Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc luni, 24 noiembrie, la Palatul Cotroceni și care va fi dominată de discuții privind avizarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2024-2030 prezentată săptămâna trecută de șeful statului.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la “Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” și “Analiza Strategică a Apărării”.
Pe 26 noiembrie, președintele Nicușor Dan va prezenta documentul în plenul reunit al Parlamentului României, unde va fi supusă la vot.
Totodată, va fi dezbătut și raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute la nivel național, în primele șapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, risc la adresa siguranței naționale în România.
Pe ordinea de zi figurează și o evaluare privind riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa României, prognozate pentru anul 2026.
Nu în ultimul rând, va fi discutat și raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, conchide Palatul Cotroceni.
Citiți și
România intră într-o nouă etapă de definire a politicii sale de securitate și apărare națională cuprinsă în 40 de pagini și 117 paragrafe. Într-o conferință de presă de 107 minute, președintele Nicușor Dan a lansat în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, un document programatic care trasează direcțiile de acțiune ale statului român și care introduce un nou concept strategic, acela de “independența solidară”, cu ambiția de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României, o țară care “să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere la est de Germania, după Polonia”. În același timp, consolidarea rolului țării în NATO și în Uniunea Europeană și “importanța covârșitoare” a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ca “pilon de neînlocuit al securității noastre și platformă de avansare a prosperității României” reprezintă ancore prin care România, în acțiunea sa externă, să răspundă amenințărilor reprezentate de “acțiunile ostile ale Federației Ruse”, inclusiv spionajul și războiul hibrid, precum și riscurilor și vulnerabilităților identificate ca fiind ca tendințele de populism, curentele anti-europene și anti-UE, emergența unor alianțe anti-occidentale sau instabilitatea din regiune.
“O eventuală graniță pe Dunăre cu Rusia” este dată ca exemplu concret al unei amenințări, în vreme ce documentul atrage atenția că “o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru România”.
Tot în sfera externă, China este menționată adiacent în Strategie, în descrierea contextului global al competiției strategice pentru supremație.
În acțiunea sa internă, strategia de apărare propune “un parteneriat cu națiunea română” al cărui nivel de ambiție să ilustreze “un posibil nou proiect național” și care să răspundă unor riscuri și vulnerabilități precum corupția, politicile fiscale inadecvate, precaritatea educației, accentuarea declinului populației sau nivelul scăzut al gândirii critice.
