Președintele Nicușor Dan a transmis duminică un mesaj cu prilejul comemorării Pogromului de la Iași, afirmând că masacrul din iunie 1941 „rămâne o cicatrice adâncă în istoria și conștiința națională”, fiind o consecință devastatoare a antisemitismului, intoleranței și urii îndreptate împotriva semenilor.
Mesajul șefului statului a fost prezentat de consilierul de stat Vlad Ionescu, în cadrul ceremoniei de comemorare organizate la Cimitirul Evreiesc din Iași, la care a participat și președintele Israelului, Isaac Herzog.
Luni, președintele Israelului, Isaac Herzog, va fi primit de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.
Nicușor Dan a subliniat că ceremonia reprezintă un omagiu adus victimelor, supraviețuitorilor și tuturor celor care au avut curajul să se opună răului și să salveze vieți omenești în vremuri de întuneric moral.
„La 85 de ani de la aceste atrocități, avem datoria de a ne pleca frunțile în fața memoriei victimelor și de a reafirma, cu deplină responsabilitate, angajamentul nostru față de adevărul istoric. Comemorarea nu este doar un act de aducere-aminte, ci și o expresie a respectului pentru demnitatea umană și o garanție că lecțiile trecutului nu vor fi uitate. Pogromul de la Iași nu a reprezentat doar tragedia unei comunități, ci și o traumă profundă pentru întreaga societate românească. El ne amintește cât de fragile pot deveni valorile civilizației atunci când prejudecățile, dezinformarea și discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viață și pentru semeni. Istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violență extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor și a excluderii”, se arată în mesajul președintelui.
Șeful statului a evidențiat că educația este principalul instrument pentru prevenirea repetării unor asemenea tragedii.
„Tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust și despre responsabilitățile care au făcut posibile aceste crime. Numai prin cunoaștere, spirit critic și cultivarea respectului față de diversitate putem construi o societate rezilientă în fața manipulării, a urii și a extremismului. În același timp, avem obligația de a păstra și valorifica locurile memoriei, mărturiile supraviețuitorilor și rezultatele cercetării istorice, pentru ca generațiile viitoare să înțeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci și de ce asemenea atrocități nu trebuie să mai fie posibile niciodată”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a arătat că România a făcut progrese importante în consolidarea mecanismelor de protecție a drepturilor omului și în dezvoltarea unui cadru legislativ pentru combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discursului instigator la ură.
„România a făcut progrese semnificative atât în ceea ce privește protejarea drepturilor omului, prin consolidarea mecanismelor juridice și instituționale și alinierea la standardele europene, cât și în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei și a discursului instigator la ură. Aceste realizări nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă, demonstrând angajamentul unei societăți democratice și mature, capabile să își asume trecutul și să transforme lecțiile sale în repere pentru viitor. Împreună, astăzi la Iași, ne angajăm să nu cădem în capcana «banalității răului», concept formulat de Hannah Arendt, și să rămânem vigilenți în fața intoleranței, discriminării și urii”, a subliniat șeful statului.
În mesajul său, Nicușor Dan l-a evocat și pe scriitorul Mihail Sebastian, arătând că observațiile din „Jurnalul” acestuia surprind modul în care violența împotriva evreilor a fost tolerată și transformată de autoritățile vremii într-o politică sistematică de persecuție.
Președintele a amintit că „eroziunea spiritului civic, abandonarea solidarității și a compasiunii în fața radicalizării discursului public” l-au determinat pe Mihail Sebastian să noteze că „masacrul de la Iași este o obsesie de care nu scăpăm”.
