Connect with us

U.E.

Șeful diplomației europene dă asigurări: Uniunea Europeană “nu va mai permite niciodată” Chinei să cenzureze declarații ale UE

Published

on

© European Union, 2020

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a dat marți asigurări că diplomații Uniunii Europene “nu vor mai permite niciodată” Chinei să cenzureze declarații ale UE, în condițiile în care ambasadorul Uniunii la Beijing a renunțat la o propoziție sensibilă privind originea coronavirusului la presiunea Chinei.

Așa ceva nu se va mai întâmpla niciodată, iar aceasta nu a fost decizia corectă” a spus Josep Borrell, într-o videoconferință de presă ce a urmat reuniunii virtuale informale a miniștrilor apărării din UE.

“Ambasadorul a trebuit să ia o decizie de a transmite 99 la sută din mesajul Uniunii Europene, ceea ce la sfârșit nici măcar nu a fost posibil, deoarece nici versiunea chineză a articolului nu a fost publicată”, a spus Borrell, referindu-se la șeful UE delegația în China, diplomatul francez Nicolas Chapuis.

Și decizia luată, sub mare presiune în timp … nu a fost cea potrivită“, a completat el, potrivit Politico Europe.

Uniunea Europeană este supusă unor noi critici pentru că a cedat unei acțiuni de cenzură din partea Chinei, care a dispus eliminarea unui pasaj dintr-un articol de opinie semnat în comun de cei 27 de ambasadori ai țărilor UE acreditați la Beijing și care trebuia publicat în China Daily, un cotidian ce aparține Partidului Comunist Chinez.

Pasajul, care se referea la focarul de SARS-CoV-2 “din China și răspândirea sa ulterioară în restul lumii în ultimele trei luni” a fost eliminat la cererea autorităților chineze. 

Informația a fost confirmată vinerea trecută de către Serviciul European de Acțiune Externe într-un comunicat publicat pe site-ul său și intitulatCenzurarea unui articol de opinie al ambasadorului UE și al celor 27 de ambasadori ai țărilor UE în China“. Articolul a fost pregătit cu ocazia celei de-a 45-a aniversare a relațiilor UE-China.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-jean Marinescu (PNL, PPE) a anunțat că o parte dintre propunerile cuprinse în documentul de poziție al grupului PPE privind viitorul transport european, pe care l-a coordonat în 2020, au fost preluate sub formă de amendamente la raportul de inițiativă proprie a Parlamentului European privind revizuirea liniilor directoare referitoare la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

”Pentru a avea o rețea europeană de transport completă și funcțională, Parlamentul European vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T. Mă bucur că mare parte dintre propunerile curprinse în documentul de poziție al PPE privind viitorul transportului european, documentul pe care l-am coordonat în 2020, au fost preluate sub formă de amendamente la Raportul inițiativă proprie a PE”, a precizat eurodeputatul român.

Acesta și-a arătat sprijinul pentru principalele solicitări ale Parlamentului European, care vizează:

  • evitarea oricărei shimbări majore a hărților de lucru până când coridoarele principale vor fi complete;
  • prioritizarea trecerii la combustibili alternativi;
  • armonizarea foii de parcurs pentru infrustructura rutieră cu foaia de parcurs pentru industria auto;
  • stimularea aplicațiilor digitale în domeniu;
  • evitarea întârzierilor din partea acelor state membre care încă nu și-au armonizat planurile naționale de transport cu obiectivele TEN-T;
  • realizarea foii de parcurs pentru implementarea ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar);
  • propunerea de măsuri obligatorii pentru managerii infrstructurilor feroviare astfel încât să asigurăm un transport feroviar de graniță fără sincope;
  • realizarea unei foi de parcus pentru dezvoltarea transportului pe apele interioare, finanțat printr-un Proiect european de interes comun, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
  • creșterea sinergiilor portuare între transport, energie și infrastructura rutieră și propunerea de acțiuni care să sporească conectarea rutieră și feroviară a porturilor maritime și a celor de pe apele interioare;
  • creșterea sinergiilor între necesitățile de apărare și rețeaua TEN-T pentru a îmbunătăți mobilitatea militară în interiorul Uniunii.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Comisia Europeană a prezentat propunerea privind rețeaua transeuropeană de transport în mai 2018, ca parte a celui de al treilea pachet ”Europa în mișcare”, al cărui scop este ca mobilitatea europeană să devină mai sigură, mai puțin poluantă, mai eficientă și mai accesibilă.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Executivul european a prezentat la începutul lunii decembrie 2020 Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

  • cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
  • 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
  • traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
  • călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
  • mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
  • navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

  • aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

  • aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
  • traficul feroviar de marfă se va dubla
  • o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Uniunea Europeană trebuie să promoveze ordinea internațională bazată pe reguli și să își intensifice eforturile pentru a deveni mai independentă din punct de vedere strategic, subliniază Parlamentul European într-un comunicat de presă privind adoptarea raportului ce vizează politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.

În raportul anual privind punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comună, adoptat cu 387 voturi pentru, 180 împotrivă și 119 abțineri, deputații europeni subliniază necesitatea vitală de a intensifica eforturile UE de a fi mai autonomă din punct de vedere strategic. Deputații europeni au subliniat faptul că UE trebuie să fie în măsură să-și apere interesele și valorile și să promoveze o ordine internațională bazată pe reguli care garantează multilateralismul, democrația și drepturile omului.

„Pandemia COVID-19 este un apel de trezire pentru Europa, care are nevoie de o politică externă și de securitate mai puternică, mai unită și mai asertivă”, au afirmat deputații.

În ceea ce privește cooperarea strategică cu țările terțe, Europa trebuie să colaboreze strâns cu aliații săi și să stabilească o cooperare mai strategică cu țările terțe bazată pe încredere și beneficii reciproce, spun ei, iar cooperarea transatlantică rămâne crucială în politica externă a UE. Deputații condamnă „asaltul” asupra Congresului SUA ale protestatarilor violenți, care au fost „incitați de teoriile conspiraționiste ale președintelui Donald Trump și de afirmațiile nefondate că alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 au fost trucate”, adăugând faptul că sunt alarmați de creșterea populismului și a extremismului de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Totodată, Europa trebuie să colaboreze strâns cu ONU și NATO și să abordeze împreună provocările de securitate regionale și globale, cum ar fi situațiile de conflict, crizele de sănătate, amenințările hibride, atacurile cibernetice și dezinformarea. În acest sens, eurodeputatul Traian Băsescu a propus în decembrie 2020 un parteneriat solid UE-NATO pentru redobândirea echilibrului militar la Marea Neagră. Acesta a făcut un apel către Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, ca Uniunea Europeană să ia măsuri pentru asigurarea stabilității țărilor din Parteneriatul Estic.

Pentru a spori eficacitatea politicii externe și de securitate a UE, deputații europeni solicită statelor membre să ia în considerare de urgență dacă deciziile trebuie luate cu majoritate de voturi și nu cu unanimitate de voturi, cel puțin cu privire la problemele și sancțiunile legate de drepturile omului.

Deputații subliniază că UE poate contribui activ la depășirea și soluționarea conflictelor din întreaga lume prin misiuni și operațiuni PSAC, în special în vecinătatea UE. Aceștia îndeamnă Comisia să prezinte și să pună în aplicare un program strategic de lucru pentru Fondul european de apărare menit să consolideze acțiunile de colaborare și cooperare transfrontalieră în întreaga UE, precum și pentru mobilitatea militară. 

Raportorul David McAllister a declarat: „UE are un potențial neexploatat în ceea ce privește politica sa externă și de securitate comună. Putem să ne intensificăm conducerea pe scena internațională ca „partener preferat” pentru terți doar dacă suntem uniți și lucrăm împreună.”

În plus, raportorul Sven Mikser a afirmat faptul că: „Ne-am angajat să consolidăm o ordine internațională bazată pe reguli și un multilateralism eficient. UE trebuie să își asume un rol mai puternic în asigurarea securității și prosperității în vecinătatea sa. Aceasta va putea face acest lucru numai dacă statele membre contribuie cu activele și forțele necesare la misiunile și operațiunile politicii comune de securitate și apărare. UE trebuie să-și dezvolte în continuare capacitatea autonomă și să-și consolideze rezistența la amenințări hibride și cibernetice.”

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută acordul privind sprijinul financiar suplimentar destinat celor mai defavorizate persoane în cadrul REACT-EU, potrivit unui comunicat

Parlamentul European a votat miercuri, 2o ianuarie, acordul politic la care au ajuns colegiuitorii cu privire la propunerea Comisiei de a furniza mai multe fonduri pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane din Europa în faza de redresare. Astfel, statele membre ale UE vor putea utiliza în curând fonduri din pachetul „Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei” (REACT-EU), care furnizează resurse suplimentare în vederea combaterii impactului social și economic al pandemiei de COVID-19, pentru programe finanțate din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

FEAD oferă deja alimente, îmbrăcăminte și alte tipuri de asistență materială de bază persoanelor care au cea mai mare nevoie de ele și finanțează activități de sprijinire a incluziunii sociale a acestora. În medie, din 2014, aproximativ 13 milioane de persoane beneficiază în fiecare an de sprijin din partea acestui fond. Potrivit unui raport al Federației Europene a Băncilor de Alimente, cererea înregistrată în băncile de alimente a crescut cu până la 50 % în comparație cu perioada anterioară pandemiei de COVID-19, care a exacerbat provocările existente și a pus în pericol furnizarea serviciilor sociale și a asistenței de bază, de exemplu din cauza scăderii finanțării și a deficitului de personal.

FEAD aduce o schimbare reală pe teren: de exemplu, acesta a sprijinit furnizarea de pachete alimentare celor mai vulnerabile persoane, inclusiv persoanelor cu handicap și persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, în timpul pandemiei de COVID-19 în BulgariaÎn Franța, fiecare a patra masă oferită de Restos du Cœur este finanțată de UE. În Portugalia, proiectul Casa de Misericordia din Lisabona, susținut de FEAD, sprijină lunar 1 200 de familii, oferindu-le pachete alimentare și măsuri de sprijin însoțitoare. FEAD finanțează, de asemenea, un program care oferă informații sanitare și sociale unui număr de 1 700 de cetățeni români deosebit de vulnerabili (inclusiv persoane fără adăpost și șomeri) care locuiesc temporar în Suedia.

„Trebuie să dăm dovadă de solidaritate față de persoanele care se confruntă cu sărăcia și cu excluziunea socială din cauza acestei crize și care au nevoie urgentă de asistență. Salut acest acord, care le va permite statelor membre să direcționeze măsurile de sprijin către cei care au cea mai mare nevoie de ele prin intermediul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). Nu suntem cu toții egali în fața acestei pandemii, iar persoanele cele mai vulnerabile au mai mult de suferit. Acest acord este un semn clar că Uniunea Europeană continuă să fie alături de persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

REACT-EU: fonduri suplimentare pentru a face față impactului social și economic al pandemiei de COVID-19

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al UE, în valoare de 750 de miliarde EUR, include o sumă de 47,5 miliarde EUR pentru REACT-EU. Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Țările UE dispun de flexibilitate pentru a decide modul în care distribuie resursele suplimentare din cadrul REACT-EU între diferitele fonduri. Majoritatea statelor membre intenționează să aloce o parte dintre aceste fonduri suplimentare către FEAD, ceea ce va permite programelor să ofere în continuare sprijin persoanelor care au cea mai mare nevoie de acesta.

Datorită modificării Regulamentului FEAD, rata de cofinanțare a UE poate ajunge acum până la 100 %, pentru a garanta că statele membre dispun de mijloace financiare suficiente pentru a pune rapid în aplicare măsuri de sprijinire a celor mai defavorizate persoane. În plus, în conformitate cu REACT-EU, 11 % dintre resursele suplimentare pentru anul 2021 vor fi prefinanțate.

În aprilie 2020, Comisia modificase deja Regulamentul FEAD în cadrul pachetului Inițiativa plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus (CRII+). Acest lucru a făcut posibilă furnizarea în condiții de siguranță a ajutorului alimentar și a asistenței materiale de bază, prin utilizarea bonurilor valorice și furnizarea echipamentelor de protecție precum măștile, mănușile și gelul hidroalcoolic pentru voluntari. Noul acord garantează posibilitatea injectării unor resurse suplimentare în fond.

Acordul politic referitor la modificarea FEAD a fost aprobat de Parlamentul European. În ceea ce privește Consiliul UE, acordul politic a fost confirmat de statele membre în cadrul Coreper și așteaptă acum aprobarea finală de către Consiliu.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 mins ago

Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI29 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

ROMÂNIA1 hour ago

80 de ani de la Pogromul de la București. Președintele Senatului, Anca Dragu: Un moment reprobabil din istoria țării noastre din care trebuie să învățăm că valorile și principiile democratice trebuie apărate zi de zi

NATO1 hour ago

MApN: Șase avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole și 130 de militari vin în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană NATO la Marea Neagră

Traian Băsescu2 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu cere UE și țărilor membre să ia măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor după cutremurele din Croația

ROMÂNIA2 hours ago

Guvernul a stabilit cinci etape de parcurs în vederea actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență. Cristian Ghinea: Avem nevoie de un efort conjugat pentru a respecta termenul de transmitere către Comisia Europeană

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Casa Albă anunță că președintele Joe Biden va discuta cu partenerii străini despre problema iraniană: Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze prevederilor din acordul nuclear

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Parlamentul European, profund îngrijorat că multe regimuri autoritare din întreaga lume au folosit situația pandemică pentru a reprima societatea civilă

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 day ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending