Românii adoptă o prevenție reactivă. 7 din 10 persoane declară ca fac analize periodice sau screening-uri de specialitate, în funcție de apariția simptomelor (STUDIU)

Studiul general referitor la prevenție în sănătate în România, realizat sub egida Hubului de Inovație în Sănătate din România, arată că aproximativ 7 din 10 români declară că fac periodic analize preventive sau controale stomatologice. De cele mai multe ori, intervențiile în scop preventiv sunt reactive (în funcție de apariția simptomelor) și nu proactive, așa cum ar sugera principiile prevenirii. Cei mai mulți consideră că, dacă nu au simptome, starea lor de sănătate este bună și nu caută activ să efectueze analize suplimentare.

Respondenții din cadrul studiului recunosc importanța prevenției și sunt conștienți de măsurile necesare pentru menținerea sănătății, dar nu le aplică și în realitate pe termen lung sau consecvent. Astfel, există o discrepanță majoră între prevenția „în teorie” și prevenția „în practică”.

  • ANALIZE UZUALE: Deși majoritatea afirmă că ar trebui sa își facă analizele anual, în practică, acest obicei este mai degrabă ocazional, multi ajungând să le efectueze la intervale de 1 an și jumatate sau mai rar;
  • CONTROALE PERIODICE: Majoritatea consideră că trebuie să înceapă controalele, mai frecvent, doar după 40 de ani; înainte de această vârstă nu sunt foarte preocupați de analize; în cazul celor care se preocupă ceva mai activ de sănătatea lor, se menționează și analize mai specifice.
  • ANALIZE SUPLIMENTARE: câteva persoane aleg să își facă analize mai detaliate anual, de exemplu, testarea funcției hepatice sau ecografii abdominale, dar acest lucru este condiționat de apariția unor simptome sau de recomandarea specifică a medicului; unii preferă să solicite trimitere la specialist, pentru a verifica aspecte mai detaliate ale sănătății lor.

Perceptia respondentilor despre costul serviciilor medicale și condițiile de acces este una fragmentată, confuză și imprecisă, bazată mai mult pe experiențe personale sau “din auzite” decât pe o informare clară.

Astfel, cei mai mulți nu știu clar ce este decontat și în ce condiții pot accesa servicii decontate (parțial, integral etc.) – cu excepția serviciilor oncologice – menționate spontan și percepute unanim ca fiind decontate integral.

Există o lipsă de transparență și predictibilitate în privința serviciilor medicale decontate și a condițiilor de acces. Mulți respondenți caută alternative în sistemul privat pentru că nu știu ce este gratuit sau decontat.

Proiectul este implementat sub coordonarea strategică a UMFST Târgu Mureș, realizat sub egida Hubului de Inovație în Sănătate din România, având ca membri fondatori: Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Asociația Local American Working Group – LAWG.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Diana Zaim
Diana Zaimhttp://www.caleaeuropeana.ro
Diana Zaim este fotojurnalist și coordonator al rubricii de sănătate, preocupată de politici de sănătate și acces la servicii medicale în România și la nivel european. Este câștigătoare a Premiului Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana a urmat programul de master „Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. În activitatea sa jurnalistică, acoperă, inclusiv din teren, activitatea principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Articole Populare