea Verzilor
Olaf Scholz intenționează să candideze din nou pentru funcția de cancelar al Germaniei în 2025, în pofida sondajelor și rezultatului obținut de partidul său la alegerile europene
Joe Biden își reafirmă angajamentul față de campania prezidențială: Sunt candidatul Partidului Democrat. Nimeni nu mă poate scoate din joc. Nu renunț!
GENERAL
Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu reprezentanții organizațiilor internaționale evreiești: Este important să continuăm politicile de prevenire și combatere a antisemitismului
Published
1 month agoon
September 30, 2024Prim-ministrul Marcel Ciolacu s-a întâlnit astăzi, la Palatul Victoria, cu reprezentanții organizațiilor internaționale evreiești, reuniți la București cu prilejul evenimentelor dedicate Reuniunii Consiliului Rabinic și a Liderilor evrei internaționali, precum și al împlinirii a 145 de ani de la acordarea primelor cetățenii române evreilor din România.
„Dezvoltarea și implementarea de măsuri, politici sau strategii holistice, eficiente și durabile în toate domeniile relevante nu este posibilă în absența unui parteneriat solid cu comunitățile evreiești. Este important, de asemenea, pentru întreaga societate să consolidăm ceea ce am început prin adoptarea celei de-a doua Strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (2024-2027), precum și prin introducerea materiei Istoria Evreilor. Holocaustul în programa de studiu obligatorie la clasele a XI-a și a XII-a începând din anul școlar 2023-2024”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Șeful Executivului român a evidențiat, cu acest prilej, soliditatea relației și continuitatea de peste șapte decenii a bunelor relații dintre România și Israel, cel mai apropiat aliat și partener special și de încredere al țării noastre în Orientul Mijlociu.
Totodată, premierul a amintit foarte buna cooperare cu Federația Comunităților Evreiești din România și cu președintele federației, Silviu Vexler, în direcția eforturilor de prevenire și combatere a antisemitismului.
COMISIA EUROPEANA
Ursula von der Leyen evocă un “moment istoric” și “o zi de mare mândrie” prin decizia de aderare graduală a Bulgariei și României la Schengen, cu frontierele aeriene și navale
Published
10 months agoon
December 31, 2023Comisia Europeană a salutat sâmbătă seară decizia luată în unanimitate de Consiliul Uniunii Europene, de a primi România și Bulgaria în spațiul Schengen, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în martie 2024, executivul european precizând că aderarea celor două țări va stimula călătoriile, comerțul și turismul și va consolida și mai mult piața internă.
“Decizia de astăzi marchează un moment istoric pentru Bulgaria și Romania. Este o zi de mare mândrie pentru cetățenii români și bulgari. Începând cu luna martie, vor putea să traverseze liber frontierele maritime și aeriene interne, fără a se supune controalelor la frontiere. Este un pas major înainte pentru cele două țări și pentru spațiul Schengen, în ansamblul său. Adresez felicitările mele Bulgariei și României: această mare realizare a fost posibilă grație eforturilor, angajamentului și perseverenței de care ați dat dovadă. Datorită dumneavoastră, spațiul Schengen va deveni și mai puternic, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Today is a day of great pride for Bulgaria and Romania.
The decision to lift internal air and sea border checks with 🇧🇬🇷🇴 is a major step forward for them and for the Schengen area.
Both have worked hard for it.
They both deserve it.
They will make Schengen even stronger. pic.twitter.com/PcwS3WkjGC
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 30, 2023
Potrivit sursei citate, discuțiile privind o altă decizie de a elimina controalele la frontierele terestre vor continua în cursul anului 2024. Comisia Europeană precizează că un spațiu Schengen extins va conferi UE, ca Uniune, mai multă putere, atât pe plan intern, cât și pe scena internațională.
Decizia a fost salutată și de comisarii europeni de resort, în speță Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene pentru modul de viață europeană, și Ylva Johansson, comisarul european pentru piață internă.
“Decizia istorică luată astăzi de Consiliu reprezintă o confirmare importantă a unității UE în scop și în spirit. Aderarea României și a Bulgariei va întări spațiul Schengen, va consolida această „bijuterie a coroanei” atât de reprezentativă pentru stilul de viață european, în beneficiul pieței interne, al economiei noastre și al cetățenilor europeni de pretutindeni. Felicit din toată inima ambele țări pentru eforturile depuse spre a ajunge aici – este realizarea dumneavoastră pe care nu numai că o meritați, dar pe care o și așteptați de multă vreme. Și vom continua să pășim pe acest drum împreună”, a transmis Margaritis Schinas.
A historic decision by the Council today to cap off a remarkable year of achievements.
Welcoming Romania and Bulgaria will make Schengen stronger. It took us some time, but we made it.
Добре дошли в Шенген
Bine ați venit în Schengen! https://t.co/bt9BLiEsEj pic.twitter.com/28V8z1YN6k
— Margaritis Schinas (@MargSchinas) December 30, 2023
“Salut din inimă decizia unanimă luată de statele membre de a invita România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen. Această decizie istorică a Consiliului vine după 13 ani de blocaj și este rezultatul angajamentului politic și al determinării. Este un pas crucial înainte, care le va permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la libera circulație, atât pe mare, cât și pe calea aerului. Am convingerea că anul viitor Consiliul va fi în măsură să decidă cu privire la eliminarea controalelor la frontierele terestre. Voi continua să sprijin activ acest proces de o importanță crucială pentru Europa”, a spus și Ylva Johansson.
Warm welcome to Bulgaria and Romania to the Schengen area to which they belong! This first but important step which enables free movement of citizens and business by air & sea breaks a 13 years deadlock.🧵⬇️https://t.co/usstGhHfsY
— Ylva Johansson (@YlvaJohansson) December 30, 2023
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, sâmbătă, 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne într-un comunicat care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație, o decizie salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul de externe Luminița Odobescu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde reprezintă ultimul al mandatului semestrial al Spaniei la cârma UE.
Potrivit executivului de la Bruxelles, Bulgaria și România sunt pregătite să adere la spațiul Schengen, mai În 2011 Comisia a confirmat pentru prima oară că atât Bulgaria, cât și România, sunt pregătite să devină membre ale spațiului Schengen fără controale la frontierele interne. De atunci, Bulgaria și România au continuat să demonstreze că îndeplinesc condițiile impuse pentru a adera la spațiul Schengen. Acest fapt a fost reconfirmat de către trei misiuni de informare desfășurate la frontierele externe bulgare și române în 2022 și 2023. De asemenea, Comisia a lansat proiecte-pilot cu România și Bulgaria în martie 2023, pentru a da un impuls gestionării frontierelor externe, pentru a consolida cooperarea cu țările din vecinătate și pentru a asigura proceduri rapide de azil și returnare.
La rândul său, spațiul Schengen este pregătit să primească Bulgaria și România. În ultimul deceniu, UE a lucrat la consolidarea arhitecturii care protejează spațiul fără controale la frontierele interne. Au fost introduse o serie de măsuri în domeniul securității și al cooperării polițienești și judiciare pentru a garanta că UE rămâne la fel de puternică în fața amenințărilor la adresa securității. Spațiul Schengen este acum susținut și de un nou model de guvernanță, de un nou mecanism de evaluare și de un ciclu anual de raportare și monitorizare. Eforturile comune depuse în ultimii ani au sporit puterea și reziliența spațiului Schengen.
Această nouă extindere a spațiului Schengen confirmă și consolidează încrederea reciprocă și unitatea dintre statele membre care stau la baza spațiului Schengen și va contribui la dezvoltarea acestui proiect esențial. Ea va aduce mai multă putere Uniunii prin consolidarea protecției frontierelor noastre externe comune și printr-o cooperare polițienească eficace. Gradul de prosperitate va crește datorită eliminării timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor între persoane și întreprinderi, la fel ca și atractivitatea Uniunii, prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne.
Etapele următoare
Discuțiile referitoare la stabilirea unei date pentru viitoarea eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele interne terestre vor continua în 2024 și se estimează că o decizie în acest sens va fi luată de către Consiliu într-un interval de timp rezonabil.
Pentru a asista Bulgaria și România în protejarea frontierelor externe ale Uniunii, aceste țări vor continua să primească un sprijin financiar substanțial, precum și asistență Frontex. În același timp, proiectele-pilot dezvoltate de Bulgaria și România la frontierele externe s-au dovedit a fi eficiente și ar trebui să fie transformate într-un format mai structurat.
Context
Spațiul Schengen de liberă circulație al Europei este una dintre cele mai mari realizări ale sale și dreptul cel mai apreciat de către cetățenii UE. Ceea ce a început în 1985 ca un proiect interguvernamental între cinci state membre – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – s-a extins treptat odată cu cele șapte valuri de extindere, pentru a deveni ceea ce este astăzi cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Beneficiile eliminării frontierelor interne sunt și acum la fel de întemeiate precum erau în 1985.
Spațiul Schengen cuprinde 27 de țări și se întinde pe mai mult de 4 milioane de km2, înglobând o populație de aproape 420 de milioane de persoane. Odată cu aderarea României și a Bulgariei, spațiul Schengen va crește la 4,5 milioane de km2 și o populație de 450 de milioane.
Spațiul Schengen este parte integrantă a cadrului juridic al UE. Potrivit tratatelor, toate statele membre ale UE trebuie să devină, când sunt pregătite, membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Este atât un drept, cât și o obligație. Atât Bulgaria, cât și România au dovedit rezultate exemplare în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor. Odată cu aderarea României și a Bulgariei, spațiul Schengen devine și mai puternic. Misiunile voluntare de informare desfășurate în 2022 în Bulgaria și România, precum și ultima misiune derulată în 2023 în Bulgaria au venit să reconfirme gradul de pregătire al celor două țări.
GENERAL
Adrian Câciu: România are la dispoziție 10 mld. de euro pentru IMM-uri, dintre care 7 mld. de euro sunt deja în joc
Published
1 year agoon
November 2, 2023Într-un anunț important pentru mediul de afaceri din România, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a transmis, miercuri, că țara are la dispoziție 10 miliarde de euro pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri). Din acești bani, 7 miliarde de euro sunt deja disponibili și așteaptă să fie utilizați pentru susținerea sectorului privat. Ministrul Câciu a subliniat, de asemenea, importanța finalizării absorbției acestor fonduri până în 2027, iar pentru a atinge acest obiectiv, el invită la colaborare cu mediul de afaceri, informează Agerpres.
„România are la dispoziţie în acest moment pentru Întreprindere Mici şi Mijlocii 10 miliarde de euro. Din acestea, 7 miliarde de euro sunt deja pe masă, în joc, dacă vreţi să spun aşa, în sensul că apelurile sunt lansate. 7 miliarde de euro, 70% din suma disponibilă României, de fapt disponibilă mediului de afaceri. (…) Ceea ce noi ne dorim este ca până la jumătatea anului 2024, toţi banii disponibili sau alocaţi României pentru IMM-uri să fie la dispoziţia dumneavoastră, să fie angajamentele încheiate, contractele încheiate, evaluările finalizate”, a subliniat Câciu, la „Topul Naţional al Firmelor Private din România”.
El a subliniat că vrea să finalizeze absorbția în cadrul financiar 2021-2027 până în 2027, și că acest obiectiv poate fi atins doar prin colaborarea cu sectorul privat.
„Dar aici voi veni cu o solicitare. Nu vreau ca ministrul Fondurilor Europene din 2029 să vorbească despre cum închide absorbţia aferentă cadrului financiar 2021-2027 şi n-o să poată să facă singur, decât împreună cu dumneavoastră. Aş vrea ca această absorbţie să se încheie în 2027. Şi putem să o facem, dacă stăm la masa dialogului şi găsim acele soluţii de simplificare, de digitalizare, de a aduce banii acolo unde sunt multiplicatori, acolo unde realizează plus valoare, valoare adăugată, de a o duce către dezvoltare reală şi nu către neapărat o ajustare conjuncturală pentru nevoi sociale. Uşa mea este deschisă non-stop. Biroul meu întotdeauna este deschis, iar eu sunt un om deschis dialogului”, a mai spus oficialul MIPE.
Ministrul le-a comunicat antreprenorilor că nicio persoană din domeniul fondurilor europene care ocupă o poziție în sectorul public nu va mai oferi servicii de consultanță în sectorul privat, menționând un caz specific care a avut loc în cadrul instituției pe care o conduce.
„Trebuie să spun şi lucrul acesta, pentru că vreau să închid o situaţie care s-a întâmplat şi astăzi la ministerul pe care îl coordonez. Nimeni din zona aceasta a fondurilor europene, atâta timp cât este funcţia publică, nu va mai face consultanţă în mediul privat şi va trebui să aleagă dacă va continua funcţia publică şi îşi face serviciul public pentru care este plătit sau vine la dumneavoastră şi dumneavoastră o să beneficiaţi de expertiza unor cetăţeni bine calificaţi. (…) Rezilienţa economiei româneşti nu vine din statistici, vine din munca dumneavoastră, iar afacerile sunt pentru oameni curajoşi”, a mai spus Adrian Câciu.
Nu în ultimul rând, acesta a remarcat că în acest an s-a discutat intens în mediul public despre deficit, însă nu s-a atras atenția asupra faptului că acest deficit este rezultatul cheltuielilor în investiții.
„Da, anul acesta deficitul se construieşte pe investiţii. N-am văzut comentatorii spunând despre deficit că se construieşte pe investiţii. Orice carte de economie ne spune că dezvoltarea se face până la urmă pe deficit, pe credit. Companiile se împrumută pentru a se dezvolta, pentru a realiza investiţii noi. Da, nu este bine ca deficitul să se facă pe consum. S-a schimbat acest mecanism”, a adăugat ministrul Fondurilor şi Proiectelor Europene.
Miercuri, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a găzduit cea de-a 31-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România. În cadrul acestui eveniment, premiile pentru antreprenori au fost acordate în diverse categorii, pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, ținând cont de criterii precum profitul brut, cifra de afaceri, productivitate și performanța globală în afaceri.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
R. Moldova atenționează că Rusia ar putea recurge la ”acțiuni perturbatoare” la secțiile de votare din străinătate în timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale (Die Welt)
Volodimir Zelenski cere din nou permisiunea Occidentului de a folosi armele cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei: Am putea lovi trupele nord-coreene în loc să așteptăm ca acestea să înceapă să atace ucrainenii
Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor
Nicolae Ciucă îî îndeamnă pe cetățenii R. Moldova “să apere calea pro-europeană” la turul al doilea al alegerilor prezidențiale
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
Agenții de informații din SUA atrag atenția asupra imixtiunii Rusiei în campania electorală, cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale
R. Moldova are ”potențialul, talentul și resursele necesare pentru a deveni un hub regional de inovație și dezvoltare tehnologică”, subliniază premierul Dorin Recean
SUA anunță un nou ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 425 de milioane de dolari. Acesta include, printre altele, rachete Stinger și sisteme antitanc Javelin
ICI București sprijină inițiativele de Open Science și alinierea cercetării românești la standardele europene, subliniază directorul general și șeful serviciului ”Cloud Computing” într-un interviu
Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a generalului Lucian Pahonțu, care va rămâne în funcția de director al SPP
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
Viktor Orban a sfidat din nou UE, devenind primul oaspete oficial al președintelui de extremă-dreapta al Parlamentului Austriei, în vreme ce Szijjarto susținea discurs în rusă în Belarus despre ”cooperarea eurasiatică”
România va avea un hub unic de cercetare în Europa, la Murighiol, care va avea un impact în dezvoltarea economică, a ecosistemului din Delta Dunării, dar și în domeniul transferului tehnologic
Țările nordice își consolidează cooperarea împotriva crimei organizate și în ceea ce privește imigrația, fenomene legate
NATO confirmă prezența trupelor nord-coreene în Rusia: Cooperarea militară dintre Moscova și Phenian, o amenințare pentru securitatea euro-atlantică și indo-pacifică
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE
Alegeri prezidențiale în R. Moldova: Maia Sandu califică drept ”ofensă la adresa României” afirmația contracandidatului său conform căreia R. Moldova nu a realizat cu țara noastră ”niciun proiect” care să o apropie de UE
Victor Negrescu, negociator-șef pentru bugetul UE pentru 2025, le-a prezentat eurodeputaților prioritățile în cadrul negocierilor cu țările membre: Trebuie să le arătăm cetățenilor europeni că suntem alături de ei
PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința intitulată ”Dezvoltarea Moldovei – proiectul – cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”, organizată în parteneriat cu BNR
Trending
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități
- SĂNĂTATE2 days ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- REPUBLICA MOLDOVA6 days ago
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE
- POLITICĂ1 week ago
Nicolae Ciucă și-a lansat programul prezidențial “România prosperă și sigură” cu destinația Cotroceni, axat pe aderarea la OCDE, un stat care nu ia și servește economia, fonduri UE, o justiție liberă de ingerințe și o Armată și industrie puternice
- REPUBLICA MOLDOVA6 days ago
Alegeri prezidențiale în R. Moldova: Maia Sandu califică drept ”ofensă la adresa României” afirmația contracandidatului său conform căreia R. Moldova nu a realizat cu țara noastră ”niciun proiect” care să o apropie de UE