A crescut semnificativ ponderea celor care cred că românii plecați în străinătate contribuie mult la nivelul de trai al românilor din țară, în contextul creșterii ponderii, în ultimii 10 ani, a românilor care declară că au rude în străinătate, relevă cel mai recent sondaj INSCOP remis CaleaEuropeană.ro.
69% dintre români declară că au rude plecate în străinătate (față de 51.8% în iunie 2013), în timp ce 31% răspund negativ (față de 48.2% în iunie 2013).
Cei care declară că au rude plecate în străinătate sunt cu preponderență cu educație primară, locuiesc în urbanul mic și sunt din regiunile estice sau Sud-Vest Oltenia.
Remiteri de bani
19.7% din cei care au rude în străinătate spun că acestea le trimit bani (față de 38.1% în iunie 2013), în timp ce 80.1% răspund negativ (față de 60.6% în iunie 2013), iar 0.2% nu știu sau nu răspund (față de 1.3% în iunie 2013).
Tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi și locuitorii din rural declară într-o proporție mai ridicată decât celelalte categorii de populație că rudele din străinătate le trimit bani.
Contribuția românilor din străinătate la nivelul de trai al celor din țară
În opinia a 68.1% dintre cei chestionați, românii plecați în străinătate contribuie mult la nivelul de trai al românilor din țară (față de 56.8% în iunie 2013). 24.3% sunt de părere că românii plecați în străinătate contribuie puțin la nivelul de trai al românilor din țară (față de 30.8% în iunie 2013), iar 7.7% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 12.4% în iunie 2013).
Dreptul de a vota al românilor din străinătate
Întrebați dacă românii din străinătate ar trebui să aibă dreptul de a vota la alegerile din România, 84.4% dintre participanții la sondaj răspund că da (față de 74.9% în iunie 2013), iar 13.4% că nu (față de 15.1% în iunie 2013). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2.2% din total eșantion (față de 10% în iunie 2013).
Sondajul INSCOP a fost realizat la comanda News.ro în perioada 20-27 noiembrie 2023. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
