Angajamentele României de a combate corupția și a consolida securitatea internațională au contribuit la întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, a declarat marți David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite la București.
El a participat la un eveniment la Camera de Comerț și Industrie a României, organizat de FBI și de Serviciul Comercial din cadrul Ambasadei SUA, intitulat “Cele mai bune practici anti-corupție din SUA”.
Potrivit lui Muniz, “angajamentele României față de comerțul global liber și echitabil, de a combate corupția și a consolida securitatea internațională, atât în regiunea Mării Negre, cât și mai departe, au contribuit la întărirea Parteneriatului Strategic“.
“La nivel mondial, corupția și lipsa transparenței măresc costurile și riscurile în afaceri. Împreună, trebuie să creăm sisteme și instituții puternice, care se sprijină reciproc și nu sunt atinse de corupție”, a subliniat diplomatul american.
România s-a numărat în luna decembrie printre țările invitate de președintele american Joe Biden la primul summit al democrațiilor, unde liderul de la Casa Albă a invitat țările lumii să își unească eforturile în fața “autocraților”.
La același summit, președintele Klaus Iohannis a afirmat că România este hotărâtă să prevină şi să combată toate fenomenele negative care subminează încrederea democratică, în timp ce a precizat că implementarea măsurilor de întărire a capacității instituționale în lupta împotriva corupției este esențială pentru România, nu doar la nivel național, dar și în plan extern.
Ca parte a acestui angajament, Guvernul a publicat la finele anului trecut Strategia Națională Anticorupție 2021-2025, una dintre țintele asumate prin PNRR și un document de o mare relevanță din perspectiva Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
SNA 2021-2025 menține abordarea utilizată de strategiile anterioare care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Un alt element de noutate adus de noua SNA este reprezentat de centrarea atenției pe rolul corupției de facilitator al activității grupurilor de crimă organizată.
Pe lângă măsurile de combatere a corupției, strategia include măsuri care vizează latura de prevenire și educare atât a oficialilor, cât și a cetățenilor, cu privire la teme precum: integritatea organizațională și diminuarea riscurilor de corupție, cadrul incriminator național al faptelor de corupție, drepturile omului, accesul la informații publice, transparența decizională, impactul corupției „mici” asupra serviciilor publice etc.
Referitor la consolidarea intervenției împotriva corupției prin îmbunătățirea legislației incidente, strategia propune eficientizarea unor măsuri preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative, precum şi prin asigurarea implementării lor efective, respectiv: consilierul de etică, interdicțiile post-angajare din sistemul public în sistemul privat, evaluarea riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale.
