Noile sancțiuni ale UE „îl lovesc pe Putin acolo unde îl doare cel mai tare”, a afirmat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, descriind cel de-al 21-lea pachet drept cel mai amplu din ultimii patru ani, relatează The Guardian.
„Am convenit asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acesta include măsuri ample care vizează sistemul financiar al Moscovei, complexul militar-industrial și sectorul energetic, care susțin economia de război a Rusiei. Lovim Rusia acolo unde o doare cel mai mult, prin întreruperea surselor de finanțare pe care Vladimir Putin se bazează pentru a-și continua războiul”, a declarat Kallas.
De asemenea, Kallas a subliniat că noul pachet nu marchează sfârșitul procesului de adoptare a sancțiunilor împotriva Rusiei, precizând că Uniunea Europeană lucrează deja la noi măsuri și trebuie să fie pregătită să răspundă oricărei escaladări din partea Moscovei.
„Aceasta este cea mai amplă rundă de sancțiuni pe care am impus-o în ultimii patru ani, cu un total de 218 de entități incluse pe listă. Am vizat peste o sută de bănci și operatori din domeniul criptomonedelor, peste 40 de nave din „flota fantomă” și mai multe rafinării de petrol din Rusia și Belarus, care contribuie la continuarea războiului dus de Moscova”, a spus ea.
Șefa diplomației europene a afirmat că Uniunea Europeană a sancționat peste 50 de entități din sectorul militar-industrial, inclusiv actori-cheie implicați în producția dronelor rusești cu rază lungă de acțiune, ca răspuns la atacurile continue ale Rusiei asupra civililor, infrastructurii și patrimoniului cultural.
„Acest lucru vine în completarea sancțiunilor impuse săptămâna trecută celor responsabili de abuzurile și uciderea prizonierilor de război și a deținuților civili ucraineni, precum și companiilor din domeniul tehnologiei care facilitează represiunile Kremlinului împotriva utilizatorilor de internet”, a conchis Kallas.
Uniunea Europeană a ajuns joi dimineață la un acord privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează diminuarea veniturilor utilizate de Kremlin pentru finanțarea războiului din Ucraina, restrângerea activității „flotei din umbră” și perturbarea lanțurilor de aprovizionare ale economiei ruse.
Acordul la care au ajuns ambasadorii statelor membre acordă Greciei o derogare care îi permite să continue, în viitorul previzibil, transportul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc către clienți din afara Uniunii Europene. Astfel, Atena și-a ridicat veto-ul cu care bloca acest pachet.
Anunțul a fost salutat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat că noile măsuri sunt adoptate într-un moment în care Ucraina a câștigat elan pe front, iar sancțiunile europene continuă să afecteze fundamentele economice ale efortului de război al Rusiei.
