Premierul slovac Robert Fico blochează din nou adoptarea de noi sancțiuni europene contra Rusiei și cere noi concesii

Slovacia și Austria rămân ultimele obstacole în calea unui acord privind o nouă rundă de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei.

Prim-ministrul slovac Robert Fico și-a exercitat din nou dreptul de veto pentru a bloca o nouă rundă de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, pregătind terenul pentru o confruntare în toată regula în cadrul summitului liderilor de săptămâna viitoare.

Pachetul propus, care se află în discuție de aproape o lună, vizează gazul natural lichefiat (GNL) rusesc, infrastructura petrolieră, „flota fantomă” și platformele de criptomonede, precum și deplasările diplomaților ruși în cele 27 de state membre.

După săptămâni de negocieri, detaliile tehnice și juridice ale restricțiilor au fost ajustate și stabilite, potrivit diplomaților consultați de Euronews.

Astfel, problema rămâne în așteptarea votului final.

Miercuri, ambasadorii țărilor membre la Bruxelles s-au reunit, în speranța de a ajunge la un acord. Atunci Slovacia și-a confirmat intenția de a bloca acordul.

Fico însuși a clarificat acest lucru după o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, în care și-a exprimat „uimirea” față de faptul că summitul de săptămâna viitoare se va concentra în mare măsură pe Ucraina – o problemă recurentă la fiecare reuniune.

„Nu sunt interesat să discut despre noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei până când nu voi vedea, în concluziile summitului, instrucțiuni politice pentru Comisia Europeană cu privire la modul de abordare a crizei din industria auto și a prețurilor ridicate la energie, care fac economia europeană complet necompetitivă”, a declarat Fico miercuri.

„Refuz să las ca astfel de probleme grave să fie „tratate” în concluzii cu fraze generale, în timp ce deciziile și pozițiile detaliate sunt dedicate ajutorului pentru Ucraina”, a continuat Fico.

Proiectul de concluzii, consultat de Euronews, dedică o secțiune extinsă „Competitivității și dublei tranziții”, care abordează diverse aspecte care afectează capacitatea blocului de a-și dezvolta economia și de a concura pe scena mondială.

Într-un paragraf, textul menționează că prețurile ridicate ale energiei „trebuie, de asemenea, abordate”. În alt paragraf, se solicită acordarea unei „atenții speciale” „industriilor tradiționale” ale Europei, cum ar fi industria auto, fără a intra în detalii specifice.

Slovacia va prezenta „propuneri mult mai concrete” privind energia și sectorul auto, a declarat Fico, astfel încât acestea să poată fi discutate la summitul Consiliului European, de săptămâna viitoare.

Prin introducerea unor subiecte fără legătură cu discuția privind Ucraina, Fico folosește aceeași tehnică pe care a utilizat-o și în runda precedentă de sancțiuni, când a renunțat la dreptul de veto pentru a cere concesii în ceea ce privește eliminarea treptată a combustibililor fosili ruși.

Slovacia, la fel ca Ungaria, rămâne dependentă de energia rusă și s-a opus vehement desprinderii energetice de Moscova, care urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului 2027.

Fico a renunțat la opoziție după ce a primit o scrisoare de la Comisia Europeană cu asigurări fără caracter obligatoriu cu privire la eliminarea treptată, inclusiv utilizarea ajutoarelor de stat pentru reducerea prețurilor la energie. Slovacia se luptă de ani de zile cu o rată ridicată a sărăciei energetice.

De data aceasta, premierul și-a extins aria de opoziție către industria auto europeană.

Fico s-a plâns în repetate rânduri de o lege ecologică care ar interzice efectiv vânzarea de mașini noi cu motoare cu ardere internă până în 2035. Legislația, convenită în mandatul anterior, a mobilizat politicienii conservatori și a intensificat eforturile de lobby în anticiparea unei revizuiri interne anul viitor.

Alături de Slovacia, Austria a apărut ca un alt obstacol în dezbaterea privind sancțiunile.

Viena a solicitat deblocarea acțiunilor unei companii rusești aflate pe lista neagră, Rasperia Trading, pentru a despăgubi una dintre cele mai mari bănci ale sale, Raiffeisen Bank International (RBI), pentru o înfrângere juridică în valoare de 2,1 miliarde de euro suferită la începutul acestui an într-un tribunal din Moscova.

Cererea s-a dovedit controversată în rândul statelor membre, care se tem că ar putea deschide cutia Pandorei și încuraja cereri similare în viitor. Nu este clar dacă Viena va insista asupra acestei chestiuni până la summitul liderilor, având în vedere izolarea sa în sala de ședințe.

„Austria continuă să sprijine Ucraina și regimul de sancțiuni împotriva Rusiei. Austria este, desigur, hotărâtă să apere interesele companiilor austriece. De asemenea, vrem să ne asigurăm că sancțiunile impuse de Europa pentru a slăbi Rusia nu vor avantaja indirect agresorul de două ori”, a declarat ministerul austriac de externe într-un comunicat.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare