România, prin ministrul Energiei, Sebastian Burduja, Bulgaria, Grecia, Cehia, Italia, Belgia, Republica Moldova și Marea Britanie au susținut un document comun de poziție pentru întărirea cooperării interconexiunilor energetice în Europa.
”Lipsa infrastructurii de interconectare între unele țări din Europa nu este o problemă bilaterală, ci una europeană, principială. Nu suntem de acord ca unii să facă ce vor, iar alții să facă ce trebuie. România este interconectată cu statele vecine la un nivel de 38% din capacitatea efectivă de producție, mult peste ținta europeană de 15%. Alte state de tranzit, din centrul Europei, nu sunt în stare sau nu vor să se conecteze cu vecinii lor. România nu va tăcea în fața acestei realități, în care piața energetică europeană nu mai este unică, ci decuplată și injustă. Cum pot concura companiile noastre când prețurile pe bursa energiei sunt de 3-5 ori mai mari decât cele din Vestul Europei? Cum putem vorbi despre solidaritate și competitivitate europeană?”, a menționat Sebastian Burduja într-un mesaj publicat pe Facebook, aflat zilele acestea la Baku, unde participă la Conferința ONU privind schimbările climatice.
El a amintit de cele trei soluții pe care le-a prezentat și în cadrul Consiliului de miniștri ai energiei:
- analiza capacităților existente de interconectare și a gradului lor de utilizare;
- coordonarea la nivel european a lucrărilor de mentenanță a liniilor de interconexiune;
- accelerarea planurilor de dezvoltare a infrastructurii energetice transfrontaliere, pe baza unui calendar asumat la nivel european.
De altfel, ministrul Energiei a participat alături de omologii bulgari și grec la un eveniment despre Coridorul Vertical de gaze, în prezența lui Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Republicii Elene, a lui Georgiev Radev, președintele Bulgariei, și a lui Victor Parlicov, ministrul Energiei din Republica Moldova.
”Mesajul nostru a fost clar: nu renunțăm la gaz, nu negociem securitatea noastră energetică. Ea înseamnă securitate națională. Pur și simplu nu putem renunța la gaze, la nuclear și la cărbune, toate în același timp, cum ar dori probabil unii. Europa nu trebuie să devină victima unei ideologii obtuze care să îi reducă în continuare competitivitatea și capacitatea de a-și crea singură un viitor energetic”, a subliniat Sebastian Burduja.
Cei trei au făcut apel atât la ”Uniunea Europeană, cât și la instituțiile financiare internaționale, să se implice în finanțarea proiectelor pe gaz”.
”Proiecte precum Coridorul Vertical întăresc securitatea energetică, construind o rută alternativă de transport pentru gazele naturale către Europa Centrală și de Est. Iar România are un rol central în acest proiect, prin Transgaz”, a mai relatat oficialul român.
În prezent, România este cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Odată cu intrarea în exploatare a proiectului Neptun Deep, producția de gaze a României se va dubla.
Coridorul Vertical, alături de BRUA și de celelalte proiecte de infrastructură și interconectare, poziționează România nu doar drept producător principal de gaze, ci și ca nod de transport al gazelor către Europa. Volume mai mari, din surse diferite, conduc la scăderea prețurilor la gaze și la eficientizarea pieței.
Mai mult, această rută întărește semnificativ securitatea energetică a Ucrainei și Republicii Moldova.
Tot în contextul Conferinței ONU privind schimbările climatice, Sebastian Burduja vorbit la ”workshopul organizat de Banca Mondială despre investițiile masive pe care România le face în sectorul energetic, de la energie regenerabilă la producția de gaze și energie nucleară, despre restartul pe care l-am dat în acest mandat marilor proiecte energetice abandonate de zeci de ani, dar și despre necesitatea ca guvernul să lucreze îndeaproape cu mediul privat”.
