Uniunea Europeană dispune de o bază solidă de cercetare în domeniul farmaceutic, al biotehnologiei și al tehnologiilor medicale, însă întâmpină dificultăți în transformarea rezultatelor științifice în produse disponibile pe piață. Decalajul față de SUA se reflectă în evoluția brevetelor, în finanțarea companiilor biofarmaceutice și în ponderea studiilor clinice, potrivit raportului Comisiei Europene „Science, research and innovation performance of the EU 2026 – Securing Europe’s growth”.
Analiza arată că principalele obstacole nu țin numai de capacitatea de a genera invenții, ci și de dezvoltarea clinică și tehnologică, finanțarea extinderii companiilor, procedurile de reglementare, capacitatea de producție și accesul pe piață.
„În biotehnologia din domeniul sănătății, aceste presiuni sunt deosebit de vizibile, deoarece necesarul de capital crește puternic pe măsură ce firmele avansează către dezvoltarea clinică și comercializare”, subliniază raportul.
Citiți și Raport: UE rămâne un lider științific global, dar trebuie să valorifice mai bine acest atu pentru a deveni un lider tehnologic și a-și consolida competitivitatea
Între 2015 și iunie 2025, startupurile biofarmaceutice din SUA au primit de aproximativ nouă ori mai multă finanțare în etapele avansate de dezvoltare decât cele din UE. În același interval, investițiile de capital de risc orientate către biotehnologia din domeniul sănătății au însumat aproximativ 219 miliarde de euro în SUA, comparativ cu 25 de miliarde de euro în Uniunea Europeană.
Raportul evidențiază și dezvoltarea insuficientă a piețelor bursiere europene pentru companiile de biotehnologie, precum și fragmentarea acestora între statele membre. În ultimii șase ani analizați, 66 dintre cele 67 de companii de biotehnologie din UE care s-au listat la bursă au ales piețe din afara Uniunii.
Decalajele sunt vizibile și în evoluția brevetelor. În perioada 2010–2020, UE a reprezentat 17,2% din familiile de brevete pentru produse farmaceutice și tehnologii medicale analizate la nivel mondial, ocupând locul al doilea după SUA, cu 25,1%.
Totuși, distanța dintre cele două economii s-a mărit; nivelul brevetării europene în aceste domenii, raportat la cel american, a scăzut de la 80,1% în 2010 la 60,4% în 2020. Activitatea este concentrată în interiorul UE, Germania reprezentând 36% din familiile europene de brevete farmaceutice și medicale, iar primele cinci state membre însumând 76,6%.
Studiile clinice reprezintă un alt punct vulnerabil. Ponderea Spațiului Economic European în totalul mondial al studiilor clinice cu sponsorizare comercială a coborât de la 22% în 2013 la 12% în 2023. Raportul precizează că activitatea europeană a rămas, în ansamblu, relativ stabilă, însă alte regiuni și-au intensificat-o, Asia câștigând teren.
Procedurile influențează și viteza dezvoltării clinice. Potrivit datelor citate în raport, majoritatea regiunilor folosite drept termen de comparație emit decizii asupra cererilor validate pentru studii clinice în cel mult 60 de zile. În UE, media pentru studiile multinaționale este de 113 zile.
În domeniul tehnologiilor medicale, raportul identifică accesul pe piață drept principala provocare. Piața europeană a dispozitivelor medicale era estimată la aproximativ 170 de miliarde de euro în 2024, fiind a doua ca mărime din lume după cea americană. Complexitatea reglementărilor, incertitudinea și aplicarea neuniformă a normelor între statele membre afectează însă inovarea și competitivitatea, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii.
Aceste dificultăți au prelungit termenele și au limitat disponibilitatea unor dispozitive, mai ales a celor destinate piețelor de nișă și bolilor rare. Rentabilitatea redusă și costurile ridicate de conformare au determinat restrângerea portofoliilor și retragerea unor produse de pe piață.
În privința direcțiilor de politică publică, raportul evidențiază accentul pus pe transformarea mai rapidă a cercetării în soluții practice, prin dezvoltare clinică, extinderea companiilor de biotehnologie, acces pe piață, achiziții care susțin inovarea și proceduri de reglementare mai clare.
