Connect with us

ROMÂNIA

Romania a obtinut 9 medalii de aur la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada 2013

Published

on

studyLotul olimpic al Romaniei a obtinut 13 medalii la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada 2013, dintre care 9 medalii de aur. Aurul a fost obtinut la Informatica, Matematica, Chimie si Fizica, anunta Ministerul Educatiei intr-un comunicat remis presei.

Datorită punctajelor excepţionale înregistrate la toate cele patru probe ale concursului (informatică, matematică, fizică şi chimie)elevii români au cucerit nu mai puţin de 9 medalii de aur (informatică – 3, matematică – 3, chimie – 2, fizică – 1), dintr-un total de 13 medalii. Este un palmares net superior în comparaţie cu rezultatele înregistrate în ultimii doi ani, când au fost obţinute 11 medalii (aur – 4, argint – 6, bronz – 1, în 2012), respectiv 12 medalii (aur – 4, argint – 6,  bronz – 2, în 2011).
Pe discipline, rezultatele olimpicilor români sunt următoarele:

1. Chimiedouă medalii de aur – Vlad-Mihai Mandric (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti), Cristian David Călin (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi, medaliat cu argint anul trecut) şi o medalie de argint– Radu Costin Bîzgă-Nicolescu (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti).

2. Matematică: trei medalii de aur – Simona Diaconu (clasa a X-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), Ioan Laurenţiu Ploscaru (clasa a IX-a/Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea) şi Paul Gabriel Muscă (clasa a XI-a/ Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), respectiv o medalie de bronz – Andreea Măgălie (clasa a XI-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, medaliată cu argint la ediţia precedentă).

3. Informaticătrei medalii de aur – Rareş Darius Buhai (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, laureat cu aur şi anul trecut), Valentin Marius Hârşan şi Marius Gavrilescu, ambii elevi în clasa a X-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti.

4. Fizicăo medalie de aur – Ioan Ignat (clasa a X-a/ Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, posesor al unei medalii de aur şi la ediţia din 2012) şi două medalii de argint – Raul Alex Pipis (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara” din Hunedoara) şi Horia Petru Nicolăescu (clasa a XI-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti).
La Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară Tuymaada au participat peste 150 de concurenţi din România, Federaţia Rusă, Bulgaria, Serbia şi Macedonia. Echipa ţării noastre revine în ţară, miercuri, 24 iulie, ora 23.55, pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” (via München).

Sursa: Ministerul Educatiei
Foto: wikipedia

ROMÂNIA

INS: România a pierdut în anul 2018 aproape 2.000 de locuitori pe lună

Published

on

România avea, la începutul acestui an, 22,171 milioane de locuitori înregistraţi oficial după domiciliu, în scădere cu circa 23.000 comparativ cu începutul anului 2018, iar îmbătrânirea populaţiei a accelerat, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Digi24.

La 1 ianuarie 2018, numărul de persoane înregistrate cu domiciliul în România era de 22,194 milioane, în scădere de la 22,223 milioane la începutul lui 2017, potrivit datelor INS. 

La 1 ianuarie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22,171 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2018, potrivit INS.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,674 milioane faţă de 3,240 milioane persoane).

”Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)”, se arată în comunicat.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018. Vârsta medie a fost de 41,5 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2018.

Continue Reading

ROMÂNIA

România, pe ultimul loc în UE în privința investițiilor în infrastructură rutieră. INS: Doar 4,6% din totalul drumurilor naționale din România sunt autostrăzi

Published

on

România avea, anul trecut, numai 823 de kilometri de autostrăzi, reprezentând 4,6% din totalul drumurilor naţionale, şi de aproape 34 de ori mai mulţi kilometri de drumuri pietruite şi de pământ, respectiv 28.247 kilometri, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi.

Pe de altă parte, peste o treime (38,4%) din lungimea drumurilor modernizate aveau durata de serviciu depăşită.

“Din totalul drumurilor naţionale, 34,9% (6.194 km) erau drumuri europene, 4,6% (823 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 10,6% (1.873 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (31 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile judeţene erau în proporţie de 40,4% drumuri modernizate şi 38,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”, potrivit sursei citate, scrie Agerpres.

De altfel, potrivit Raportului de Competivitate Globală al World Economic Forum pentru anul 2018, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructura existentă, cu un scor de 2.96 dintr-o evaluare maximală pozitivă de 7.

În comparație, datele Eurostat pentru anul 2017 arată că România dispunea acum doi ani de 763 de km de autostradă, ceea ce înseamnă că numărul kilometrilor inaugurați anul trecut sunt doar 70.

Potrivit aceleiași surse, țările din UE care au mai puțini km de autostradă decât România sunt Bulgaria, Luxemburg, Lituania sau Cipru, însă cele din urmă trei țări au o și suprafață net inferioară României.

Pe de altă parte, în 2006, cu un an înainte de aderarea la UE, România avea doar 228 de km de autostradă.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de organizare a referendumului. Care sunt întrebările prin care românii sunt chemați la vot pentru interzicerea amnistiei și grațierii în fapte de corupție

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind organizarea referendumului, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, într-o declarație de presă în care a detaliat și cele două întrebări la care cetățenii români sunt chemați să voteze cu ”Da” sau ”Nu”, referendumul urmând să aibă loc la 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Cele două întrebări sunt:

1 – Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2 – Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infacțiunilor, pedepselor și organizării judiciare și cuextinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență la CCR?”

Declarația integrală a purtătorului de cuvânt:

„Bine ați venit la această declarație de presă!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat astăzi decretul pentru organizarea unui referendum național.

«Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil,

Având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2019 privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la probleme de interes național,

În temeiul prevederilor art. 2, art. 90 și art. 100 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 2 alin. (1) lit. c), art. 11, art. 12 alin. (2) și art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare,

Președintele României decretează:

Art. 1. – Poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național:

1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție;

2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Art. 2. – Pentru realizarea celor prevăzute la art. 1, cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Art. 3. – Data referendumului este 26 mai 2019, în ziua desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European.»

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va transmite un mesaj public cu privire la referendum astăzi, la ora 19:00.

Vă mulțumesc foarte mult, o zi bună!”

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending