Raport al Comisiei Europene privind calitatea vieţii în oraşele europene: 95% dintre clujeni si 82% dintre bucureşteni sunt mulţumiţi de oraşul lor, comparativ cu media europeană de 89%

95% dintre clujeni, 94% dintre locuitorii orașului Piatra Neamț și 82% dintre bucureşteni sunt mulţumiţi de oraşul lor, față de media europeană de 89%, relevă un raport al Comisiei Europene privind calitatea vieții în orașele europene, prezentat în cadrul celei de-a 18-a Săptămâni europene a regiunilor și orașelor.

”Orașele adăpostesc aproximativ 40 % din populația UE. Acestea se află în prima linie a unora dintre cele mai acute provocări cu care se confruntă Europa. Infectările cu coronavirus, de exemplu, au ajuns mai întâi în orașele mai mari și mai conectate din Europa, precum Milano și Madrid, înainte de a se răspândi în centrele mai mici și în regiunile predominant rurale. Prin urmare, este extrem de important să fim conștienți de nevoile persoanelor care trăiesc în orașe, nevoi care să ne orienteze în procesul de elaborare a politicilor”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Astfel, rezultatele a 58.100 interviuri realizate în 83 de oraşe arată că, în 2019, 9 din 10 persoane s-au declarat satisfăcute de viaţa în oraşul lor, media europeană fiind, conform acestui sondaj, de 89%.

În privința României, 95% dintre clujeni si 82% dintre bucureşteni sunt mulţumiţi de oraşul lor, comparativ cu media europeană de 89%.

Referitor la serviciile medicale, dintre cele trei orașe aflate în trei regiuni diferite ale țării noastre, Cluj-Napoca ocupă prima poziție (54,6%), urmat de Piatra Neamț (45,8%), la coada acestui clasament aflându-se Bucureștiul (43,8%), toate cele trei orașe poziționându-se la acest capitol sub media europeană de 70%. Dintre locuitorii bătrânului continent, cei mai mulțumiți de serviciile medicale sunt cetățenii din orașul elvețian Zurich (94%).

Dacă luăm un alt punct de referință, și anume calitatea aerului, capitala se menține pe cea de-a treia poziție la nivel național, cu 19,9%, urmată de Cluj, unde 51,3% dintre clujeni sunt mulțumiți de calitatea aerului. Dintre cele trei orașe din țara noastră, singurul care depășește media europeană de 62% este Piatra Neamț, unde 84% dintre cetățenii săi consideră că respiră un aer curat, la distanță de 9 puncte procentuale față de valoarea maximă înregistrată în Zurich, unde 93% dintre locuitorii săi sunt mulțumiți de calitatea aerului.

La capitolul ”transport public”, Bucureștiul este singurul dintre cele trei orașe din România care nu depășete media europeană de 73%, 53,5% dintre bucureșteni fiind mulțumiți de transportul public. La nivel național, Cluj-Napoca ocupă prima poziție la acest capitol, 81,3% dintre locuitorii săi declarându-se mulțumiți de transportul public din orașul său. Cea de-a doua poziție este ocupată de Piatra Neamț, cu 75,1%. Și de această dată, Zurich a ocupat primul locul în clasamentul general, cu 97%.

În cele mai multe oraşe din Europa de Est, conform sondajului, majoritatea locuitorilor consideră că li s-a îmbunătăţit calitatea vieţii în ultimii cinci ani. În plus, rezidenţii din oraşele mai mari au tendinţa de a utiliza mai puţin autoturismele şi mai mult transportul public, notează Comisia Europeană. În ceea ce priveşte incluziunea socială, oraşele sunt mai primitoare decât ţara în cauză în general, atât cu imigranţii, cât şi în ceea ce priveşte comunitatea LGBTI.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare